Marii calugari/duhovnici - de unde stiu sa sfatuiasca asupra problemelor laice?

[ory]

În prealabil postat de sophia

Ei aici este intrebarea si problema mea si vad ca si a lui Ory.
Viata trebuie dedicata Lui sau oamenilor?
Si cred ca cei mai multi cad in extreme.
Iisus a spus asa: iubiti-va unii pe altii, asa cum va iubesc si eu. Niciodata n-a cerut renuntarea la oameni si n-a cerut iubire pentru EL.
N-a spus niciodata "iubiti-Ma" si traiti pentru Mine.
A murit si a adus noua lege pentru oameni, pentru ca lor sa le fie bine si nu pentru el, sau ca sa-i aduca spre EL. El a mers spre oamnei si le-a facut bine, i-a ajutat.
Pildele lui invata cum sa se poarte oamenii intre ei si nu cu EL.
EL nu se pune niciodata in discutie.
Iar in exemplul dat de cineva mai sus cu baiatul bolnav: primordiala a fost iubirea mamei lui, care a facut posibila rugaciunea si comunicarea cu EL.
Sigur ca credinta, rugaciunea, comunicarea cu EL sunt f.importante, dar nu ele sunt telul vietii noastre, zic eu.
Adica nu cred ca Dumnezeu a facut oamenii pentru EL, sau ca sa se roage LUI zi si noapte, ci ca sa populeze pamantul.
De fapt nu stiu bine, eu asa gandesc si inteleg. N-am gasit nicaieri altfel, nici preotii nu spun altfel.
Cand ajuti om si ii faci bine, o faci pentru el, dar prin asta placi si lui Dumnezeu si ii iubesti pe amandoi. Invers, daca lasi omul ca sa-l iubesti numai pe EL, s-ar putea sa nu functioneze asa bine.
Si daca voi dati exemple va dau si eu unul:
Acasa, sau pe strada vezi un om in situatie disperata, pe moarte, sau mai stiu eu, iar tu esti in drum spre biserica. Ce faci? Ramai sa ajuti omul, sau il lasi sa moara si te duci la biserica?
Asta este dilema mea.
Pentru mine credinta este: esti credincios si traiesti intru Domnul si te va iubi si Acesta, daca esti om bun si iti iubesti aproapele.
De aceea a si inceput biserica, toate confesiunile, cea ortodoxa mai timid inca, sa se indrepte spre social, spre om.
Si inca ceva: majoritatea sfintilor si martirilor au devenit asa datorita smereniei, milei fata de om, actelor de caritate, mai putin datorita rugaciunii intense in izolare. Sigur toate, intru credinta.
Nu stiu, poate gresesc acum in fata Lui, dar ce stiu si ce inteleg eu, simplu om?

Exact, exact asa am pus si eu problema deseori pe forum, pentru ca nimic nu poate sa demonstreze o credinta mai presus de atitudinea oamenilor fata de aproapele. nu exista iubire dedicata Domnului in afara iubirii dedicate aproapelui....Nu cere Dumnezeu asa ceva. Din pacate, de multe pro se intelege exact altceva...si nu este de folos cu nimic.