Forumul nostru II (sau de ce se judeca ortodocsii unii pe altii)

În prealabil postat de Noesisaa

Erai bun de inchizitor, Zaharia. Pacat, te-ai nascut in secolul gresit si in confesiunea gresita, ca ai fi facut o treaba excelenta pentru Inchizitie.

Si inca ceva: pacea este mai importanta decat dreptatea. Cand Hristos a intrat prin usile incuiate nu a spus Dreptate Voua, sau Dreptatea mea dau voua, ci Pace voua! sau Bucurati-va!. Intelegi ce vrei.

Spune-mi te rog, daca Zaharia a gresit in afirmatiile sale despre dogme.
Si daca nu a gresit, in ce fel a "facut o treaba buna Inchizitiei", dupa cum afirmi?!?

Pacea este intr-adevar de 4 ori mai mare decat dreptatea; dar asta nu inseamna ca trebuie sa inghitim neadevaruri in ceea ce priveste credinta ortodoxa.

Postarea ta nu e cu nimic mai frumoasa ca mod de exprimare decat cea a lui Zaharia; atata doar ca el nu a apelat la inexactitati.

[glykys]

Pentru inceput, ii imbratisez si pe Dna Sophia si pe Dl Zaharia!

Pentru cei cu pacea si dreptatea, ia uitati cum arata aceasta ierarhie in Fericiri!
Intr-adevar, facatorii de pace sunt cu 3 trepte mai sus decat cei ce inseteaza dupa dreptate, dar cei prigoniti pentru dreptate sunt si mai sus decat acestia!

4.“FERICITI CEI CE FLAMANZESC SI INSETEAZA DE DREPTATE, CA ACEIA SE VOR SATURA.”
Cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate sunt oamenii care nu pot rabda nedreptatea din lume. Ei vor vedea biruinta lui Hristos Cel inviat, care va invinge toate puterile raului si inimile lor vor fi pline de multumire si bucurie. Ei vor vedea si biruinta Bisericii prigonite si se vor bucura.

.................................................. ............

7. “FERICITI FACATORII DE PACE, CA ACEIA FIII LUI DUMNEZEU SE VOR CHEMA.”

Hristos este numit imparatul pacii. El a daruit pacea Sa ucenicilor Sai. Fiecare poate da ceea ce are. Daca avem in inimile noastre pace, putem sa o daruim si celorlalti. Pacea mintii, a inimii si a vointei - intreita pace in unitate - aceasta este adevarata pace dumnezeiasca a sufletului. Sufletul necumpatat nu poate avea pace.

8. “FERICITI CEI PRIGONITI PENTRU DREPTATE, CA A LOR ESTE IMPARATIA CERURILOR.”

Sa fii prigonit pentru dreptate inseamna a te asemana lui Hristos si apostolilor. In Biserica Ortodoxa s-au aratat multi mucenici, care au suferit pentru dreptate si care s-au salasluit in imparatia cereasca a lui Hristos. Sfantul Apostol Petru spune: “Caci este mai bine, daca asa este voia lui Dumnezeu, sa patimiti facand cele bune, decat facand cele rele!” (I Petru III, 17).


Acum... daca omul greseste, ii arati ca greseste, nu il lasi in ratacirea lui, crezand ca faci pace. Daca unul zice ca o cruce trebuie data jos din biserica, ce facem? Spunem ca el, ca sa fie pace sau ii explici ce e crucea?

Este adevarat insa ca sunt si anumite lucruri minore pentru care chiar nu face sa te certi si sa iti sustii propria parere, numai pentru ca stii ca este cea dreapta si mi se pare si firesc sa ajungi la un compromis, sa lasi de la tine, sa fii tolerant, etc. aDaca zice cineva ca melodia cutare e frumoasa, las-o pe a lui, nu ii strica placerea, chiar daca tu crezi ca e oribila. Asta nu inseamna insa ca pentru tine inceteaza de a mai fi oribila. Stiu ca sunt lucruri banale, dar nici macar pe astea nu le putem face daca nu stim sa ne calcam pe inima... daca Insa cand sunt lucruri sfinte, dogmatice, este alta treaba. Cum sa ii spun eu lui Topcat, spre exemplu, ca e ca el, omul se trage din maimuta, numai ca sa fie pace intre noi si sa nu se supere pe mine?! Unele lucruri sunt relative, altele nu si sunt unii care stiu foarte bine sa distinga intre ele!


Si acum... revenind de la dl Zaharia... mie mi se pare ca, la fiecare postare a dumisale, apara ca tarie nestramutata credinta crestineasca, traditionala si neschimbata si ca infiereaza puternic abaterile de la invatatura., dar nu si persoanele. Sa nu uitam ca Dumnezeu nu e numai iubitor, este si drept. Si apoi, crestinismul nu este o placinta insiropata si dulceaga, este lupta, traire si jertfa. Aseara i-am scris pe privat ca mie mi se pare ca Dna Sophia este un om foarte incercat si ca poate gaseste un cuvant de mangaiere pentru dumneai, pentru ca imi parea rau de mahnirea si durerea sa acumulata. Toti avem nevoie sa ne indreptam si sa ne spuna cineva unde am gresit, toti avem nevoie si de cuvant bun. Mi se pare, totusi, ca proportiile acestei ... polemici au sporit. Stiti cum mi-ar placea mie sa se incheie? Dl Zaharia sa o instruiasca cu multa rabdare si dragoste crestineasca pe Dna Sophia, care este atat de dornica sa invete,sa o lamureasca si sa ii dea raspuns la toate intrebarile, iar dumneai sa isi insuseasca aceaste invataturi! Ce spuneti, vi se pare greu? [SIZE=2]
[/SIZE]

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Spune-mi te rog, daca Zaharia a gresit in afirmatiile sale despre dogme.
Si daca nu a gresit, in ce fel a "facut o treaba buna Inchizitiei", dupa cum afirmi?!?

Pacea este intr-adevar de 4 ori mai mare decat dreptatea; dar asta nu inseamna ca trebuie sa inghitim neadevaruri in ceea ce priveste credinta ortodoxa.

Postarea ta nu e cu nimic mai frumoasa ca mod de exprimare decat cea a lui Zaharia; atata doar ca el nu a apelat la inexactitati.

Pai cum sa nu fi facut treaba buna pentru Inchizitie, asa un aparator vajnic si neinfricat al dogmelor? Doar cu asta se ocupa Inchizitia....nu? Apararea credintei celei drepte de eretici de tot felul si alti oameni care nu vor sa inteleaga dogmele, asa ca ii invata chiar si cu de-a sila. Este asta un lucru gresit sau nu? Posibil ca nu. Sau da. Inchizitorii la vremea aceea spuneau despre ei insisi ca ca ei fac ce fac din marea lor dragoste pentru crestini, ca sa ii ajute sa se mantuiasca. Asa ca, chiar si atunci cand mai ardeau pe rug vreo asa-zisa vrajitoare, tot spre binele ei o faceau, si tot din dragoste, fiindca numai prin foc se curata ea de pacatul ei cel mare al ereziei.

Glykys, tu chiar crezi ca periind, domnind si imbratisand dulceag pe fiecare dintre partile certarete ai sa impaci pe cineva? Plus, nu cred ca fericirile sunt puse intr-o ierarhie anume. In schimb, s-a intamplat de foarte multe ori ca de dragul dreptatii sa se iste certuri interminabile, razboaie, ura, etc. Dar niciodata din cauza pacii. Morala: cateodata, chiar daca stii ca ai dreptate e bine sa mai lasi de la tine, asa ca sa nu se iste cearta si ca sa fie pace.

[glykys]

În prealabil postat de Noesisaa

Pai cum sa nu fi facut treaba buna pentru Inchizitie, asa un aparator vajnic si neinfricat al dogmelor? Doar cu asta se ocupa Inchizitia....nu? Apararea credintei celei drepte de eretici de tot felul si alti oameni care nu vor sa inteleaga dogmele, asa ca ii invata chiar si cu de-a sila. Este asta un lucru gresit sau nu? Posibil ca nu. Sau da. Inchizitorii la vremea aceea spuneau despre ei insisi ca ca ei fac ce fac din marea lor dragoste pentru crestini, ca sa ii ajute sa se mantuiasca. Asa ca, chiar si atunci cand mai ardeau pe rug vreo asa-zisa vrajitoare, tot spre binele ei o faceau, si tot din dragoste, fiindca numai prin foc se curata ea de pacatul ei cel mare al ereziei.

Glykys, tu chiar crezi ca periind, domnind si imbratisand dulceag pe fiecare dintre partile certarete ai sa impaci pe cineva? Plus, nu cred ca fericirile sunt puse intr-o ierarhie anume. In schimb, s-a intamplat de foarte multe ori ca de dragul dreptatii sa se iste certuri interminabile, razboaie, ura, etc. Dar niciodata din cauza pacii. Morala: cateodata, chiar daca stii ca ai dreptate e bine sa mai lasi de la tine, asa ca sa nu se iste cearta si ca sa fie pace.

Sa stii, Noesisaa, m-am gandit putin inainte sa raspund. Sa dau o replica inteligenta si acida, sa tin scorul, sa acuz, sa combat, sa ma justific de ce folosesc formule de politete sau emoticoane sau unde am citit eu despre ierarhia fericirilor... am cantarit si am ajuns si eu la concluzia ca tacerea e de aur si ca ar fi frumos din partea mea sa indeplinesc "morala" din postarea ta, asa incat ma retrag englezeste din acest topic, cu inima impacata, urandu-i Dnei Sophia tarie sufleteasca si raspunsuri grabnice la toate intrebarile, iar coforumistilor ... echilibru si pace in suflet!

În prealabil postat de Noesisaa

Pai cum sa nu fi facut treaba buna pentru Inchizitie, asa un aparator vajnic si neinfricat al dogmelor? Doar cu asta se ocupa Inchizitia....nu? Apararea credintei celei drepte de eretici de tot felul si alti oameni care nu vor sa inteleaga dogmele, asa ca ii invata chiar si cu de-a sila. Este asta un lucru gresit sau nu? Posibil ca nu. Sau da. Inchizitorii la vremea aceea spuneau despre ei insisi ca ca ei fac ce fac din marea lor dragoste pentru crestini, ca sa ii ajute sa se mantuiasca. Asa ca, chiar si atunci cand mai ardeau pe rug vreo asa-zisa vrajitoare, tot spre binele ei o faceau, si tot din dragoste, fiindca numai prin foc se curata ea de pacatul ei cel mare al ereziei.

Nu cred ca aparau credinta si implicit dogmele. Am citit si despre procedeele lor; nu sufera comparatie.

[Noesisaa]

Pai cum nu aparau dogmele? Doar Inchiztia era o institutie a Bisericii Catolice care avea exact acest scop -- de a preveni/indrepta/pedepsi ereziile. Si astazi exista, dar sub alt nume.

În prealabil postat de Noesisaa

Pai cum nu aparau dogmele? Doar Inchiztia era o institutie a Bisericii Catolice care avea exact acest scop -- de a preveni/indrepta/pedepsi ereziile. Si astazi exista, dar sub alt nume.

In afara de cateva randuri scrise pe tema dogmelor, fara a intra in amanunte, altceva nu am vazut aici...

[Noesisaa]

Eu nu am mania citatelor. Daca vrei sa stii mai mult te informezi singura.

În prealabil postat de Noesisaa

Eu nu am mania citatelor. Daca vrei sa stii mai mult te informezi singura.

Nu ai mania citatelor?!? Dar nu ti-a cerut nimeni citate.
Remarca era referitoare la postarea cu pricina, pe care tu o compari cu Inchizitia.

Nu stiu de ce-ti raspund. Sincer nu se merita. Si nu se merita fiindca sunt convins ca voi fi suspectat de exces de orgoliu. Sunt intr-adevar orgolios, dar aici nu e cazul. Nu vreau sa ma cert cu tine (si cu nimeni) si nu-ti raspund sa-ti dau motive de conflict, ci fiindca nu-i drept sa-i judeci pe ceilalti dupa propriile tale norme, pe care fara sa-ti dai seama, tu esti primul care le incalci !!
Nu discut despre ceea ce pui pe seama mea, raportat la altii. Este parerea ta, atat ai inteles tu ! Ma refer doar la faptul ca, desi nu cunosti omul, intri incaltat in sufletul lui in numele celui care Il vesteste pe Mantuitor. Daca te-ai pune macar o data in locul celuilalt, ai intelege Adevarul lui Hristos. Deocamdata la tine e numai teorie ! Si e mare pacat fiindca te irosesti... inutil.

Cum este posibil sa afirmi ca ,, credinta nu sta in dogma"

Am crezut ca ai inteles. O sa-ti exemplific din amintiri, si nu am pretentia sa fi retinut fidel pilda, ci doar esentialul. Se spune ca un mare episcop, care cunostea dogma ortodoxa mai bine decat oricine altcineva, trebuia sa ajunga impreuna cu alti slujitori ai bisericii intr-un anumit loc, iar pentru asta trebuiau sa mearga pentru o vreme cu barca pe mare. Inainte de a urca in barca, a dorit sa-l cunoasca mai bine pe luntrasul care avea sa-i duca la destinatie. "Ia spune, omule, crezi, tu, in Dumnezeu ?" "Cum sa nu, Sfintia ta ? Pai ce m-as face fara El cand is pe mare ?" "Si cum te rogi tu la Dumnezeu ? " "Pai cum sa ma rog ? Asa cum am invatat si eu de la tata : Doi noi, doi voi, miluieste-ne pe noi !" "Vai de mine, dar ce-nseamna porcaria asta ? Asa ceva nu am mai pomenit de cand ma stiu. Ia invata tu imediat rugaciunea Tatal nostru. Noi nu urcam la tine in barca daca n-o inveti !" Iar omul se supuse si invata rugaciunea, apoi plecara cu totii peste ape. Dar o furtuna se starni ca din senin iar saracii prelati impreuna cu episcopul facura apel la toate cunostintele in materie de credinta, ca sa induplece pe Dumnezeu sa aiba grija de ei. Dar barca mai-mai sa fie inghitita de ape. Vaslasul nu mai contenea sa zica intr-una Tatal nostru, asa cum il invatase Preasfintitul la plecare, fara nici un folos insa. Incerca apoi si cu rugaciunea pe care-o stia el, iar apele se domolira ca la comanda. Atunci prelatii ii spusera : "Lasa rugaciunea noastra ! Spune-o pe-a ta ca-i mai buna !
Indumnezeirea este in fiecare dintre noi din momentul sfantului botez. Poti sa locuiesti intr-un catun si sa nu fi avut niciodata posibilitatea sa inveti sa citesti. Dar sa-l cunosti pe Dumnezeu, pe Mantuitor si pe Maica Preacurata mai bine decat toti cei care pretind ca n-au lipsit la nici o lectie de la scoala Sfintilor Parinti.

Chiar daca te-oi supara de moarte : ia-ti otrava asta si te du cu ea cu tot de unde ai venit si sa nu mai faci asa ticalosie nici o data . Crede-ma si ma intelege tu cum oi vrea dar ce faci tu nu este ortodoxie .

Este un punct de vedere : al tau ! Daca te-am suparat pe tine personal, imi cer iertare. Daca doresti sa ai in jurul tau numai dintre cei care sa gandeasca asa ca tine, nu inteleg de ce nu-ti faci propriul forum ? Aici incercam fiecare dintre noi sa ne impacam cu noi insine si dorim sa credem ca o facem numai si numai cu voia lui Dumnezeu ! Cand ne certam, sigur nu e voia Lui !

Cum ar fi daca pt. tine un economist ar aparea la serviciul tau un manager tot economist si v-ar spune ca stiinta financiar bancara nu se bazeaza pe dogmele (legile)economice si financiare ci pe dragostea voastra fata de munca de birou intro banca, l-ai crede ?

Nu inteleg de unde ai dedus ca sunt economist ? Nu, nu sunt. Sunt un om, si-atat. In rest n-am inteles NIMIC. Stiinta exacta trebuie insusita. Harul lui Dumnezeu vine daca-I deschizi usa. Pur si simplu!!!