Care-i necazul vietii Dvs ,in clipa de fata?.....

[anna21]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Pai au foarte mare dreptate aici...oamenii primesc diferiti talanti pe care trebuie sa ii valorifice. E clar ca unii sunt mai inteligenti decat altii, unii au caracter mai puternic, altii mai slab...si chiar mi-ar fi greu sa cred ca ar putea exista o societate fara oameni care sunt facuti pentru functii de conducere, care stiu sa managerieze firme, industrii, tari. Omul slab nu este un ideal, e doar unul dintre prototipurile lasate de Dumnezeu pe pamant. Moise a fost binecuvantat de Dumnezeu si a putut conduce un popor, a scapat de nesiguranta caracterului sau si a putut vorbi liber si convingator; Sfintii Parinti au avut de asemenea caractere puternice si au demonstrat ereticilor ca gresesc, au fost fermi in convingerile lor si in credinta lor implicit

Parerea mea....

Ma indoiesc ca valorificarea talantilor se refera la succesul social.
Dihotomia slab-puternic tu o aduci in discutie, nu eu. Cu atat mai putin nu fac apologia omului slab (nici macar nu stiu la ce te referi prin om slab).
Dumnezeu nu va judeca cu masuri omenesti (desi cu ce masura judecam noi..), din cat am inteles pana acum, vom fi judecati dupa iubirea aratata.. nu dupa inteligenta, abilitati si ce am facut cu ele.

Ideea ca omul este propriul stapan este satanica (pot spune asa fara sa trezesc reactii vehemente?). Invatatura de baza anticristica/satanica/moderna este ca divinul se afla in om, iar scopul vietii este actualizarea divinului din noi. In acest sens trebuie sa ne iubim sinele si tot ce are omul de facut este sa devina PRIN FORTE PROPRII cat mai bun, cat mai destept, cat mai iubitor (dar nu iubirea crestina care cere sacrificiul sinelui!) etc. In acelasi sens, orice act prin care omul isi limiteaza libertatea lumeasca, se umileste, sufera pentru altii etc. este considerat gresit, de neacceptat (o "crima" impotriva dezvoltarii sinelui)

Sfintii Parinti au avut putere in fata ereticilor pentru ca nu au vorbit de la ei, ca Sf. Duh le-a dat ce au spus. De aceea orice comparatie intre forta personalitatii lor si cea a noastra este deplasata. In primul rand, pentru a te face lacas al Sf. Duh, pentru a capata asemanare cu Hristos trebuie sa-ti sacrifici sinele lumesc. Cu totul. Putem vorbi de asemanare cu Sf. Parinti cand voina noastra ar fi aliniata perfect cu cea divina (cum era vointa lor) etc. (vezi si topicul cu "fericiti cei saraci cu duhul".. se discuta si despre taierea vointei proprii, este interesant)