Hirotonia femeii

[ory]

Exact !
Nu este nevoie sa traiesti doar in inima ta acestea, trebuie sa le confirmi prin atitudinea fata de cei din jur, iar aceasta nu se poate desfasura mai presus de iubirea pe care trebuie sa o simti prin aceasta atingere sufleteasca.
Stiu foarte bine ceea ce vreau sa exprim, iar ceea ce vreau sa exprim nu are valoarea reala in viata crestineasca din jururl noastru, viata bazata mai mult pe dogme si scrieri particulare, pe o mantuire egoista ce tine mai mult de sine, decat de viata printre oameni.
Dca este adevarat, daca intr-adevar scrierile invata ceea ce arata acestea, de ce viata omului printre oameni este un dezastru imbalsamat de ura si pacate ?
De ce ? Ca suntem necredinciosi, sau ca suntem insensibili ? Ca suntem una si aceiasi...cu o alta infatisare.

Te-ai lamuri mai bine, daca ai citit acel articol "Minciuna din noi", care e de fapt orbire sufleteasca.
"Părerea de sine este amăgire de sine amară şi pierzătoare, e înşelare ucigaşă, cu care se înşală pe sine omenirea orbită şi cu care o înşală pe aceasta dracii. Mincinoase sunt vederile şi temeiurile mândriei omeneşti, părerii de sine omeneşti. Cel mândru vede în sine însuşi o fiinţă de sine stătătoare, nu o zidire a lui Dumnezeu; viaţa pământească i se înfăţişează ca ceva fără de sfârşit, iar moartea şi veşnicia ca şi cum nici n-ar fi. Pronia lui Dumnezeu nici nu există pentru el: el recunoaşte drept cârmuitoare a lumii numai raţiunea omenească. Toate gândurile lui se târăsc pe pământ; viaţa lui este adusă pe dea-ntregul jertfă pământului, pe care el ar vrea să statornicească o necurmată desfătare de păcat. Şi tocmai spre acest ţel nebunesc şi cu neputinţă de împlinit năzuiesc din răsputeri fariseul şi saducheul orb."
(Citat din Sf. Ignatie Briancianinov: Despre părerea de sine şi smerita cugetare)

Dar iata ca Sf. Ignatie Briancianinov da si raspunsul la cele de mai sus:
"Smerita cugetare nu vede vreun lucru de preţ în firea căzută omenească: ea vede în omenire o minunată zidire a lui Dumnezeu, dar vede, totodată, şi păcatul ce a pătruns în toată fiinţa omului, care a otrăvit această fiinţă; smerita cugetare, recunoscând măreţia zidirii lui Dumnezeu, recunoaşte totodată şi urâţenia zidirii schimonosite de păcat; ea se tânguie necontenit pentru această nenorocire. Ea priveşte pământul ca pe tărâmul surghiunului său, năzuieşte să recapete prin pocăinţă Cerul, pe care l-a pierdut prin părerea de sine. Însă, mândria şi părerea de sine, care au mijlocit omenirii căderea şi pierzarea, nu văd şi nu recunosc căderea în firea omenească: ele văd în aceasta numai lucruri de preţ, numai calităţi şi însuşiri alese; ele socot chiar şi bolile sufleteşti, chiar şi patimile drept lucruri de cinste. Aceste vederi asupra omenirii fac gândul la Răscumpărătorul cu totul străin şi de prisos. Vederea celor mândri este o înfricoşătoare orbire, iar nevederea celor smeriţi este putinţa de a vedea Adevărul."

[ory]

Pana la urma, majoritatea parerilor sunt "pareri de sine ", pentru ca le alegem cu atentie atat cat ne poate caracteriza eu l propriu, plus ca multe dintre parerile care se considera a fi spicuite si dezvoltate pe temeiul adevarului universal, acestea sunt transformate si interpretate astfel incat, la un moment dat devin doar pareri de sine.
Eu mi-am format parerile in functie de ceea ce am citit, am auzit, am simtit, am intampinat, am gandit despre ceea ce exista in jur. Este aberant sa se pretinda ca nu am acest drept, ori sa mi se atribuie parerilor de sine sintagma necredintei, pentru ca, in definitiv toti ne bazam pe ceea ce simtim si cugetam in interiorul nostru sufletesc si mental.
Nu incadrez o parere de sine ca si o minciuna, este mult prea radical spus, insa poate sa existe rataciri in acest sens, cu mai mult sau mai putine trasaturi negative.
Cel mai semnificativ lucru o reprezinta propria viata, intreaga viata a individului, din care se poate deduce ideologia lui. Astfel, este destul de prematur sa pretindem ca respectivul traieste intr-o amagire sau nu...intr-un fel sau altul, fiecare detinem propria amagire care se rasfrnge in aceasta parte negativa a omului, parte de care nu ne lipsim niciunul dintre noi.

În prealabil postat de ory

Pana la urma, majoritatea parerilor sunt "pareri de sine ", pentru ca le alegem cu atentie atat cat ne poate caracteriza eu l propriu, plus ca multe dintre parerile care se considera a fi spicuite si dezvoltate pe temeiul adevarului universal, acestea sunt transformate si interpretate astfel incat, la un moment dat devin doar pareri de sine.
Eu mi-am format parerile in functie de ceea ce am citit, am auzit, am simtit, am intampinat, am gandit despre ceea ce exista in jur. Este aberant sa se pretinda ca nu am acest drept, ori sa mi se atribuie parerilor de sine sintagma necredintei, pentru ca, in definitiv toti ne bazam pe ceea ce simtim si cugetam in interiorul nostru sufletesc si mental.
Nu incadrez o parere de sine ca si o minciuna, este mult prea radical spus, insa poate sa existe rataciri in acest sens, cu mai mult sau mai putine trasaturi negative.
Cel mai semnificativ lucru o reprezinta propria viata, intreaga viata a individului, din care se poate deduce ideologia lui. Astfel, este destul de prematur sa pretindem ca respectivul traieste intr-o amagire sau nu...intr-un fel sau altul, fiecare detinem propria amagire care se rasfrnge in aceasta parte negativa a omului, parte de care nu ne lipsim niciunul dintre noi.

ory, iti este clar ca il contrazici pe Sf. Ignatie Briancianinov, autorul cartii "Despre Inselare"?
Sa fi gresit el chiar atat de mult ? ! ? Cred ca nu.
Ca sa iti dai cu parerea despre cele spirituale, trebuie sa fi citit carti ortodoxe si biblia, nu beletristica.

[ory]

Singurul lucru care imi este clar este, sa ai fapte care sa nu conteste niste cuvinte , si nu cuvinte care sa "para" ca ele contesta niste cuvinte. Cuvintele pot fi percepute in fel si chip, faptele, insa, niciodata...fiindca ele au repersursiuni care ne inalta sau ne coboara sufletul...in realitate.

Tu stii ce spui...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Tu stii ce spui...

Să ştie că ştie ce spune şi le spune foarte bine. Ory este printre cei ce nu poartă mască, detestă lucrul ăsta şi bine face.