Pe urmele Sfintilor +

[cristiboss56]

5. Cinsteste pe tatal si mama ta !
Cinsteste pe tatal si pe mama ta ( Iesire 20, 12 ) pentru ca prin acestia Dumnezeu ti-a dat viata, ei sunt cauza faptului ca existi. Deci si tu, dupa Dumnezeu, pe acestia sa-i cinstesti si sa-i iubesti, deoarece iubirea ta fata de aceia contribuie la lucrarea de a- L iubi pe Dumnezeu. Daca insa, nu contribuie, pleaca degraba de langa ei. Mai mult , daca iti sunt si piedica pentru credinta adevarata si mantuitoare, deoarece au alta credinta , nu vei pleca in mod simplu, ci te vei indeparta de acestia, si de toti cei cu care esti in relatie de rudenie, de prieteni , chiar si de madularele tale, si de poftele si de trupul tau intreg, si de relatia trupului tau cu patimile. Pentru ca Hristos a zis : "Daca vine cineva la Mine si nu uraste pe tatal sau si pe mama si pe femeie si pe copiii si pe frati, si pe surori si chiar sufletul sau insusi, nu poate sa fie ucenicul Meu. Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine, nu poate sa fie ucenicul Meu" ( Luca 14, 26 - 27 ; Matei 10,37 ) . Aceste porunci sunt pentru parintii trupesti, pentru frati si pentru prieteni. Pe cei care insa au aceeasi credinta cu tine , si nu te impiedica de la mantuire, sa-i cinstesti si sa-i iubesti. Si daca trebuie sa-i cinstesti astfel pe parintii tai trupesti , cu cat mai mult trebuie sa-i iubesti pe parintii tai spirituali....... . Parintilor duhovnicesti li s-a dat puterea sa ierte sau sa nu ierte sufletele. Si cee ce leaga pe pamant va fi legat si in ceruri, iar ceea ce iarta pe paman, va fi iertat si in cer. De aceea, pana la sfarsitul vietii tale sa te sfatuiesti cu ei si sa-i asculti, ca sa-ti mantuiesti sufletul tau, si sa te faci partas bunurilor vesnice si nestricacioase.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

5. Cinsteste pe tatal si mama ta !
Cinsteste pe tatal si pe mama ta ( Iesire 20, 12 ) pentru ca prin acestia Dumnezeu ti-a dat viata, ei sunt cauza faptului ca existi. Deci si tu, dupa Dumnezeu, pe acestia sa-i cinstesti si sa-i iubesti, deoarece iubirea ta fata de aceia contribuie la lucrarea de a- L iubi pe Dumnezeu. Daca insa, nu contribuie, pleaca degraba de langa ei. Mai mult , daca iti sunt si piedica pentru credinta adevarata si mantuitoare, deoarece au alta credinta , nu vei pleca in mod simplu, ci te vei indeparta de acestia, si de toti cei cu care esti in relatie de rudenie, de prieteni , chiar si de madularele tale, si de poftele si de trupul tau intreg, si de relatia trupului tau cu patimile. Pentru ca Hristos a zis : "Daca vine cineva la Mine si nu uraste pe tatal sau si pe mama si pe femeie si pe copiii si pe frati, si pe surori si chiar sufletul sau insusi, nu poate sa fie ucenicul Meu. Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine, nu poate sa fie ucenicul Meu" ( Luca 14, 26 - 27 ; Matei 10,37 ) . Aceste porunci sunt pentru parintii trupesti, pentru frati si pentru prieteni. Pe cei care insa au aceeasi credinta cu tine , si nu te impiedica de la mantuire, sa-i cinstesti si sa-i iubesti. Si daca trebuie sa-i cinstesti astfel pe parintii tai trupesti , cu cat mai mult trebuie sa-i iubesti pe parintii tai spirituali....... . Parintilor duhovnicesti li s-a dat puterea sa ierte sau sa nu ierte sufletele. Si cee ce leaga pe pamant va fi legat si in ceruri, iar ceea ce iarta pe paman, va fi iertat si in cer. De aceea, pana la sfarsitul vietii tale sa te sfatuiesti cu ei si sa-i asculti, ca sa-ti mantuiesti sufletul tau, si sa te faci partas bunurilor vesnice si nestricacioase.

Readuc pe prima pagina aceasta invatatura, pentru ca ea, ne da un posibil raspuns pentru un alt topic "Pacatele ne izoleaza de semeni . . ." . Este un raspuns dat framantarilor unor frati si surori intru credinta si in mod special pentru Eugenia si Thheo. Au pus o intrebare foarte pertinenta ce probabin ne-am puso foarte multi, privind modul nostru de a reactiona fata de rudenile noastra neiubitoare, hulitoare de Dumnezeu. Atitudinea ce trebuie sa o adoptam . Sunt multe de spus pentru aceasta tema, dar o parte din concluzii , probabil, le vom trage la topicul celalalt.

[cristiboss56]

Sfantul Simeon s-a nascut in anul 949 in Galateea, din Paflagonia ( Asia Mica ), intr o familie de aristrocati care apartineau nobilimii provinciale bizantine cu implicari in viata politica a vremii. Inca din copilarie este adus la Constantinopol, unde bunicii sai ocupau posturi importante la palat, pentru a-si face studiile in scolile capitalei. Dupa absolvirea scolii secundare, refuza sa aprofundeze cultura profana. Unchiul sau incearca sa-l convinga in urmarea unei carieri politice si , pentru o vreme, Sfantul Simeon accepta o demnitate la palat.
Dupa moartea unchiului si protectorului sau, tanarul Simeon vrea sa fuga in lume si vine la faimoasa manastire Studion, unde monahul Simeon Evlaviosul nu-l primeste. Totusi, acesta ramane povatuitorul duhovnicesc al tanarului Simeon si ii da o regula de vietuire duhovniceasca pe care sa o aplice in lume. Astfel gazduit in casa unui patrician, incepe o viata de asceza cu rugaciune , meditatie si lectura si are o prima experienta a vederii luminii dumnezeiesti . Acum, doreste sa intre in manastire, dar este din nou refuzat de indrumatorul sau care considera ca nu a sosit momentul potrivit. Dupa inca sase ani de asteptare, Sfantul Simeon merge intr-o ultima vizita la casa parinteasca. Aici, fiind vremea postului mare, isi sporeste nevointele si citeste "Scara" Sfantului Ioan Scararul. Rugaciunea pe care o practica acum era atat de intensa incat, stand cu mainile ridicate ore intregi, ele intepeneau si cu greu le mai putea cobori. <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Sfantul Simeon s-a nascut in anul 949 in Galateea, din Paflagonia ( Asia Mica ), intr o familie de aristrocati care apartineau nobilimii provinciale bizantine cu implicari in viata politica a vremii. Inca din copilarie este adus la Constantinopol, unde bunicii sai ocupau posturi importante la palat, pentru a-si face studiile in scolile capitalei. Dupa absolvirea scolii secundare, refuza sa aprofundeze cultura profana. Unchiul sau incearca sa-l convinga in urmarea unei carieri politice si , pentru o vreme, Sfantul Simeon accepta o demnitate la palat.
Dupa moartea unchiului si protectorului sau, tanarul Simeon vrea sa fuga in lume si vine la faimoasa manastire Studion, unde monahul Simeon Evlaviosul nu-l primeste. Totusi, acesta ramane povatuitorul duhovnicesc al tanarului Simeon si ii da o regula de vietuire duhovniceasca pe care sa o aplice in lume. Astfel gazduit in casa unui patrician, incepe o viata de asceza cu rugaciune , meditatie si lectura si are o prima experienta a vederii luminii dumnezeiesti . Acum, doreste sa intre in manastire, dar este din nou refuzat de indrumatorul sau care considera ca nu a sosit momentul potrivit. Dupa inca sase ani de asteptare, Sfantul Simeon merge intr-o ultima vizita la casa parinteasca. Aici, fiind vremea postului mare, isi sporeste nevointele si citeste "Scara" Sfantului Ioan Scararul. Rugaciunea pe care o practica acum era atat de intensa incat, stand cu mainile ridicate ore intregi, ele intepeneau si cu greu le mai putea cobori. <<< Va urma >>>

Dupa aceasta perioada, el renunta la averea care i se cuvenea si merge la Studion, unde Petru, egumenul acestei manastiri, il primeste si il da in grija lui Simeon Evlaviosul. In calitate de ucenic , la acea vreme in varsta de varsta de 27 de ani, Simeon devine deosebit de ravnitor in ascultarea parintelui duhovnicesc si in indeplinirea indatoririlor vietii ascetice. Totusi , intampina ispite din partea celorlalti frati, care erau invidiosi, dar si din partea rudelor care doreau sa-l readuca acasa. Simeon rezista si se invredniceste de vederea luminii dumnezeiesti care il umple " nu numai de smerenie si de strapungere, ci si de inpelepciunea de sus prin care devine el insusi invatator duhovnicesc. " Din cauza invidiilor pe care le trezise in randul fratilor, Sfantul Simeon este alungat de la Studion.
<<< Va urma >>>

[patinina34]

Ieri, pe 24 Ianuarie, s-a sarbatorit Sfanta Xenia.
Este o mare sfanta, a ajutat pe multi!

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Dupa aceasta perioada, el renunta la averea care i se cuvenea si merge la Studion, unde Petru, egumenul acestei manastiri, il primeste si il da in grija lui Simeon Evlaviosul. In calitate de ucenic , la acea vreme in varsta de varsta de 27 de ani, Simeon devine deosebit de ravnitor in ascultarea parintelui duhovnicesc si in indeplinirea indatoririlor vietii ascetice. Totusi , intampina ispite din partea celorlalti frati, care erau invidiosi, dar si din partea rudelor care doreau sa-l readuca acasa. Simeon rezista si se invredniceste de vederea luminii dumnezeiesti care il umple " nu numai de smerenie si de strapungere, ci si de inpelepciunea de sus prin care devine el insusi invatator duhovnicesc. " Din cauza invidiilor pe care le trezise in randul fratilor, Sfantul Simeon este alungat de la Studion.
<<< Va urma >>>

Simeon Evlaviosul il duce pe ucenicul sau la o manastire din apropiere ( Sfantul Mamas ) unde este tuns in monahism si isi intensifica luptele ascetice. Dupa cativa ani este hirotonit preot, simtind pogorarea Sfantului Duh asupra lui , iar apoi este ales staret pe cand avea 31 de ani . In aceasta calitate, Sfantul Simeon Noul Teolog se dovedeste un bun indrumator pentru monahi prin catehezele pe care le rostea zilnic, dar si un bun gospodar, caci renoveaza cladirile ruinate ale manastirii. Acum are parte de o noua experienta a luminii dumnezeiesti si primeste darul cuvantarii si a invataturii sub insuflarea caruia compune imnuri ale dragostei dumnezeiesti , discursuri teologice, cateheze si scrisori. Cativa monahi se revolta din cauza regimului strict si fug din manastire, insa Sfintul Simeon ii cauta si ii aduce inapoi cu dragoste si iertare. Dupa 25 de ani , incredinteaza manastirea lui Arsenie, unul dintre cei mai de seama ucenici ai sai, pentru a duce o viata retrasa , in chilia sa.
<<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Simeon Evlaviosul il duce pe ucenicul sau la o manastire din apropiere ( Sfantul Mamas ) unde este tuns in monahism si isi intensifica luptele ascetice. Dupa cativa ani este hirotonit preot, simtind pogorarea Sfantului Duh asupra lui , iar apoi este ales staret pe cand avea 31 de ani . In aceasta calitate, Sfantul Simeon Noul Teolog se dovedeste un bun indrumator pentru monahi prin catehezele pe care le rostea zilnic, dar si un bun gospodar, caci renoveaza cladirile ruinate ale manastirii. Acum are parte de o noua experienta a luminii dumnezeiesti si primeste darul cuvantarii si a invataturii sub insuflarea caruia compune imnuri ale dragostei dumnezeiesti , discursuri teologice, cateheze si scrisori. Cativa monahi se revolta din cauza regimului strict si fug din manastire, insa Sfintul Simeon ii cauta si ii aduce inapoi cu dragoste si iertare. Dupa 25 de ani , incredinteaza manastirea lui Arsenie, unul dintre cei mai de seama ucenici ai sai, pentru a duce o viata retrasa , in chilia sa.
<<< Va urma >>>

Datorita cultului adus duhovnicului sau care trecuse la Domnul, Sfantul Simeon intra in disputa cu Stefan al Nicomidiei care il dispretuia pentru renumele sau de teolog charismatic. Chiar daca aduce argumente in favoarea cauzei sale, totusi este exilat pe taramul asiatic al Bosforului si abandonat intr-un loc pustiu. Insa aici a descoperit un paraclis ruinat, cu hramul Sfintei Marina, unde se adaposteste. Chiar daca patriarhul si imparatul bizantin i-au anulat decizia de exzil si l-au rugat sa se intoarca la Constantinopol, Sfantul Simeon a preferat sa inceapa o noua lucrare la schitul Sfanta Marina. Ajutat de prieteni si de ucenici, a reusit sa construiasca aici o manastire si sa adune o obste care sa-L slujeasca pe Dumnezeu. Dupa terminarea lucrarilor, el se dedica din nou meditatiei si isi intesifica viata contemplativa si mistica.
Dupa treisprezece ani de exil, Sfantul Simeon a murit in urma unei boli cumplite in ziua de 12 martie, iar in anul 1052 , dupa o descoperire dumnezeiasca, sfintele sale moaste au fost dezgropate si puse spre inchinare. <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

Sfantul Nichita Stithatul , ucenicul apropiat si biograful Sfantului Simeon, ne descrie in amanunt nevointele duhovnicesti ale acestuia. Se impartasea zilnic cu Sfintele Taine si consuma numai verdeturi si seminte.
In duminici si sarbatori participa la masa fratilor, dar statea cu capul plecat, intr o pocainta permanenta. Toata ziua si-o petrecea in chilia sa unde se ruga cu lacrimi, adancit in contemplatiet si citea din cartile sfinte. Lucrul sau zilnîc il constituia transcrierea caligrafica a textelor duhovnicesti. , mestesug deprins din tinerete. Dormea numai "un mincinos somn cam de un ceas ", dupa marturia biografului sau si participa la toate slujbele stand in picioare si "udand pamantul cu lacrimi". In timpul postului nu manca nimic toata saptamana, iar sambata si duminica mergea la masa fratilor unde consuma numai legume. Odata cu trecerea vremii, nevointele sale erau din ce in ce mai aspre, deoarece "se grabea cu intelepciunea spre desavarsire ". ( * Nota : ce departe suntem noi mirenii de astfel de rabdari, trairi si nevointe ! ! ! . . . ). <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

Sfantul Simeon Noul Teolog a cautat sa aduca un plus vietii duhovnicesti a monahilor pe care ii calauzea . De aceea, in perioada staretiei la Sfantul Mamas a rostit numeroase cateheze care aveau in centru vietuirea monahala.
Sfantul Simeon foloseste cuvinte miscatoare cu accente foarte personale. " Bun lucru este pocainta si folosul pe care ea il aduce ", spune intr-una dintre cateheze. Apoi continua : " Celor care nu se pocaiesc si nu pazesc poruncile Sale cu toata scumpatatea si cu mare frică , Dumnezeu nu le va sluji la nimic ." Pocainta trebuie sa fie deplina : " Sa ne pocaim din tot sufletul nostru si sa lepadam nu numai faptele noastre rele , ci pana si gandurile viclene si necurate ale inimii noastre ". De asemenea sfantul subliniaza că pocăinta este necesara tuturor : "Este cu putintă intregii lumi, nu numai calugarilor, ci si mirenilor ca totdeauna si incontinuu sa se pocaiască , să plangă si să se roage lui Dumnezeu si printr-o astfel de purtare sa dobandeasca celelalte virtuti ". <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

Pana la Sfantul Simeon, traditia crestina cunostea deja doua mari pesonalitati care au primit supranumele de "Teolog": Sfantul Ioan Evanghelistul si Sfantul Grigorie de Nazianz. Sfantul Simeom a primit numirea de "Noul Teolog" mai intai ca o ironie a adversarilor sai, insa, mai apoi, a ajuns sa descrie vietuirea sa duhovniceasca si scrierile in care dovedeste un grad inalt de patrundere a lucrarilor dumnezeiesti.
<<< Va urma - cu un "Imne" - Din lumină ma-mpartasesc - scris de Sf.Simeon Noul Teolog >>>