Despre Sabat

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Traducerea in romaneste este : Asadar ramane o tinere de Sabat sau o sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu.

Dacă este aşa cum zici, înseamnă că versetul confirmă ţinerea sâmbetei, aşa cum şi relevă unele traduceri, atenţie: ortodoxe, nu adventiste!(vezi traducerea preotului ortodox Nitzulescu).

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Dacă este aşa cum zici, înseamnă că versetul confirmă ţinerea sâmbetei, aşa cum şi relevă unele traduceri, atenţie: ortodoxe, nu adventiste!(vezi traducerea preotului ortodox Nitzulescu).

Nu "Daca" ci asa este.Ti-am dat destule repere ca sa poti sa-ti dai seama de asta.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de ovidiu-s

Ce legătură are. Din partea noastră puteţi să ţineţi toate sărbătorile evreieşti ale Vechiului Testament. Dar TOATE, nu doar cele care vă învaţă pe voi la sectă, iar altele nu.

Mulţumim pentru îngăduinţă, dar preferăm să ţinem doar unica sărbătoare sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu înainte de apariţie evreilor. Cât despre celelalte "sărbători evreeşti"(Paştele, Rusaliile, etc.), vă lăsăm dvs. favoarea de a le ţine.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Nu "Daca" ci asa este.Ti-am dat destule repere ca sa poti sa-ti dai seama de asta.

Ei uite, eu am o opinie mai nuanţată care s-ar putea să te surprindă. Nu o spun să nu-ţi dau apă la moară. Te pot însă asigura că nu e vorba nici pe departe de ziua duminicii.

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ei uite, eu am o opinie mai nuanţată care s-ar putea să te surprindă. Nu o spun să nu-ţi dau apă la moară. Te pot însă asigura că nu e vorba nici pe departe de ziua duminicii.

De o alta zi , o noua zi ... o fi tot sambata nu?

sabbaton si sabbatismos nu inseamna acelasi lucru;

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

De o alta zi , o noua zi ... o fi tot sambata nu?

sabbaton si sabbatismos nu inseamna acelasi lucru;

Întocmai. Dacă nu se vorbeşte de sâmbăta, ci despre odihna spirituală, cum poate fi acea "altă zi" duminica?
Iar dacă se vorbeşte totuşi despre sâmbăta (ziua a şaptea a săptămânii) şi nu despre odihna spirituală, ce vrei mai mult? ---> "Deci dar rămâne încă repaus de Sâmbătă, pentru poporul lui Dumnezeu" (Evrei 4,9 versiunea preotului ortodox Nitzulescu)

Remarcă câteva aspecte la acest verset:

1. Concluzia: Deci
2. Valabilitatea sabatului: rămâne încă
3. Ziua de odihnă identificată: repaus de Sâmbătă
4. Sâmbăta-zi de odihnă pentru creştini (nu doar pentru evrei): pentru poporul lui Dumnezeu

Îţi doresc un an nou fericit, cu multe împliniri!
Ţie şi tuturor userilor acestui forum: "La mulţi ani!"

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Întocmai. Dacă nu se vorbeşte de sâmbăta, ci despre odihna spirituală, cum poate fi acea "altă zi" duminica?
Iar dacă se vorbeşte totuşi despre sâmbăta (ziua a şaptea a săptămânii) şi nu despre odihna spirituală, ce vrei mai mult? ---> "Deci dar rămâne încă repaus de Sâmbătă, pentru poporul lui Dumnezeu" (Evrei 4,9 versiunea preotului ortodox Nitzulescu)

Remarcă câteva aspecte la acest verset:

1. Concluzia: Deci
2. Valabilitatea sabatului: rămâne încă
3. Ziua de odihnă identificată: repaus de Sâmbătă
4. Sâmbăta-zi de odihnă pentru creştini (nu doar pentru evrei): pentru poporul lui Dumnezeu

Îţi doresc un an nou fericit, cu multe împliniri!
Ţie şi tuturor userilor acestui forum: "La mulţi ani!"

Tot fals.

1.Deci
2.Ramane
3.O TINERE DE SABAT(care inseamna "a inceta", "a pune capat muncii") si se refera la o zi de odihna.
4.poporului lui Dumnezeu

In mod evident, cert si ABSOLUT CLAR aceasta zi nu e sambata, vechea zi de odihna, ci e o alta zi, ziua pe care Domnul a facut-o, ziua Invierii lui Iisus Hristos , Sfanta Duminica, ziua in care a rasarit si viata noastra.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Tot fals.

1.Deci
2.Ramane
3.O TINERE DE SABAT(care inseamna "a inceta", "a pune capat muncii") si se refera la o zi de odihna.
4.poporului lui Dumnezeu

In mod evident, cert si ABSOLUT CLAR aceasta zi nu e sambata, vechea zi de odihna, ci e o alta zi, ziua pe care Domnul a facut-o, ziua Invierii lui Iisus Hristos , Sfanta Duminica, ziua in care a rasarit si viata noastra.

Certitudinea ta frizează încumetarea, de parcă tu ai fi inspirat cuvintele lui Pavel. Ți-am dat două variante care se exclud, ai ales combinația cea mai nefericită, adică exact imposibilul. Mergând pe acest raționament absurd ai putea găsi argumente pentru inovații teologice nelegiuite în dreptul fiecărei porunci. Și exact asta dorește și diavolul.

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Certitudinea ta frizează încumetarea, de parcă tu ai fi inspirat cuvintele lui Pavel. Ți-am dat două variante care se exclud, ai ales combinația cea mai nefericită, adică exact imposibilul. Mergând pe acest raționament absurd ai putea găsi argumente pentru inovații teologice nelegiuite în dreptul fiecărei porunci. Și exact asta dorește și diavolul.

Eu ti-am tradus cat mai direct si cu cat mai mare acuratete dupa textul grecesc.Sabbaton nu inseamna acelasi lucru cu Sabbatismos.Iar Sabat din punct de vedere semantic nu inseamna sambata, atat doar ca este identificat mai mult cu sambata.Sabbath inseamna a inceta sau a termina, si se identifica cu odihna.

7.Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".
8.Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi.
9.Drept aceea, s-a lăsat o ţinere de Sabat poporului lui Dumnezeu.

Singura inovatie este sambata lui Ellen White, care nu are nimic de-a face cu sambata iudeilor si nici cu ziua de odihna a crestinilor.Crestinismul totdeauna a tinut duminica.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de Danut7

Eu ti-am tradus cat mai direct si cu cat mai mare acuratete dupa textul grecesc.Sabbaton nu inseamna acelasi lucru cu Sabbatismos.Iar Sabat din punct de vedere semantic nu inseamna sambata, atat doar ca este identificat mai mult cu sambata.Sabbath inseamna a inceta sau a termina, si se identifica cu odihna.

Acurateţea explicaţiilor tale lasă de dorit. Mai întâi de toate, verbul Shabath nu are doar sensul de "a înceta", "a termina". Pentru aceasta există verbul chadal (Gen.11,8 şi 41,49 ca să dau doar două exemple). Shabath are mai ales sensul de a se odihni.

Cât priveşte termenul Sabbatismos din Evrei 4,9, acesta are o situaţie mai specială ce n-a fost discutată încă pe acest topic, oricât de stufos a devenit el.
Cuvântul sabbatismos nu apare în altă parte, nici în Biblie, nici în literatura veche până în secolul al II-lea; cu o singură excepţie posibilă: Plutarh în Moralia 166A. Prin urmare, unii au tras concluzia că scriitorul epistolei către Evrei a creat acest cuvânt atunci când a scris pasajul acesta.

Sabbatismos şi sabbatizo sunt variantele greceşti ale substantivului ebraic shabbath şi respectiv ale verbului înrudit, shabath, iar înţelesul celui din urmă poate să arunce lumină asupra sensului celui dintâi. Shabbath apare de 101 ori în Vechiul Testament, unde de obicei înseamnă „Sabat” –ziua a şaptea a săptămânii– sau „săptămână”, o perioadă de şapte zile delimitată de Sabate succesive. Acest cuvânt este folosit şi pentru anul sabatic (Levitic 25,6; 26,34.43; 2 Cronici 36,21). Verbul shabath apare de 70 de ori, de 7 ori cu referire la odihna de Sabat şi de 63 de ori cu referire la alte feluri de odihnă. În ce priveşte acest ultimul sens, vezi Geneza 8,22; Iosua 5,12; Neemia 6,3; Plângeri 5,14; Isaia 14,4; 24,8; 33,8. Sensul de bază al verbului shabath este de „a înceta”, „a se odihni”. Uneori cuvântul face referire la odihna Sabatului săptămânal. Dar substantivul shabbath, derivat de la shabath, se referă de obicei la odihna Sabatului săptămânal, precum şi la perioada de timp delimitată de Sabate succesive, adică săptămâna (Leviticul 23,15), şi la anii sabatici (cap. 26,35; etc.). Se poate observa, de asemenea, că shabbathon, care este simplul shabbath cu terminaţia on, este folosit cu privire la Ziua Ispăşirii (Leviticul 16,31; 23,32), la anul sabatic (Leviticul 25,4.5), la Sărbătoarea Trâmbiţelor (Leviticul 23,24), şi la prima şi ultima zi a Sărbătorii Corturilor (Leviticul 23,39) – precum şi pentru Sabatul zilei a şaptea.

Sabbatizo este folosit de şapte ori în Septuaginta, o dată cu privire la Sabatul zilei a şaptea (Exodul 16,30), o dată cu privire la alte sabate (Leviticul 23,32), şi de cinci ori cu privire la odihna pământului în anul sabatic (Leviticul 26,34.35; 2 Cronici 36,21). În Septuaginta, la Exodul 16,30; Leviticul 23,32; 26,34.35, sabbatizo vine de la cuvântul ebraic shabath. Aşadar ideea fundamentală exprimată de sabbatizo în Septuaginta este aceea de odihnă sau încetare a muncii sau a altei activităţi. De aceea, folosirea cuvintelor înrudite greceşti şi ebraice dă de înţeles faptul că substantivul sabbatismos poate să însemne fie „odihna” de Sabat, fie pur şi simplu „odihnă” sau „încetare”, într-un sens mai general. În felul acesta, un studiu lingvistic al cuvântului sabbatismos din Evrei 4,9 nu clarifică dacă aici se face referire la „odihna” săptămânală de Sabat sau pur şi simplu „odihnă” sau „încetare”, într-un sens general. Numai contextul poate decide asupra acestei probleme, context de care cu obstinaţie faceţi excepţie şi tu, şi ovidu-s.

Se pare că scriitorul Epistolei către Evrei foloseşte cuvintele katapausis şi sabbatismos, mai mult sau mai puţin, ca sinonime:

1. Din cauză că Iosua nu a putut să-i conducă pe israeliţi la „odihna” spirituală (katapausis, v. 8), rămâne un sabbatismos (v. 9) pentru creştini. Logic, înseamnă că ceea rămâne este aceeaşi cu ceea ce trebuie să se înceapă. Faptul că Iosua nu l-a condus pe Israel la „odihna” spirituală, nu ar fi un motiv pentru creştini să nu ţină Sabatul.

2. Din v. 1 şi v. 6 este clar că ceea ce rămâne pentru poporul lui Dumnezeu în timpurile NT este katapausis; în v. 9 se spune că rămâne un sabbatismos. A declara că ceea ce rămâne pentru „poporul lui Dumnezeu” este Sabatul săptămânal, înseamnă că Sabatul săptămânal este lucrul la care Iosua nu a reuşit să-l conducă pe Israel.

3. Faptul că în Septuaginta, Biblia bisericii primare, katapauo (Geneza 2,2.3; Exodul 20,11) şi sabbatizo (Exodul 16,30; Leviticul 23,32) sunt folosite unul în locul altuia pentru Sabatul zilei a şaptea, tinde să înlăture sugestia că scriitorul, în Evrei 3,4, ar fi intenţionat să facă o distincţie între aceste forme substantivale.

Se poate observa faptul că iudeii de pe timpul lui Pavel, creştini sau necreştini, erau minuţioşi în ţinerea poruncii a patra. Fără îndoială că, scriindu-le iudeilor, autorul acestei epistole n-a considerat necesar să le dovedească faptul că păzirea Sabatului „rămâne”. Dacă în urma acestei extinse argumentaţii (care începe la cap. 3,7) apostolul ajunge la concluzia că Sabatul rămâne pentru poporul lui Dumnezeu, atunci se pare că el este vinovat de un non sequitur, deoarece concluzia aceasta nu decurge logic din argumentaţie. N-ar fi existat nici un motiv pentru un efort atât de elaborat de a-i convinge pe iudei să facă ceea ce făceau deja – ţineau Sabatul. În plus, în timpurile apostolice Sabatul zilei a şaptea era ţinut de toţi creştinii, atât dintre iudei cât şi dintre neamuri, şi orice argument pentru a dovedi valabilitatea Sabatului în acea perioadă de început a bisericii creştine, ar fi fost fără rost. În plus, se poate observa că secţiunea alcătuită din cap. 3 şi 4 începe cu invitaţia de a privi „la Apostolul şi Arhiereul mărturisirii noastre, adică Iisus” (cap. 3,1) şi se încheie cu îndemnul călduros „să ne apropiem cu deplină încredere” de El „ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie” (cap. 4,16). Ce legătură ar putea exista între o extinsă argumentare, menită să arate că Sabatul rămâne obligatoriu pentru biserica creştină şi tema declarată a cap. 3 şi 4 – lucrarea lui Hristos ca Marele nostru Preot în sanctuarul ceresc – este într-adevăr neclar.

Odihna de care se vorbeşte aici este odihna harului,este adevărata odihnă a credinţei, odihna spirituală.

Noi intrăm în „odihna” lui Dumnezeu atunci când ne aţintim „privirile” la Iisus (cap. 3,1) şi ascultăm de glasul Său (cap. 3,7.15; 4,7), când avem credinţă în El (cap. 4,2.3) când „rămânem tari în mărturisirea noastră” (v. 14) şi când „ne apropiem … de scaunul harului (v. 16). Aceia care vor să intre în experienţa aceasta trebuie să se ferească de „o inimă rea şi necredincioasă” (cap. 3,12) şi de împietrirea inimii (cap. 3,8.15; 4,7). Ei trebuie să se străduiască să intre în „odihna” lui Dumnezeu (cap. 4,11).

Aceia care intră în „odihna” lui Dumnezeu, vor rămâne „tari în mărturisirea” lor (v. 14). Ei se vor apropia „cu deplina încredere de scaunul harului”, ca să capete „îndurare” şi să găsească „har”, ca să fie ajutaţi „la vreme de nevoie” (v. 16).


7.Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".
8.Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi.
9.Drept aceea, s-a lăsat o ţinere de Sabat poporului lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Danut7

Singura inovatie este sambata lui Ellen White, care nu are nimic de-a face cu sambata iudeilor si nici cu ziua de odihna a crestinilor.

Sâmbăta nu este "inovaţia" Ellenei White, ci instituţia lui Dumnezeu (Facerea 2,3) şi extensia de autoritate a lui Iisus, El fiind Domn al Sâmbetei (Marcu 2,28).

În prealabil postat de Danut7

Crestinismul totdeauna a tinut duminica.

Pentru afirmaţia aceasta te râd şi curcile nu numai teologii ortodocşi.