ascultare de duhovnic?

[costel]

Mergem la duhovnic pentru probleme esentiale, nu ma duc la el sa-l intreb de unde ar fi mai potrivit sa-mi cumpar painea, ce sapun sa folosesc, ...

Am intalnit un articol pe acest site care vorbeste de incetarea ascultarii - scoate in evidenta o alta tema majora: tot timpul trebuie sa implinesc cuvintele duhovnicului?

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/96675-cand-inceteaza-ascultarea

[gabriela_iagar]

@ AndruscaCIM: parerea mea e ca pnetru monahism iti trebuie chemare si nu numai. trebuie sa te gandesti cate ispite infrunta cei de acolo si ca e mare pacat sa parasesti manastirea, indiferent de motive.
trebuie sa te cunosti foarte bine si sa vezi daca esti capabil sa renunti la toate cele lumesti.
Duhovnicul te poate indruma sau poate vedea daca ai aceasta chemare, dar in principiu e cam alegerea noastra.

oricum eu cred ca cei alesi isi dau seama de asta. au ei semnele lor.

[gabriela_iagar]

si sa te duci la duhovnic e tot o decizie personala nu? poate ca la inceput te duci mai des pana te mai luminezi.
spunea parintele arsenie intr-un interviu ca la fiecare decizie a noastra sa ne consultam cu Dumnezeu. adica sa ne gandim daca decizia noastra este pacat sau nu.
oricum parerea mea ca de la un anumit moment constiinta ta nu prea te mai lasa sa faci pacate. adica iti semnalizeaza mereu : ai grija ai grija.:D. eu asta o zic din experienta persoanala.
pai si daca faci ascultare de rasplateste Dumnezeu.
oricum sa nu uitam ca Moise la orice decizie (de ordin spiritual) il intreba pe Dumnezeu.
deci sa nu ne rusinam sa ne ducem la duhovnic sa il mai intrebam cand nu stim ce sa facem.

[gabriela_iagar]

oricum cred ca mai depinde si de duhovnic. daca este un om cu care ai vorbi cat e ziua de lunga sau de care "te cam temi" ca spune lucrurilor pe nume.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de gabriela_iagar

oricum cred ca mai depinde si de duhovnic. daca este un om cu care ai vorbi cat e ziua de lunga sau de care "te cam temi" ca spune lucrurilor pe nume.

Eu nu am vorbit niciodata cu un duhovnic "cat e ziua de lunga" :D si asta din cauza ca nu pot gandi la modul asta.

În prealabil postat de gabriela_iagar

chiar crezi ca nu au o chemare? atunci de ce se duc acolo si nu raman mireni daca nu au chemare?
cat despre parasirea manastirii uite aici
http://www.crestinortodox.ro/nodes/a...rea-manastirii

sunt niste lucruri pe care noi, mirenii nu le intelegem. cel putin asa cred eu.

Eu sunt mireana si cred in chemare...asa cum eu nu am chemare, monahii o au, categoric .

[gabriela_iagar]

Mie din fericire mi`a scos Dumnezeu in cale un duhovnic bland si rabdator, caruia i`as cere sfaturi mereu. Insa stiu ca mai are si alte treburi si ma duc sa`l intreb numai esentialul. in rest mai caut raspunsuri si pe net. si acest forum mi`a fost de mare folos

[gabriela_iagar]

@AndruscaCIM: mersi ca ma sustii.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de gabriela_iagar

si sa te duci la duhovnic e tot o decizie personala nu? poate ca la inceput te duci mai des pana te mai luminezi.
spunea parintele arsenie intr-un interviu ca la fiecare decizie a noastra sa ne consultam cu Dumnezeu. adica sa ne gandim daca decizia noastra este pacat sau nu.
oricum parerea mea ca de la un anumit moment constiinta ta nu prea te mai lasa sa faci pacate. adica iti semnalizeaza mereu : ai grija ai grija.:D. eu asta o zic din experienta persoanala.
pai si daca faci ascultare de rasplateste Dumnezeu.
oricum sa nu uitam ca Moise la orice decizie (de ordin spiritual) il intreba pe Dumnezeu.
deci sa nu ne rusinam sa ne ducem la duhovnic sa il mai intrebam cand nu stim ce sa facem.

Evident ca este si aceasta o decizie, dar poate fi o decizie care sa nu clarifice prea mult haosul din viata unui om. A intreba pe cineva " Ce sa fac cu viata mea ?" este de fapt exact lipsa unei decizii. Omul ar trebui sa simta totusi si ce isi doreste, poate fi si putin confuz....dar un grad ridicat de confuzie nu constituie in opinia mea ceva ce ar trebui sa caracterizeze in general viata unui crestin adevarat.

[gabriela_iagar]

crestin adevarat da..ai dreptate. eu nu ma consider:D.

cred ca mai am mult de luptat pana acolo.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de gabriela_iagar

crestin adevarat da..ai dreptate. eu nu ma consider:D.

cred ca mai am mult de luptat pana acolo.

Si eu, insa nu ma refeream la aspectul asta, ma refer mai mult la imaginea pe care ar putea-o crea credinciosii nostri acestei frumoase religii. Am spus...nu este vorba de toti, dar totusi despre multi care imi pare ca persita in confuzie...desi paradoxal cunosc Adevarul. Nu vreau sa par rationalista si in nici un alt fel...dar eu consider ca decizia personala nu trebuie anihilata in favoarea a " ceea ce spune duhovnicul", ea trebuie sa fie acolo tocmai pentru a avea o viata bineplacuta lui Dumnezeu, dar asta nu numai datorita duhovnicului. Pe undeva ar trebui sa fie si nevointa noastra in a incerca sa ne ghidam viata...si sa fie o viata asumata.
Nu e vorba de mandrie, incerc sa imi imaginez ca exista si oameni care au o viata spirituala foarte bogata si care sunt daruiti de Dumnezeu cu un simt si o intuitie deosebita...dar nu numai pentru ca duhovnicul le spune " Fa aia, nu, e gresit...intra in monahism!"