![]() |
![]() |
|
|
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#71
|
||||
|
||||
![]() Citat:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...86&postcount=1
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#72
|
|||
|
|||
![]()
poi mostra de a avea libertate totala in dreptatea lasata la indemana oamenilor de Dumnezeu shi in urmarea dreptatzii pe calea pe care se pricepe fiecare este aratata in pilda fiului/fiilor risipitori (atat cel ramas acasa, cat shi cel plecat in gLume caci nu se shtie care era mai risipitor shi mai nedrept shi mai rau dintre ei). In pilda, tatal nu se opune ca fiul cel mic, crescut in huzur shi in totala negrija pentru vre-o lucrare sa-shi ceara drepturile shi sa-shi primeasca partea sa din avere ci acceptand shi shtiind ce va face fiul cel mic cu ea, nu se opune ca s-o foloseasca asha cum voia el, avand incredere totushi in ochiul sau cel drept care in cele din urma va birui minciunile, shi lasandu-l sa-shi primeasca ceea ce shi-a cautat... iar cand fratele mai mare care s-a facut stapan intre timp nu numai pe averea shi pe partea sa, ci shi pe partea ramasa a tatalui, shi care din pricina ca ishi vedea averea ce inca nu o moshtenise de la tatal caci tatal inca nu murise ca sa-i revina lui ca prim nascut, el din pricina lacomiei nu vrea sa intre la sarbatoarea intoarcerii fiului mai mic iar tatal deshi il roaga shi ii arata ca s-ar fi cuvenit sa se bucure, il mustra doar cu duhul blandetzii facand o chemare spre dreptatea din dragoste shi adevar fara ca sa-l oblige sa intre neaparat shi sa sarbatoreasca alaturi de toata casa tatalui shi de totzi slujitorii bucuria invierii fiului risipitor ce shi-a risipit doar averea materiala dar cea spirituala shi-o pastrase caci a nadajduit in iertarea tatalui, pe cand fiul ramas acasa deshi shi-a pastrat averea materiala shi se puse stapan in viitor shi paznic in prezent pe averea tatalui, el ishi pierduse averea spirituala a dragostei caci dreptatea shi nemultzumirea shi reproshurile lui veneau din duhul lacomiei... deci iata cum tatal cel drept nu s-a aratat tiran ci a lasat la libertatea fiecarui fiu ca sa urmeze sau nu shi atunci cand se vor lamuri fiecare, deci sa urmeze dupa propriile lor putintze omeneshti shi dupa inima lor shi intzelepciunea fiecaruia, deci a lasat in grijea lor momentul hotarator shi sentimentul shi voia shi toata libertatea de a urma sau nu Calea, Adevarul ca sa ajunga sa se bucure de Viatza... caci "fratele lui era mort shi a inviat, pierdut era dar s-a aflat, deci se cuvenea sa se bucure shi sa taie vitzelul cel gras" deci se cuvenea, era frumos, era bine, bun, curat, iubitor, dar nicioclipa nu a impus aceasta ci a ieshit dupa el afara ca sa-l cheme inauntru caci fratele sau nici macar frate nu se mai considera, nici fiu, ci doar un slujitor mic shi neinsemnat ce ar fi muncit, fara nemultzumiri, macar sa aiba o bucata de paine... Deci dreptatea Paterna shi Materna niciodata nu impune fiilor ascultarea dar totdeauna ii cheama shi-i indeamna spre Calea cea buna dandu-le povatza curata shi adevarata :"Duhul Tau cel Bun ma va povatzui la pamantul dreptatzii", deci postul fara povatza ingerului marelui sfat este o cale spre invartosharea din aPostOlIe inspre ApoStazie....
|
#73
|
|||
|
|||
![]()
bine domule orthodoxia.i.thanatos atunci! Sunteti liber sa postulati ce vreti!
|
#74
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Intr-adevar, insa, nu pot sa inteleg cum poate cineva (cu oarece studii) sa-si inchipuie cum D-zeu discuta cu el insusi ce va face, cum va face, cum va fi, atita timp cit el este omnipotent si omniscient si stie exact ce va face dinainte. De-a dreptul pueril. BTW, omul nu se trage din maimuta. ![]() Citat:
|
#75
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Poate postulez eu acum ca e bine sa-i tai capul. E bine? |
#76
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#77
|
|||
|
|||
![]()
Capitolul 1 - Facerea lumii.
1. La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul. [COLOR=blue](se arata ce a facut la inceput, deci ce a facut primadata: cerul shi pamantul unde shi nu reprezinta un plan secund ci un sincronism, deci Cerul shi Pamantul erau una... chiar daca totushi primul este plasat Cerul ca shi cum verbul a Cere ce pornea din Duhul shi iubirea lui Dumnezeu ne arata ca rugaciunea este cea care cera ca sa umple, sa imbrace, sa acopere pamantul, shi precis rugaciunea venea din Fiul shi din Duhul pentru ca Tatal shi el iubirea lui cerea sa faca Creatzia)[/COLOR] 2. Si pamantul era netocmit si gol. Intuneric era deasupra adancului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. [COLOR=blue](daca am lua mot a mot, literal vedem cu ochii mintzii un peisaj in care exista pamant, shi adanc shi ape iar cum intunericul era deasupra adancului in contra parca, sau in opozitzie se arata ca Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor, deci nu era contzinut in ape shi nici in pamant shi nici in adanc shi nici nu era un intuneric, un necunoscut deasupra unor adancimi, ci Duhul se purta, se comporta, se plimba, ishi ducea puritatea shi dreptatea shi "voia pura a Ta" pe deasupra apelor, deci existau ape, iar apele fie curg fie stau in mari, deci au o oarecare reflexie, au capacitatea de a umple nishte adancuri, deci adancurile nu erau umplute cu Dumnezeu ci cu apele create, dar era intuneric deasupra locurilor unde nu erau ape deci nu exista nimic sa umple adancul neumplut de ape)[/COLOR] 3. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie lumina!" Si a fost lumina. 4. Si a vazut Dumnezeu ca este buna lumina [COLOR=blue](deci lumina avea proprietatea de a fi buna, de a avea bunatatea dragostei)[/COLOR], si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric. [COLOR=blue](aici este lucrarea de despartzire a lui Dumnezeu dintre lumina shi intuneric, iar apoi)[/COLOR] 5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziua, iar intunericul l-a numit noapte. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua intai. [COLOR=blue](deci o seara shi o dimineatza au fost granitzele Zilei Intai, shi intre ele: intre seara shi dimineatza era Noaptea ce era denumirea intunericului shi intre dimineatza shi seara era Ziua care era denumirea luminii, iar ziua intai ca inceput este plasata seara ca sens ca lumina a fost in Dumnezeu caci cum putea fi seara pana sa nu fi fost lumina, poi se arata prin asta ca lumina era in Dumnezeu shi dupa ce a spus ca sa Fie Lumina shi a fost s-a facut intuneric shi deci Noapte iar apoi a rasarit lumina shi a fost dimineatza shi apoi Zi dar nemaiputandu-se despartzi complet era doar seara shi dimineatza caci nu mai era intuneric deplin nicaieri ci decand a aparut lumina erau doar seri shi diminetzi deci seri din ce in ce mai adanci ce tindeau spre intuneric, spre Noapte shi diminetzi tot mai luminoase ce tindeau spre lumina totala, iar ca shi parcurgere shi ritm de derulare s-a pus randuiala serii shi a diminetzii ca stalpi ai unui ciclu complet liturgic, dintre bine, caci lumina era Buna shi rau caci intunericul nu avea bunatate, caci Lumina a vazut Dumnezeu ca era Buna) [/COLOR] 6. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie o tarie prin mijlocul apelor si sa desparta ape de ape!" Si a fost asa. [COLOR=blue](deci a zis sa fie shi a fost o tarie atunci shi acum, ceva tare, ca sa desparta apele prin mijlocul lor, prin mijlocul apelor sa le desparta deci o tarie care shi in stanga shi in dreapta avea aceiashi cantitate de apa, deci taria nu era functzie de masura de apa ci fiind prin mijlocul lor taria le despartzea prin puterea tariei shi nu era un vicleshug functzie de ape, de inaltzimea sau latzimea apelor ci era o tarie despartzitoare care le despartzea exact in doua pe la mijloc)[/COLOR] 7. A facut Dumnezeu taria si a despartit Dumnezeu apele cele de sub tarie de apele cele de deasupra tariei. [COLOR=blue](deci a facut taria shi cu ea a despartzit apele ce deveneau unele deasupra tariei shi altele de desubtul tariei, deci a ordonat shi a randuit apele functzie de tarie ca ape de sub tarie shi deasupra tariei deci pe inaltzime le-a despartzit, ca shi cum am zice ca cerul era un spatziu despartzitor intre apele de sus shi de jos ca shi cum un ape ai despartzii shi ai crea un spatziu, un cer, o tarie ce despartzea apele prin mijlocul lor deci le facea pe unele sa stea deasupra shi pe altele dedesubt shi astfel stateau ele despartzite de aceasta Tarie)[/COLOR] 8. Taria a numit-o Dumnezeu cer. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a doua. [COLOR=blue](deci iata ca Cerul este denumirea data de Dumnezeu acestei tarii ce despartzea apele pe inaltzime exact prin mijlocul lor care deveneau fatza de tarie, fatza de Cer, deveneau ape de deasupra Cerului shi ape de desubtul Cerului, adica a tariei, care a fost numita de Dumnezeu Cer, deci Cerul este ceva ce este shi este facut ca sa desparte apele de jos fatza de cele de sus, cele de deasupra tariei adica a Cerului) [/COLOR] 9. Si a zis Dumnezeu: "Sa se adune apele cele de sub cer la un loc si sa se arate uscatul!" [COLOR=blue](deci doar apele de sub cer s-au adunat shi doar acolo s-a aratat uscatul, deci s-au strans apele de sub Cer, unde ape este un termen dat oricarui fluid, a oricarui element in stare fluida, shi strangandu-se shi adunandu-se apele prin strangere laolalta, s-a putut vedea shi arata uscatul pentru ca toate apele s-au strans laolalta, deci este vorba de o mishcare de ascultare a apelor spre adunarea lor la un loc cu scopul de a se arata uscatul)[/COLOR] Si a fost asa. si s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor si s-a aratat uscatul. [COLOR=blue](deci la locurile lor, deci erau multe locuri unde se adunau apele, shi aici mi se pare ca este adunarea fluidelor prin mishcarea oricaror substantze in stare fluida de a se aduna la locurile lor spre a se arata uscatul)[/COLOR] 10. Uscatul l-a numit Dumnezeu pamant, iar adunarea apelor a numit-o mari. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](deci uscatul este denumit pamant iar adunarea prin ascultarea lor, prin curgere, prin strangere laolalta a apelor este denumita mari, shi a vazut Dumnezeu ca este bine, deci ca binele este prin aceasta ascultare a apelor de sub Cer) [/COLOR] 11. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa dea pamantul din sine verdeata: iarba, cu samanta intr-insa, dupa felul si asemanarea ei, si pomi roditori, care sa dea rod cu samanta in sine, dupa fel, pe pamant!" Si a fost asa. [COLOR=blue](aici se arata cum pamantul da din sine verdeatza adica iarba care sa aiba samantza intr-insa din ascultare de Dumnezeu shi pomi roditori cu samantza in rod, in sine, deci pamantul din sinele pamantului a dat shi poate ca mai da shi astazi ascultand de Dumnezeu verdeatza shi pomi ce au samantza in rodul care are in sinele lor samantza fiecare dupa felul lor, deci pamantul ascultand a dat din sine atunci, astfel intr-o zi pamantul a dat verdeatza shi pomi, adica prin ascultarea pamantului de Dumnezeu s-au facut verdeatza cu samantza in ea shi pomii roditori cu samantza in rod caci ascultarea pomilor era sa dea samantza din rodul lor din sine iar a ierbii sa dea samantza intr-ansa)[/COLOR] 12. Pamantul a dat din sine verdeata: iarba, care face samanta, dupa felul si dupa asemanarea ei, si pomi roditori, cu samanta, dupa fel, pe pamant. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](Deci vazand ascultarea pamantului, a verdetzii shi a pomilor a vazut Dumnezeu ca este bine, deci nu se stricase binele caci Dumnezeu vedea bine)[/COLOR] 13. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a treia. [COLOR=blue](deci Lumina, Cerul, Marile shi pamantul shi verdeatza shi pomii din pamant shi ascultarile lor)[/COLOR] continuarea mai jos |
#78
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#79
|
|||
|
|||
![]()
14. Si a zis Dumnezeu: "Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii,
15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul. Si a fost asa. [COLOR=blue](deci iata ca cerul era sus deasupra pamantului spre departari shi abea in ziua a patra a facut stelele shi soarele shi luna shi le-a pus pe taria cerului deci pe taria tariei deci ca sa slujeasca shi sa desparta ciclic ziua de noapte asemenea cum a Despartzit Dumnezeu in Ziua intai Ziua de Noapte, shi ca sa fie semne/scriere/minuni de deosebire a anotimpurilor a zilelor shi a anilor) [/COLOR] 16. A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele. [COLOR=blue](deci iata Carmuirea Zilei shi a Noptzii prin slujirea acestora fatza de Dumnezeu, Soarele shi Luna dar se observa ca abea acum a facut stelele shi ce mai este prin cosmosul din Cer) [/COLOR] 17. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul, 18. Sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](de aici se observa ca le-a Pus acolo pe Taria Cerului ca slujind sa desparta Ziua de Noapte shi sa le Carmuiasca shi a vazut ca este bine, deci binele era shi este shi nu era stricat)[/COLOR] 19. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a patra. [COLOR=blue](deci de abia dupa ziua a patra, este Ziua shi Noaptea Carmuita de soare shi luna shi exista pe cer stele deci din Ziua a cincea incepe slujirea Soarelui shi a Lunii shi a stelelor dupa ce a vazut Dumnezeu ca este bine, deci ca slujesc cum ar trebui shi deci este bine)[/COLOR] 20. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa misune apele de vietati, fiinte cu viata in ele si pasari sa zboare pe pamant, pe intinsul tariei cerului!" Si a fost asa. 21. A facut Dumnezeu animalele cele mari din ape si toate fiintele vii, care misuna in ape, unde ele se prasesc dupa felul lor, si toate pasarile inaripate dupa felul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](in ziua a cincea a facut din ape deci le-a facut cumva din ape toate fintzele vii din ape le-a facut ca sa mishune shi toate pasarile inaripate din ape le-a facut, ca sa zboare pe pamant pe intinsul tariei Cerului) [/COLOR] 22. Si le-a binecuvantat Dumnezeu si a zis: "Prasiti-va si va inmultiti si umpleti apele marilor si pasarile sa se inmulteasca pe pamant! [COLOR=blue](shi aici le-a cerut sa se inmultzeasca shi sa umple apele marilor iar pasarile sa se inmultzeasca pe pamant shi astfel sa fie implinita mishunarea apelor de vietati shi zburarea pasarilor pe pamant pe intinsul cerului dar deja acestea sunt fiintze cu viatza in ele, deci acestea au viatza in ele, spre deosebire de cele create shi dinainte facute shi puse spre slujire)[/COLOR] 23. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a cincea. 24. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa scoata pamantul fiinte vii, dupa felul lor: animale, taratoare si fiare salbatice dupa felul lor". Si a fost asa. 25. A facut Dumnezeu fiarele salbatice dupa felul lor, si animalele domestice dupa felul lor, si toate taratoarele pamantului dupa felul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. [COLOR=blue](aici se spune sa scoata pamantul asha cum este scris mai sus sa mishune apele deci iata cum apele prin mishunare au ascultat iar pamantul prin scoatere a ascultat shi astfel a facut Dumnezeu fiintzele din ape shi din pamant cu viatza in ele, shi le-a facut pe cele domestice shi pe cele salbatice shi a treia categorie este a taratoarelor pamantului fiecare dupa felul lor, deci nu este nici o evolutzie unele din altele ci pe toate fiecare dupa felul lor) [/COLOR] 26. Si a zis Dumnezeu: "Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra, ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul!" [COLOR=blue](Aici se arata nevoia de a stapani cineva peste fiintzele vii cu viatza in ele caci nu era cine sa le stapaneasca shi se face chemarea Domnului de a incununa Creatzia cu o fiintza vie asemenea lui Dumnezeu, deci este chemata fiecare Persoana a sfintei Treimi shi fiecare inger shi arhanghel shi serafim shi toate ce sunt shi exista shi care fac parte din asemanarea Noastra ca sa vie shi sa participe la Creatzia Omului, cu sarcina potrivita omului adica slujirea omului in ascultare de Dumnezeu de a stapanii peste celelalte fiintze vii cu viatza in ele pe care le-a mishunat marile shi pe care le-a scos pamantul) [/COLOR] 27. Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie. [COLOR=blue](shi se arata ca omul este facut dupa Chipul lui Dumnezeu, deci dupa cum arata la Chip Dumnezeu insushi, sfanta Treime, deci dupa Chipul Tatalui l-a facut shi Dupa al Fiului shi al sf Duh, iar aici Barbat este porunca iar Femeie este ascultarea shi credintza caci era nevoie pentru a puteastapani peste celelalte fiintze vii ale creatziei atat de puterea de a porunci ca un barbat shi stapan cat shi de a asculta shi a crede ca o femeie spre sarcina ce-i revenea omului in randuiala Divina a Creatziei, shi asha a facut pe Adam shi pe Eva apoi din coasta lui Adam) [/COLOR] 28. Si Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand: "Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate animalele, peste toate vietatile ce se misca pe pamant si peste tot pamantul!" [COLOR=blue](aici se vede ca i-a binecuvantat Dumnezeu spre a creshte shi a asculta porunca de a supune pamantul shi sa-l supuna shi sa stapaneasca peste celelalte fiintze vii, deci i-a facut copii mici shi dupa ce cresc sa se inmultzeasca shi sa umple pamantul shi sa-l supuna, umplerea pamantului precede supunerea shi stapanirea lui deci ei erau micutzi de tot cand le-a poruncit probabil cam cum este un copil de trei ani care intzelege shi pricepe ce ii se cere)[/COLOR] 29. Apoi a zis Dumnezeu: "Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul ce are rod cu samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra. [COLOR=blue](aici le-a dat hrana lor, toata iarba cu samantza intr-insa shi tot pomul cu rod cu samantza in el, deci tot ce a fost creat in ziua a treia era dat omului spre hrana)[/COLOR] 30. Iar tuturor fiarelor pamantului si tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor ce se misca pe pamant, care au in ele suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana. Si a fost asa. [COLOR=blue](iar animalelor le-a dat Dumnezeu hrana numai iarba verde deci nu le-a dat animalelor shi roadele pomilor, deci l-a invatzat pe om de cine sa pazeasca atat roada pomilor dar mai ales iarba cu samantza in ea de celelalte vietatzi ale pamantului carora le-a fost data iarba verde, deci ca le vor manca pana nici nu se vor coace, pana n-au facut rod, caci fiind verzi levor manca din pricina ca Dumnezeu le-a dat lor, shi iata ca omul era chemat sa stapaneasca peste ele, spre a avea cu ce sa-shi hraneasca copiii lor caci shi animalele shi celelalte fiintze vii erau chemate tot spre inmultzire shi umplere a pamantului)[/COLOR] 31. Si a privit Dumnezeu toate cate a facut si iata erau bune foarte. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a sasea. [COLOR=blue](aici se vede cum Dumnezeu s-a uitat la creatzie, la toata Creatzia shi a vazut ca erau bune foarte, deci aveau in ele bunatatea dragostei shi a luminii shi a ascultarii shi slujirii shi a vietzii shi omul bun foarte fiind asemenea lui Dumnezeu era shi el bun foarte ca shi Dumnezeu, asemenea Lui)[/COLOR] [COLOR=#0000ff][/COLOR] [COLOR=#0000ff]capitolul 2[/COLOR] [COLOR=#0000ff][/COLOR] 1. Asa s-au facut cerul si pamantul si toata ostirea lor. [COLOR=blue](aici nu shtiu daca se refera ca shi ingerii shi arhanghelii shi serafimii shi ce este in Ceruri au fost facutzi tot atunci in cele 6 zile ale creatziei sau ei erau cu Dumnezeu de maiinainte, dar cred ca se refera cand spune oshtirea lor la cerul shi pamantul facut la Facere, adica Cerul nostru shi Pamantul Nostru, deci la noi oamenii ca oshtirea lor adica pushi la lupta de a stapani shi a supune pamantul, deci mai degraba cred ca e vorba de oameni ca oshtire a Cerului shi al Pamantului, dar o oshtire in care se presupunea ca omul va ramane in Dumnezeu, in ascultarea de Dumnezeu)[/COLOR] 2. Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut. 3. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut si le-a pus in randuiala. [COLOR=blue](aici se vede cum s-a odihnit Dumnezeu, deci i-a zis lucrarii de sfintzire shi de binecuvantare pe care a savarshit-o in ziua a 7-a, i-a zis Odihna caci El Odihnindu-se e clar ca toata creatzia primind Odihna shi Binecuvantarea primeau odihna shi binecuvantare shi fericire, caci toate erau foarte bune, shi erau bine bine facute shi puse in randuiala)[/COLOR] |
#80
|
|||
|
|||
![]()
Dom-le Panayotis Nellas zice foarte clar :
chiar daca trupul omului e luat din maimuta sufletul ii este dat de Dumnezeu. Apoi sa nu uitam ca oricum ar fi fost creata lumea asta inseamna deloc ca Terra trebuie distrusa cat mai repede. Eu sunt uimit ca sunt multi oamenii actuali care au copii da cu toate astea participa si ei la exterminarea petrolului si a gazelor naturale intr-un ritm foarte rapid,la exterminarea padurilor etc. Cei care o sa fie dupa ei si aci se includ copii lor,carora acesti oameni le doresc binele,cu ce o sa se incalzeasca iarna? Asta numai ca prima problema. Acesti oameni zic ca asa ceva nu e treaba lor, si pana la urma ajunge sa fie treaba nimanui. Datorita "libertatii" guvernele tarilor puternice nu lua deloc masuri care sa incetineasca asta. (asa de exemplu daca s-ar interzice masina personala ar sari in sus o foarte mare parte din populatie...desi nu ar fi nicio problema...sa se pastreze masini pentru salvari,pompieri,transport in comun,transport de marfa.) Tot asa generatia de dupa noi o sa trebuiasca sa traiasca ,se pare,fara toate produsele de se fac din petrol si gaze naturale. Nu are rost sa te bati cu pumnul in piept asa cum facea parintele Serafim Rose si sa zici ca Dumnezeu a facut creatia asa si asa atata vreme cat nu iei absolut nicio initiativa ecologica.Dracii stiu foarte bine cum a creat Dumnezeu lumea ca erau de fata atunci cand a fost creata dar se chinuie sa o distruga.Ce le foloseste ca stiu cum a creat-o?Ii face cumva asta mantuiti?Deloc.Cititi ca nu eu zic asta ci Sfantul parinte Grigorie de Nyssa.(ca draci doresc distrugerea creatiei lui Dumnezeu).Si oamenii actuali sunt inselati de draci si facuti parte a planului acesta dracesc. Cel putin Kalomiros luase initiative ecologice. Tot se zice ca suntem dupa chipul lui Dumnezeu si in consecinta ni se cuvine totul. E foarte gresit acest rationament ; ca Domnul nostru Iisus Hristos fiind Dumnezeu intrupat a dus o viata simpla si saracacioasa. Tocmai fiindca suntem dupa chipul lui Dumnezeu avem dat o data cu acesta si responsabilitatea conservarii creatiei lui Dumnezeu. Unii nu au observat ca din pamantul fertil prin desertificare se face nisip si asta nu o poate explica absurdele teorii a lui Einstein si Schrodinger. Nisipul nu e bun sa intretina viata. Domnul Iisus Hristos a zis: "Căci cine va voi să-și scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine și pentru Evanghelie, acela îl va scăpa." |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Geneza | Templier Knight | Din Vechiul Testament | 67 | 27.05.2017 19:14:27 |
Interpretarea viselor | redandrei90 | Generalitati | 14 | 02.04.2014 14:09:09 |
Interpretarea Scripturii | ancah | Secte si culte | 78 | 20.11.2011 15:33:47 |
|