Ce presupune sa iti iubesti aproapele?

[cristiboss56]

Omul pierde foarte uşor dragostea, îngrijindu-se obsesiv de ziua de mâine. Trebuie căutată calea lui Dumnezeu şi toate celelalte se vor adăuga, bineânţeles muncind zi de zi cu mâinile tale pentru necesarul trupului , dar fără să pui aceasta pe primul loc. Întâietatea să fie a sufletului , să primească adevărata hrană şi cinste pentru a se menţine în dragostea cea adevărată şi duhovnicească. Celelalte , dacă munceşti corect şi cinstit , se adaugă prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu , şi vei putea fi cu adevărat de folos celor din jurul tău ( @sophia )

[Dutzu]

as vrea eu sa-mi iubesc aproapele la fel ca pe mine, adica sa ma comport cu ceilalti asa cum as vrea sa se comporte ei cu mine.

[sophia]

În prealabil postat de cristiboss56

Seriozitatea noastră trebuie să înceapă cu renunţarea la plăcerile lumeşti , trupeşti şi trecătoare .

Depinde ce placeri. Unele nu sunt pacat, sunt necesitati.
Nu are a face viata noastar privata cu iubirea de oameni si credinta.
Putem tari cumpatat, in felul nostru si sa ajutam si pe ceilalti in acelsi timp.

La predica ne-a spus preotul, nu o data, ca Iisus nu a condamnat pe cei bogati, bogatia nu este un pacat. El a condamnat pe cei avuti care nu se uita si nu dau si celor din jur. Acela este un pacat. Este o diferenta.

Concret, ca sa ma intelegeti tu si Traditie si Zaharia si altii:
Undeva scrie clar (imi scapa acum unde), ce doreste Iisus:
1. A imbraca pe cei goi
2. A hrani pe cel flamand
3. A-i da sa bea celui insetat
4. A ingriji pe cel bolnav
5. A adaposti pe cel fara adapost
6. A vizita pe cel aflat in inchisoare
si or mai fi.

Le cunoasteti precis.
Poate scrie si a mangia pe cel aflat in necaz, a sfatui si orienta pe cel ce are nevoie.

Daca eu am necazuri concrete, am nevoie (si de aia am venit aici pe de o parte, in afara de a invata), de o vorba buna, de o mangaiere, un sfat concret de viata. Mi-ati dat? Nu.V-ati impotrivit la toate (sa nu traiesc cu sotul, sa nu am copii cu ajutorul medicului, sa nu mananc, sa nu...). Toate astea sunt pacat pentru voi.
Vorba buna si mangierea este pentru voi pacat si sentimentalism.
Asta este cu iubirea de aproape la voi, e cam separata de cea pentru Dumnezeu. A doua este f.mare prin carti si cunostinte si teorii.
Fiecare cum crede si poate.
In rest nu va intreb ce pomeni faceti voi, si nici eu nu spun de ale mele, ca nu trebuie sa ne mandrim cu ele.

[MariS_]

În prealabil postat de glykys

Cu totii stim ca porunca iubirii este cea mai mare din Lege. Insa ce presupune iubirea de aproapele, cum se dobandeste si cum se exprima ea? Ce spuneti? Mie mi se pare ca nu e deloc lucru usor sa iubesti cu adevarat. Noi spunem ca il iubim pe Dumnezeu, dar atatat vreme cat nu ne iubim aproapele, afirmatia nu poate fi decat falsa. Spunea un parinte la un moment dat: Cum pot eu sa il iubesc pe Dumnezeu cel nevazut, cand nu imi iubesc aproapele, pe care il vad?

Astept pareri, citate, ganduri...

O sa spun un lucru foarte dur si poate voi fi combatut, dar asta
e ceea ce cred: nu poti ajunge sa-L iubesti cu adevarat pe
Dumnezeu decat prin iubirea aproapelui. Urcusul spre Dumnezeu
trece OBLIGATORIU prin aproapele. Cum facem asta? Se incepe
cu cele 6-7 puncte pe care le-a dat Sophia. Principalul e sa ne
vedem pe noi mai mici decat aproapele si atunci vom vedea in el
pe Hristos.

În prealabil postat de MariS_

O sa spun un lucru foarte dur si poate voi fi combatut, dar asta
e ceea ce cred: nu poti ajunge sa-L iubesti cu adevarat pe
Dumnezeu decat prin iubirea aproapelui. Urcusul spre Dumnezeu
trece OBLIGATORIU prin aproapele. Cum facem asta? Se incepe
cu cele 6-7 puncte pe care le-a dat Sophia. Principalul e sa ne
vedem pe noi mai mici decat aproapele si atunci vom vedea in el
pe Hristos.

Eu cred ca mai degraba iubirea pentru aproapele trece prin Dumnezeu, fiindca fara El, care e Iubirea, nu-l putem iubi pe aproapele. Adica noi insine nu avem putere sa iubim si sa facem bine, decat daca ne-o da El. Desi e clar ca daca nu-l iubim pe aproapele, nici pe Dumnezeu nu-L iubim, fiindca toti suntem fapturile Lui si ne-a lasat porunca sa ne iubim unul pe altul...

[cristiboss56]

În prealabil postat de MariS_

O sa spun un lucru foarte dur si poate voi fi combatut, dar asta
e ceea ce cred: nu poti ajunge sa-L iubesti cu adevarat pe
Dumnezeu decat prin iubirea aproapelui. Urcusul spre Dumnezeu
trece OBLIGATORIU prin aproapele. Cum facem asta? Se incepe
cu cele 6-7 puncte pe care le-a dat Sophia. Principalul e sa ne
vedem pe noi mai mici decat aproapele si atunci vom vedea in el
pe Hristos.

M-ai făcut chiar curios când am început să citesc cele scrise de tine, când ai afirmat că vei spune ceva dur ! Dar m-am liniştit, pentru că nici pe departe nu ai spus ceva dur, ci ceva f.f.adevărat. Pentru a ne vedea mai mici, sau o fărâmă mai mici decât cel de lângă noi , smerenia stă la bază, smerenia dobândită în totalitate, unde mândria nu mai are ce căuta şi a fost înlăturată din firea noastră. Omul cu adevărat smerit se va vedea puţin mai mic decât cel de lângă el , însă mândria din noi nu va accepta niciodată aşa ceva . Apoi , toate faptele noastre sunt cercetate de Dumnezeu . Sfântul Nectarie al Pentapoliei spunea: "Dumnezeu cercetează toate faptele noastre, scopul pe care le săvârşim. Adică, dacă le facem pentru Acesta sau pentru altceva. DECI , CÂND VREM SĂ FACEM UN BINE, SĂ NU-L FACEM CU SCOPUL SĂ PLĂCEM OAMENILOR, CI LUI DUMNEZEU. Pe Acesta să-L avem în vedere, şi toate să le facem spre slava Lui. Altfel, ne vom osteni fără să câştigăm nimic".

[windorin]

Simt ca imi iubesc aproapele atunci cand il vad pe acela foarte odihnit langa mine.
Atunci cand aproapele este obosit de mine, am cazut din iubire.

[Marimira]

În prealabil postat de glykys

Cu totii stim ca porunca iubirii este cea mai mare din Lege. Insa ce presupune iubirea de aproapele, cum se dobandeste si cum se exprima ea? Ce spuneti? Mie mi se pare ca nu e deloc lucru usor sa iubesti cu adevarat. Noi spunem ca il iubim pe Dumnezeu, dar atatat vreme cat nu ne iubim aproapele, afirmatia nu poate fi decat falsa. Spunea un parinte la un moment dat: Cum pot eu sa il iubesc pe Dumnezeu cel nevazut, cand nu imi iubesc aproapele, pe care il vad?

Pornesc de la un citat gasit pe net:

Iubirea creştină este amestecată cu „sloganul masonic al drepturilor omului”, iar produsul obţinut duce la o iubire drăcească, în care sunt acceptate acele abateri de la credinţă de care Sfinţii Părinţi s-au lepădat. Adevărata iubire creştină cere să nu-l lăsăm pe cel ce a greşit în rătăcirea sa, ci să încercăm să îl aducem pe calea cea bună, arătându-i unde a greşit, să ne silim să-l îndreptăm, nu să îi spunem că este perfect aşa cum este el, că nu are nimic de schimbat. Faptul că este respinsă erezia sau homosexualitatea, sau alte feluri de păcate, nu se răsfrânge şi asupra persoanelor care au respectivele păcate. Ba din contră, drept-credinciosul are milă de ei, se poate ruga în taină pentru îndreptarea lor, va suferi pentru patimile la care sunt ei supuşi. În schimb însă, în numele unei presupuse armonii universale, de dragul păcii, ni se cere să trecem peste toate diferenţele, să acceptăm toate patimile, să fim toţi la fel, globalizaţi şi, astfel, mai uşor de adus laolaltă într-un stat mondial.

Astept pareri, citate, ganduri...

Iubirea Aproapelui





Cel ce iubeste pe Domnul a iubit mai-nainte pe aproapele sau – Sfantul Ioan Scararul



Dragostea este lepadarea oricarui gand potrivnic fata de aproapele nostru – Sfantul Ioan Scararul

Fericit este omul care poate sa iubeasca pe tot omul la fel – Sfantul Maxim Marturisitorul



Pe toti suntem datori, noi cei credinciosi, sa-i privim ca pe unul si in fiecare sa socotim ca este Hristos – Sfantul Simeon Noul Teolog



Dragostea desavarsita iubeste pe toti oamenii la fel: pe cei buni si stradalnici, ca pe prieteni, iar pe cei lenesi ca pe dusmani, facandu-le bine, rabdand indelung si suferind cele ce-i vin de la el – Sfantul Maxim Marturisitorul



Inca nu are dragoste desavarsita cel ce se mai ia dupa parerile oamenilor, de pilda pe unul iubindu-l, iar pe altul urandu-l, pentru pricina aceasta sau aceea, sau pe acelasi o data iubindu-l, altadata urandu-l, pentru aceleasi pricini – Sfantul Maxim Marturisitorul



Daca pe unii ii urasti, pe altii nici nu-i iubesti, nici nu-i urasti, pe altii ii iubesti dar potrivit, si in sfarsit pe altii ii iubesti foarte tare, din aceasta neegalitate cunoaste ca esti departe de dragostea desavarsita, care este sa iubesti pe tot omul deopotriva – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel desavarsit in iubire si ajuns la culmea nepatimirii nu mai cunoaste deosebirea intre al sau si al altuia, sau intre a sa si a alteia, sau intre credincios si necredincios, intre rob si slobod, sau peste tot intre barbat si femeie; ci ridicat mai presus de tirania patimilor si cautand la firea cea una a oamenilor, priveste pe toti la fel si are fata de toti aceeasi dragoste. Caci nu mai este in el elin si iudeu, nici barbat si femeie, nici rob sau slobod, ci toate si in toti este Hristos – Sfantul Maxim Marturisitorul



Hristos nu vrea ca tu sa porti vreunui om ura, sau suparare, sau manie, sau sa tii minte raul, in nici un chip si pentru nici un lucru vremelnic. Aceasta o striga cele patru Evanghelii! – Sfantul Maxim Marturisitorul



Sa iubim pe tot omul din suflet, dar sa ne punem nadejdea numai in Dumnezeu – Sfantul Maxim Marturisitorul Multi sfinti si-au dat trupurile lor fiarelor, sabiei si focului pentru aproapele – Sfantul Isaac Sirul



Sileste-te pe cat poti sa iubesti pe tot omul. Iar daca nu poti inca, cel putin sa nu urasti pe nimeni. Dar nu vei putea face nici aceasta daca nu vei dispretui lucrurile lumii – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel ce iubeste pe Dumnezeu cu siguranta iubeste si pe aproapele. Iar unul ca acesta nu poate pastra banii, ci-i foloseste cu dumnezeiasca cuviinta, dand fiecaruia din cei ce au trebuinta – Sfantul Maxim Marturisitorul

Cel ce face milostenie imitand pe Dumnezeu nu cunoaste deosebire intre rau si bun, intre drept si nedrept, cand e vorba de cele ce sunt de trebuinta trupului, ci imparte tuturor la fel – Sfantul Maxim Marturisitorul



Dragostea se face cunoscuta nu numai prin daruirea de bani, ci cu mult mai mult prin impartasirea cuvantului lui Dumnezeu si prin slujirea trupeasca – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel ce s-a lepadat cu adevarat de lucrurile lumii si slujeste nefatarnic aproapelui prin iubire se slobozeste degraba de orice patima si se face partas de iubirea si cunostinta dumnezeiasca – Sfantul Maxim Marturisitorul



Roadele iubirii sunt: a face bine aproapelui din toata inima, a rabda indelung, a fi cu ingaduinta si a folosi lucrurile cu dreapta judecata – Sfantul Maxim Marturisitorul



Oamenii se iubesc unii pe altii, fie in chip vrednic de ocara, pentru aceste cinci pricini: sau pentru Dumnezeu, cum iubeste cel virtuos pe toti, atat pe cel virtuos cat si pe cel ce nu este inca virtuos; sau pentru fire, cum iubesc parintii pe copii si invers; sau pentru slava desarta, cum iubeste cel slavit pe cel ce-l slaveste; sau pentru iubirea de argint, cum iubeste cineva pe cel bogat pentru a primi bani; sau pentru placere, ca cel ce-si slujeste stomacul si cele de sub stomac. Dragostea cea dintai e vrednica de lauda; a doua e mijlocie; iar celelalte sunt patimase– Sfantul Maxim Marturisitorul



Iubeste pe toti oamenii cel ce nu iubeste nimic omenesc – Sfantul Maxim Marturisitorul



Oamenii, lasand grija de a-si plange pacatele lor, au luat judecata de la Fiul si se judeca si se osandesc unii pe altii, de pare ca ar fi fara pacat. “Cerul s-a uimit de aceasta si pamantul s-a cutrenurat”. Ei insa nu se rusineaza, ca niste nesimtiti – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel ce iscodeste pacatele altora, sau judeca din banuieli pe fratele sau, inca nu a pus inceput pocaintei – Sfantul Maxim Marturisitorul

Daca iti amintesti de raul de la cineva, roaga-te pentru el si vei opri patima din miscare. Devenind iubitor de oameni vei sterge cu totul patima din suflet – Sfantul Maxim Marturisitorul



Ia aminte la tine, de nu cumva rautatea care te desparte de fratele tau nu se afla in fratele ci in tine. Si grabeste de te impaca cu el, ca sa nu cazi din porunca dragostei – Sfantul Maxim Marturisitorul



Sa nu dispretuiesti porunca dragostei, fiindca printrinsa vei fi fiul lui Dumnezeu, datatorul poruncilor – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel ce iubeste pe Hristos, desigur ca Il si imita, dupa putere. Astfel, Hristos n-a incetat sa faca bine oamenilor; iar rasplatit cu nerecunostinta si hula se purta cu indelunga rabdare; in sfarsit, batut si omorat de ei, rabda neinvinuind pe nimeni. Aceste trei sunt faptele dragostei de aproape, fara de care cel ce zice ca il iubeste pe Hristos sau ca va dobandi Imparatia Lui se amageste pe sine – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel care spune ca Il iubeste pe Domnul, dar in acelasi timp uraste pe fratele sau, este asemenea celui care-si inchipuie in somn ca alearga – Sfantul Ioan Scararul



Fiecare, privind pe fratele si aproapele sau ca pe Dumnezeul sau, sa se considere pe sine atat de mic fata de fratele sau, ca fata de Facatorul sau – Sfantul Simeon Noul Teolog



Iubirea aduna cele impartite si-l face pe om iarasi o singura ratiune si un singur mod de contemplare si netezeste toate inegalitatile si deosebirile de opinie din toti. Ba ii aduce la o egalitate laudabila, prin faptul ca fiecare atrage atat de mult pe altul la sine in intentiile lui si il prefera sie insusi, pe cat de mult il respingea altadata si se prefera pe sine. Si prin iubire se desface de sine, de bunavoie, despartindu-si ratiunile si preferintele proprii, de gandurile si insusirile lui si se aduna intr-o simplitate de identitate, in temeiul careia nimeni nu se mai deosebeste intru nimic, ci fiecare a devenit unul cu fiecare si toti cu toti, sau mai bine cu Dumnezeu decat cu ei intreolalta, manifestand in ei aceeasi ratiune de a fi si dupa fire si dupa vointa – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cand incepe cineva sa simta cu imbelsugare dragostea lui Dumnezeu, incepe sa iubeasca si pe aproapele sau intru simtirea duhului – Diadoh al Foticeei



Cel ce iubeste pe Dumnezeu nu poate sa nu iubeasca pe tot omul ca pe sine insusi, desi nu are placere de patimile cele necuratite ale aproapelui. – Sfantul Maxim Marturisitorul



Cel ce mai vede in inima sa o umbra de ura fata de vreun om oarecare, pentru stie ce greseala, e cu totul strain de iubirea de Dumnezeu. Caci iubirea de Dumnezeu nu sufera catusi de putin ura fata de vreun om – Sfantul Maxim Marturisitorul



Precum Dumnezeu iubeste pe toti la fel, pe cel virtuos slavindu-l, iar pe cel rau milostivindu-l si cautand sa-l indrepte, tot asa, cel ce iubeste pe Dumnezeu iubeste pe toti la fel, pe cel virtuos pentru firea si pentru voia lui cea buna, iar pe cel rau pentru firea lui si din compatimirea ce o are fata de el ca fata de unul ce petrece in intuneric – Sfantul Maxim Marturisitorul



Nu pot castiga dragostea de oameni cei ce iubesc lumea – Sfantul Isaac Sirul

[Marimira]

În prealabil postat de glykys

Cu totii stim ca porunca iubirii este cea mai mare din Lege. Insa ce presupune iubirea de aproapele, cum se dobandeste si cum se exprima ea? Ce spuneti? Mie mi se pare ca nu e deloc lucru usor sa iubesti cu adevarat. Noi spunem ca il iubim pe Dumnezeu, dar atatat vreme cat nu ne iubim aproapele, afirmatia nu poate fi decat falsa. Spunea un parinte la un moment dat: Cum pot eu sa il iubesc pe Dumnezeu cel nevazut, cand nu imi iubesc aproapele, pe care il vad?

Pornesc de la un citat gasit pe net:

Iubirea creştină este amestecată cu „sloganul masonic al drepturilor omului”, iar produsul obţinut duce la o iubire drăcească, în care sunt acceptate acele abateri de la credinţă de care Sfinţii Părinţi s-au lepădat. Adevărata iubire creştină cere să nu-l lăsăm pe cel ce a greşit în rătăcirea sa, ci să încercăm să îl aducem pe calea cea bună, arătându-i unde a greşit, să ne silim să-l îndreptăm, nu să îi spunem că este perfect aşa cum este el, că nu are nimic de schimbat. Faptul că este respinsă erezia sau homosexualitatea, sau alte feluri de păcate, nu se răsfrânge şi asupra persoanelor care au respectivele păcate. Ba din contră, drept-credinciosul are milă de ei, se poate ruga în taină pentru îndreptarea lor, va suferi pentru patimile la care sunt ei supuşi. În schimb însă, în numele unei presupuse armonii universale, de dragul păcii, ni se cere să trecem peste toate diferenţele, să acceptăm toate patimile, să fim toţi la fel, globalizaţi şi, astfel, mai uşor de adus laolaltă într-un stat mondial.

Astept pareri, citate, ganduri...

"Viata inimii este dragostea, iar moarte a inimii sunt înrairea si vrajmasia împotriva fratilor. Domnul pentru aceea ne tine pe pamânt, ca sa ne patrundem inimile noastre întru totul de dragostea catre Dumnezeu si catre aproapele. Aceasta asteapta El de la fiecare dintre noi. Acesta este scopul existentei lumii." (Sfântul Ioan de Kronstadt)

[Marimira]

Celui nu stie sa deosebeasca binele de rau nu-i este ingaduit a judeca pe cei buni sau pe cei rai. Caci bun este omul care cunoaste pe Dumnezeu, dar el nu este, nu stie nimic si nu va sti vreodata. Caci calea cunostintei lui Dumnezeu este bunatatea. (Antonie cel Mare)11

ˇ Omul bun si iubitor de Dumnezeu nu mustra pe oameni pentru rele cand sunt de fata; iar in dos nu-i barfeste. Dar nici celor ce incearca sa-i graiasca de rau nu le ingaduie. (Antonie cel Mare)11

ˇ In cuvantari orice asprime sa lipseasca. Pentru ca sfiala si neprihanirea stiu sa infrumuseteze pe oamenii cu judecata mai mult decat pe fecioare, caci mintea iubitoare de Dumnezeu este o lumina care invaluie sufletul, cum invaluie soarele trupul. (Antonie cel Mare)3