Cristale care ies din ochiul libanezei de 12 ani

[cristinamaria]

@Heaven: Gresiti in punerea problemei, sper sa nu va suparati. si eu am facut o data aceasta greseala de gandire.

Una dintre conditiile importante pentru mantuire este recunoasterea lui Dumnezeu. Are sens. Daca nu-l recunosti - cunosti pe Dumnezeu cum ai putea ajunge la el, sau cum ai putea sti ca ar trebui sa ajungi la el?

Dumnezeu nu "permite" ca oamenii sa se nasca in alte credinte, nu cred ca asta e ideea, pentru ca nici din cei care se nasc in crestinism nu se mantuiesc toti doar pentru ca s-au nascut crestini sau pentru ca au fost botezati. Constiinta omului,sa zicem dupa ce s-a nascut si a crescut mai maricel, are posibilitatea de a alege sistemul de referinta in care sa se pozitioneze, poate alege sa fie crestin. Nu spun ca alte religii sunt rele, dar nu duc la Dumnezeu ci se opresc pe drum catre el (unele duc chiar in sens opus). Nu spun ca fiecare om nu ar fi liber sa adere carei credinte doreste, dar daca o face, isi exercita liberul arbitru, pe care i l-a dat Dumnezeu, si alege sa nu mearga catre Dumnezeu. Ca oamenii pot fi inselati de alte credinte, ca pot fi abatuti din drum, ca pot fi manipulati, indiscutabil, toate acestea pot fi circumstante atenuante dar nu schimba in esenta alegerea facuta de om, cu liberul sau arbitru.

Nae Ionescu spunea "ateul este mai aproape de Dumnezeu, cu care se lupta, decat un crestin secat sufleteste". Nu cred ca ateismul este mai rau decat aderarea la o alta religie decat cea crestina. Aderarea la o religie, orice religie (sa zicem o religie buna, nu una care propovaduieste raul) nu este o conditie a bunatatii omului. Faptul ca omul este religios, nu il face cu nimic mai bun decat un ateu, daca este religios in mod gresit. Daca tu te aflii noaptea in oras cu masina si la o intersectie unde semaforul este rosu treci, fiindca nu mai este nimeni in intersectie si nu produci nici o consecinta negativa, nu schimba valoarea gestului tau. Faptul ca ai trecut pe rosu noaptea cand strada era goala si nu te vedea nimeni are aceeasi valoare ca si cand ai fi trecut pe rosu ziua in amiaza mare intr-o intersectie aglomerata si te vede si politistul. Noaptea si pustiul pot fi circumstante atenuante dar nu schimba valoarea actului. Omul poate fi bun si generos si in afara religiei crestine, dar in afara cadrului de referinta a acestei religii bunatatea nu este o valoare si nu te duce catre Dumnezeu. Te poate pune in armonie cu natura sau cu stramosii sau cu zeii sau alte credinte religioase, dar nu te duce la Dumnezeu. Este ca si cand ai zice "de ce sa merg pe autostrada soarelui ca sa ajung la Constanta, nu pot sa merg pe soseaua Iancului ca merge in aceeasi directie?" Ba da, poti merge pe soseaua Iancului, merge in aceeasi directie, dar nu ajunge la Constanta. Ca sa ajungi la Constanta, pana la urma tot pe autostrada soarelui trebuie sa ajungi, chiar daca pleci initial de pe iancului.

Iar faptul ca te-ai nascut in alta religie si "nu stii" ca valoarea suprema este crestinismul ortodox nu e o scuza. Daca nu cunosti codul rutier nu inseamna ca nu vei lua amenda sau nu ti se va lua carnetul cand treci pe rosu, indiferent daca ai produs sau nu vreo paguba sau accident. cand te urci in masina, alegi sa respecti regulile de circulatie, dai un examen, iei permis. la fel si cu crestinismul, faptul ca nu il cunosti, nu e o scuza. Orice religie ai practica si indiferent daca te-ai nascut in ea sau nu, este o alegere. Poti sa te nasti in crestinism, sa fii botezat, si sa nu te duci niciodata la biserica. Asta nu inseamna ca te vei mantui si vei ajunge la Dumnezeu doar pentru ca ai fost botezat crestin. Daca nu alegi sa duci o viata crestina, numai pe baza alegerii proprii, nasterea ta in crestinism este un fapt statistic si atat.

Sper ca nu v-am suparat cu comentariile mele (nici pe Traditie), eu asa vad lucrurile.

Pace voua!

[The_Fallen]

Cristina, dar cum ramane cu cei care mor tineri, care nu ajung sa creasca suficient incat sa poata alege acel sistem de referinta in deplina constiinta de sine?
Nu cred ca Dumnezeu a ales ca ei sa moara pentru a impiedica un rau mai mare, cum mi s-a mai spus pe forum, pentru ca moartea lor poate fi consecinta actiunii unor oameni care actioneaza in conformitate cu liberul lor arbitru, care este un dar de la Dumnezeu ai Acesta nu va interveni tocmai pentru ca nu vrea sa incalce acest dar prin fortarea evenimentelor pe o alta directie decat doresc respectivii.
Sper ca m-am exprimat clar, daca nu pot sa reformulez.

[cristinamaria]

Nu sunt sigura ca am inteles exact logica ta, dar o sa iti dai seama din raspuns. In orice sistem de reguli, si morala crestina este un sistem de reguli, exista cazuri exceptionale (nu le numesc exceptii de la regula ca sistemul le trateaza si pe acestea). Aceste cazuri insa nu afecteaza valoarea sistemului, care este gandit pentru vasta majoritate.

Nu numai cei care mor tineri, dar sunt cazuri de copii multi care mor nebotezati (nu ma refer la avorturi - exista campanii de exterminare, chiar uciderea pruncilor pe vremea nasterii lui Isus e un exemplu). In astfel de situatii, si in cele mentionate de tine, si in multe altele, ai circumstante atenuante. Dumnezeu ne iubeste (mai mult decat ne iubim noi) si el nu ne va condamna niciodata pe nedrept. Ceea ce este insa drept sau nedrept nu putem stabili noi, uneori nu putem nici macar cunoaste. Judecata lui Dumnezeu nu este accesibila omului. Cred ca in cazul tinerilor care mor, se va pune intrebarea: puteau cunoaste pe Dumnezeu in timpul vietii? ar fi putut alege sa duca o viata crestina? si-ar fi putut exercita liberul arbitru in a alege calea catre Dumnezeu? sunt sigura ca daca raspunsul la aceste intrebari va fi NU, Dumnezeu nu ii va pedepsi ci ii va mantui. Daca primesti un dar pe care nu-l poti folosi nu te va condamna nimeni ca nu l-ai folosit. Asa cred eu ca e si cu liberul arbitru. Daca in mod real nu il poti folosi (de exemplu mori la 2 ani) Dumnezeu nu te va condamna ca nu l-ai folosit. In schimb pe aceia care si-au folosit liberul lor arbitru pentru a cauza moartea unor tineri, cred ca ii va pedepsi in conformitate cu faptele lor.

Daca credem cu adevarat in dragostea lui Dumnezeu nu vom avea niciodata sentimentul injustitiei, a faptului ca viata e nedreapta, incorecta. Eu cred ca e si dreapta si corecta, dar nu avem noi perspectiva sa vedem dreptatea si corectitudinea ei. Perspectiva asta o are doar Dumnezeu.