![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
7.Dumnezeu hotărăște din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veți auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoșați inimile voastre". 8.Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi. 9.Drept aceea, s-a lăsat o ținere de Sabat poporului lui Dumnezeu. Singura inovatie este sambata lui Ellen White, care nu are nimic de-a face cu sambata iudeilor si nici cu ziua de odihna a crestinilor.Crestinismul totdeauna a tinut duminica. |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Cât privește termenul Sabbatismos din Evrei 4,9, acesta are o situație mai specială ce n-a fost discutată încă pe acest topic, oricât de stufos a devenit el. Cuvântul sabbatismos nu apare în altă parte, nici în Biblie, nici în literatura veche până în secolul al II-lea; cu o singură excepție posibilă: Plutarh în Moralia 166A. Prin urmare, unii au tras concluzia că scriitorul epistolei către Evrei a creat acest cuvânt atunci când a scris pasajul acesta. Sabbatismos și sabbatizo sunt variantele grecești ale substantivului ebraic shabbath și respectiv ale verbului înrudit, shabath, iar înțelesul celui din urmă poate să arunce lumină asupra sensului celui dintâi. Shabbath apare de 101 ori în Vechiul Testament, unde de obicei înseamnă „Sabat” –ziua a șaptea a săptămânii– sau „săptămână”, o perioadă de șapte zile delimitată de Sabate succesive. Acest cuvânt este folosit și pentru anul sabatic (Levitic 25,6; 26,34.43; 2 Cronici 36,21). Verbul shabath apare de 70 de ori, de 7 ori cu referire la odihna de Sabat și de 63 de ori cu referire la alte feluri de odihnă. În ce privește acest ultimul sens, vezi Geneza 8,22; Iosua 5,12; Neemia 6,3; Plângeri 5,14; Isaia 14,4; 24,8; 33,8. Sensul de bază al verbului shabath este de „a înceta”, „a se odihni”. Uneori cuvântul face referire la odihna Sabatului săptămânal. Dar substantivul shabbath, derivat de la shabath, se referă de obicei la odihna Sabatului săptămânal, precum și la perioada de timp delimitată de Sabate succesive, adică săptămâna (Leviticul 23,15), și la anii sabatici (cap. 26,35; etc.). Se poate observa, de asemenea, că shabbathon, care este simplul shabbath cu terminația on, este folosit cu privire la Ziua Ispășirii (Leviticul 16,31; 23,32), la anul sabatic (Leviticul 25,4.5), la Sărbătoarea Trâmbițelor (Leviticul 23,24), și la prima și ultima zi a Sărbătorii Corturilor (Leviticul 23,39) – precum și pentru Sabatul zilei a șaptea. Sabbatizo este folosit de șapte ori în Septuaginta, o dată cu privire la Sabatul zilei a șaptea (Exodul 16,30), o dată cu privire la alte sabate (Leviticul 23,32), și de cinci ori cu privire la odihna pământului în anul sabatic (Leviticul 26,34.35; 2 Cronici 36,21). În Septuaginta, la Exodul 16,30; Leviticul 23,32; 26,34.35, sabbatizo vine de la cuvântul ebraic shabath. Așadar ideea fundamentală exprimată de sabbatizo în Septuaginta este aceea de odihnă sau încetare a muncii sau a altei activități. De aceea, folosirea cuvintelor înrudite grecești și ebraice dă de înțeles faptul că substantivul sabbatismos poate să însemne fie „odihna” de Sabat, fie pur și simplu „odihnă” sau „încetare”, într-un sens mai general. În felul acesta, un studiu lingvistic al cuvântului sabbatismos din Evrei 4,9 nu clarifică dacă aici se face referire la „odihna” săptămânală de Sabat sau pur și simplu „odihnă” sau „încetare”, într-un sens general. Numai contextul poate decide asupra acestei probleme, context de care cu obstinație faceți excepție și tu, și ovidu-s. Se pare că scriitorul Epistolei către Evrei folosește cuvintele katapausis și sabbatismos, mai mult sau mai puțin, ca sinonime: 1. Din cauză că Iosua nu a putut să-i conducă pe israeliți la „odihna” spirituală (katapausis, v. 8), rămâne un sabbatismos (v. 9) pentru creștini. Logic, înseamnă că ceea rămâne este aceeași cu ceea ce trebuie să se înceapă. Faptul că Iosua nu l-a condus pe Israel la „odihna” spirituală, nu ar fi un motiv pentru creștini să nu țină Sabatul. 2. Din v. 1 și v. 6 este clar că ceea ce rămâne pentru poporul lui Dumnezeu în timpurile NT este katapausis; în v. 9 se spune că rămâne un sabbatismos. A declara că ceea ce rămâne pentru „poporul lui Dumnezeu” este Sabatul săptămânal, înseamnă că Sabatul săptămânal este lucrul la care Iosua nu a reușit să-l conducă pe Israel. 3. Faptul că în Septuaginta, Biblia bisericii primare, katapauo (Geneza 2,2.3; Exodul 20,11) și sabbatizo (Exodul 16,30; Leviticul 23,32) sunt folosite unul în locul altuia pentru Sabatul zilei a șaptea, tinde să înlăture sugestia că scriitorul, în Evrei 3,4, ar fi intenționat să facă o distincție între aceste forme substantivale. Se poate observa faptul că iudeii de pe timpul lui Pavel, creștini sau necreștini, erau minuțioși în ținerea poruncii a patra. Fără îndoială că, scriindu-le iudeilor, autorul acestei epistole n-a considerat necesar să le dovedească faptul că păzirea Sabatului „rămâne”. Dacă în urma acestei extinse argumentații (care începe la cap. 3,7) apostolul ajunge la concluzia că Sabatul rămâne pentru poporul lui Dumnezeu, atunci se pare că el este vinovat de un non sequitur, deoarece concluzia aceasta nu decurge logic din argumentație. N-ar fi existat nici un motiv pentru un efort atât de elaborat de a-i convinge pe iudei să facă ceea ce făceau deja – țineau Sabatul. În plus, în timpurile apostolice Sabatul zilei a șaptea era ținut de toți creștinii, atât dintre iudei cât și dintre neamuri, și orice argument pentru a dovedi valabilitatea Sabatului în acea perioadă de început a bisericii creștine, ar fi fost fără rost. În plus, se poate observa că secțiunea alcătuită din cap. 3 și 4 începe cu invitația de a privi „la Apostolul și Arhiereul mărturisirii noastre, adică Iisus” (cap. 3,1) și se încheie cu îndemnul călduros „să ne apropiem cu deplină încredere” de El „ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutați la vreme de nevoie” (cap. 4,16). Ce legătură ar putea exista între o extinsă argumentare, menită să arate că Sabatul rămâne obligatoriu pentru biserica creștină și tema declarată a cap. 3 și 4 – lucrarea lui Hristos ca Marele nostru Preot în sanctuarul ceresc – este într-adevăr neclar. Odihna de care se vorbește aici este odihna harului,este adevărata odihnă a credinței, odihna spirituală. Noi intrăm în „odihna” lui Dumnezeu atunci când ne ațintim „privirile” la Iisus (cap. 3,1) și ascultăm de glasul Său (cap. 3,7.15; 4,7), când avem credință în El (cap. 4,2.3) când „rămânem tari în mărturisirea noastră” (v. 14) și când „ne apropiem … de scaunul harului (v. 16). Aceia care vor să intre în experiența aceasta trebuie să se ferească de „o inimă rea și necredincioasă” (cap. 3,12) și de împietrirea inimii (cap. 3,8.15; 4,7). Ei trebuie să se străduiască să intre în „odihna” lui Dumnezeu (cap. 4,11). Aceia care intră în „odihna” lui Dumnezeu, vor rămâne „tari în mărturisirea” lor (v. 14). Ei se vor apropia „cu deplina încredere de scaunul harului”, ca să capete „îndurare” și să găsească „har”, ca să fie ajutați „la vreme de nevoie” (v. 16). 7.Dumnezeu hotărăște din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veți auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoșați inimile voastre". 8.Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi. 9.Drept aceea, s-a lăsat o ținere de Sabat poporului lui Dumnezeu. Citat:
Pentru afirmația aceasta te râd și curcile nu numai teologii ortodocși. |
#4
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Bine ca incepi sa fi putin mai sincer.Evident ca din context din momentul in care zice in versetele 7 "Dumnezeu hotaraste din nou o zi" si 8 "o alta zi" automat nu mai vorbeste de aceiasi zi.Nu exista alt Sabat mai mare decat duminica.Fara duminica tot morti in pacatele noastre am fi.Sambata lui Moise a adus o eliberare pentru un singur popor, dintr-o robie pamanteasca si trupeasca, dar Duminica lui Hristos este cea care ne-a adus eliberarea din robia pacatului, a blestemului , a Iadului si a Mortii.Noua crestinilor, voua nu stiu ce v-a adus E.G.W, stiti voi mai bine. Citat:
Astept sa-mi dovedesti contrariul : Adica , ca crestinismul nu a tinut din totdeauna duminica. |
#5
|
||||
|
||||
![]() Citat:
1. În Marcu 2, disputa cu fariseii era cu privire la sâmbătă. Ucenicii erau acuzați de aceștia că ar călca sâmbăta, și nu că dorm insuficient 2. termenul în originalul grecesc este sabbaton (sâmbătă), și nu anapausis (odihnă). Citat:
1. Săptămâna are doar 7 zile nu 10 ![]() 2. Hristos nu a venit să strice Legea (Matei 5,17). Adevăratul "decimator" e diavolul cu toți ciracii lui (poți să-i enumeri aici pe Constantin și pe episcopul de Roma) care au încercat să decimeze (la propriu) Decalogul (Dan. 7,25). Citat:
Citat:
Tot asta ți se dovedește biblic de 88 de pagini încoace. Dacă a fost un moment când nu a ținut duminica, atunci acela a fost cu siguranță perioada apostolilor. În rest, documentele patristice falsificate și adnotate ulterior de către cei interesați, nu mă pasionează. Dumnezeu a sfințit și binecuvântat sâmbăta. Duminica nu a fost nici sfințită nici binecuvântată de El, oricât v-ați canoni să demonstrați contrariul. |
#6
|
|||||
|
|||||
![]() Citat:
Hristos le spune iudeilor ca in mijlocul lor se afla Domnul a toate , in special Domnul care i-a scos din Egipt si care le-a dat o zi de odihna si carora ei se inchinau in fiecare sambata.Caci mai mare decat Templul se afla acolo, si mai mare decat slujirea in umbre inchipuita in Vechiul Testament,insusi Domnul Dumnezeu in carne si oase,Cel care avea sa puna capat umbrelor si sa aduca Odihna lui Dumnezeu, prin Invierea Sa din morti.Dupa cum si Scriptura arata : Matei 12 6.Ci grăiesc vouă că mai mare decât templul este aici. 8.Că Domn este și al sâmbetei Fiul Omului. Citat:
Hristos a dezlegat , si a calcat sambata rupand-o din dregatoria sa si inlocuind-o cu duminica.Adu-ti aminte cand mergi maine la adunare de versetele astea, paganule : Ioan 5:18 Deci pentru aceasta căutau mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu. Ioan 9:16 Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu ține sâmbăta. Iar alții ziceau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea minuni? Și era dezbinare între ei. Matei 12 : 1. În vremea aceea, mergea Iisus, într-o zi de sâmbătă, printre semănături, iar ucenicii Lui au flămânzit și au început să smulgă spice și să mănânce. 2. Văzând aceasta, fariseii au zis Lui: Iată, ucenicii Tăi fac ceea ce nu se cuvine să facă sâmbăta. 3. Iar El le-a zis: Au n-ați citit ce-a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 4. Cum a intrat în casa Domnului și a mâncat pâinile punerii înainte, care nu se cuveneau lui să le mănânce, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5. Sau n-ați citit în Lege că preoții, sâmbăta, în templu, calcă sâmbăta și sunt fără de vină? Citat:
Evrei tineau sambata ca zi de odihna si pentru ca Dumnezeu i-a scos din Egipt.In fiecare sambata isi aduceau aminte de eliberarea din Egipt, vezi Deuteronom 5:15, din nou... Citat:
1Corinteni 15 : 16. Căci dacă morții nu înviază, nici Hristos n-a înviat. 17. Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credința voastră, sunteți încă în păcatele voastre; Fara duminica esti mort.Esti in pacatele tale, daca nu crezi in Iisus Hristos cel adevarat , in lucrarea Sa pe cruce si in Invierea Sa din morti. Citat:
|
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Cine oare ne acuza că noi idolatrizăm o zi?... Credința aceasta o poți avea și fără a păzi duminica, și fără a te închina icoanelor, și fără a-ți face cruce, și fără a te confesa preotului și fără a pupa moaștele ori alte forme aberante de închinare. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Despre nașterea din nou, din Duhul Sfânt și despre Botez | Savonarola | Sfinti Parinti (Patrologie) | 15 | 20.07.2013 13:28:48 |
Limba ebraica a VT. Aplicatie pentru cuvantul Sabat. | AdrianAamz | Din Vechiul Testament | 9 | 08.02.2011 10:02:02 |
Petre Tutea despre Dumnezeu si despre atei | tigerAvalo9 | Generalitati | 34 | 02.12.2010 15:37:16 |
Despre ziua de sabat a adventistilor | Iustin32 | Secte si culte | 747 | 04.06.2009 15:32:12 |
|