
08.12.2008, 08:01:59
|
 |
Senior Member
|
|
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.790
|
|
[COLOR=green][SIZE=3][COLOR=green]Cântecul cățelei
[/COLOR][/SIZE]
Spre ziuă, sub căpița de secară,
Pe auriul snopilor plecați,
Cățeaua, in vifornița de-afară,
Fătase șapte cățeluși roșcați.
Până-n amurg, veghind incovoiată,
I-a răsfățat, lingându-i ne-ntrerupt.
Și se topea ninsoarea spulberată
Pe fierbințeala pântecelui supt.
Iar seara, când găinile s-așează
Stăpânul casei a ieșit posac
Și unde mama pâlpâia de groază,
El pe toți șapte i-a băgat în sac.
În urma lui, fugind după desagă,
Cățeaua da-n nămeții de pe drum...
Răpindu-i puii, apa din viroagă
Scâncea curgând sub botul ei, acum.
Apoi când se-nturna șovăitoare
Și singură înspre culcușul ei,
Deasupra casei i-apăru pe zare,
În locul lunii, unul din căței.
Străină, zgribulită și-n neștire,
Privea la chipu-i nalt și depărtat,
Iar luna plină, lunecând subțire,
După colini a dispărut treptat.
Și cum atunci când cineva-n ogradă,
Drept pâine-i zvârle-o piatră dinadins,
Ca stele mari de aur în zăpadă,
Cățeaua ochii triști și i-a prelins.[/COLOR]
[COLOR=green]Serghei Esenin[/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
|