Infertilitatea in cuplu si dorinta neimplinita de a avea copii

[cristina2012]

Exista doua aspecte care nu sunt etice, in afara celui categoric pacatos pe care FIV il presupune prin uciderea voluntara sau involuntara dar cu buna stiinta a embrionilor.

1.Manipularea embrionului, supunerea lui la riscuri este la fel de neetica precum este manipularea unui adult. In fata Lui Dumnezeu cel vesnic, cei 50 de ani care-i despart nu inseamana nici macar o secunda. Oricat de intemeiate ni s-ar parea noua motivele, nu ne putem lua asupra noastra utilizarea ca obiect a unei persoane (chiar aflate in stadiul de embrion). Dumnezeu nu ne-a permis sa nu respectam alte persoane.


2. Daca sexualitatea umana s-ar putea reduce doar la reproducere, atunci ar mai merge luate in seama acele tehnici care nu presupun avort (inseminare artificiala, injectarea de speratozoizi direct in trompe, etc). Problema e ca pentru om sexualitatea nu inseamna doar reproducere, toti sunt de acord cu acest fapt. Ea are un rol extrem de important in coeziunea cuplului (si asta nu doar prin placere). Cand zic sexualitate ma refer la tot ce implica ea, cunoastere, intimitate, trairi, temeri si nu in ultimul rand taina daruirii vietii.
Noi aici cadn facem dupa capul nostru si il excludem pe Dumnezeu din ecuatia pe care stiinta ne invata cum s-o rezolvam, ne jucam cu focul. Lipseste o oarecare sfiala in fata tainei crearii omului, iar asta are consecinte grave.
Mi se pare neetic sa aseptizam si sa reducem crearea unui om la un simplu eveniment biologic (fecundatia care are loc intre doi gameti) pe care il putem produce si imbunatati noi dupa cat ne duce mintea.

Un exemplu: statistic s-a observat ca in familiile in care se produce un copil cu ajutorul spermei de la donator (inseminare artificiala, FIV), apare mult mai frecvent divortul (care oricum e foarte frecvent in occident). Majoritatea barbatilor ajung sa isi dea seama ca nu pot suporta asta, desi initial au fost de acord.