ETERNA INCHIZITIE VESTICA si nu se poate oprii, nu se poate opri...

În prealabil postat de aubergine

S-a dovedit cat de ipocriti si mincinosi sunt acesti parinti care isi bat copiii, incalca legea nu recunosc si mai apoi se prefac ca le ofera niste conditii extraordinare de viata.

O.K. Totusi haideti sa ne gandim la dilema: ce alegem, o palma de la tata si/ori de la mama SAU o ... in ... de la blanzii si manieratii homosexuali?
Him?...

*
Ca si in Taina Cununiei, intre copii si parinti sunt si neintelegeri, violenta, abuzuri. Dar toate se topesc prin iubirea care isi trage seva din Dumnezeire, prin recunoasterea greselii si prin disponibilitatea sustinuta de invatare.
In schimb, plasarea copiilor intre straini, acolo unde acestia nu vor putea spune mama si tata decat daca se autofalsifica pe ei insisi, este de departe un compromis dureros si generator de alte si alte neajunsuri majore.

Amintiti-va, Aubergine, din Sfanta Scriptura ca pana si intre Dumnezeu si om au fost unele neintelegeri. Domnul ne-a mai dat si cate o sfanta bataie. Si nu, nu cu palma de om ori cu vreo curea, ci cu foc, grindina, broaste, seceta, foamete mare, pelagra, ploi nesfarsite ... si asa mai departe...
Si veti spune ca El nu ne-a iubit? Ca nu ne-a fost de folos ajutorul Lui? Ca era mai bine in curtea celuilalt?....

[GMihai]

În prealabil postat de ahilpterodactil

O.K. Totusi haideti sa ne gandim la dilema: ce alegem, o palma de la tata si/ori de la mama SAU o ... in ... de la blanzii si manieratii homosexuali?
Him?...

*
Ca si in Taina Cununiei, intre copii si parinti sunt si neintelegeri, violenta, abuzuri. Dar toate se topesc prin iubirea care isi trage seva din Dumnezeire, prin recunoasterea greselii si prin disponibilitatea sustinuta de invatare.

Nu toate se topesc. Bănuiesc că dumneavoastră, în activitatea profesională, aţi avut ocazia să vedeţi persoane pe care abuzurile parentale le-au lăsat marcate pe viaţă. Sau mă înşel ?

[AlinB]

În prealabil postat de GMihai

Nu toate se topesc. Bănuiesc că dumneavoastră, în activitatea profesională, aţi avut ocazia să vedeţi persoane pe care abuzurile parentale le-au lăsat marcate pe viaţă. Sau mă înşel ?

Pai hotaraste-te o data.

Daca nu sunt dovezi, de ce vorbesti despre "abuzuri parentale" si "marcaje pe viata"?

Sau "flexibilitatea" in idei este punctul tare a unui avocat?

[GMihai]

Mai citeşte o dată. Mă adresasem domnului Ioan, care a susţinut că toate violenţele şi abuzurile părinţilor se topesc în iubire.

[AlinB]

În prealabil postat de GMihai

Mai citeşte o dată. Mă adresasem domnului Ioan, care a susţinut că toate violenţele şi abuzurile părinţilor se topesc în iubire.

Ca si in Taina Cununiei, intre copii si parinti sunt si neintelegeri, violenta, abuzuri. Dar toate se topesc prin iubirea care isi trage seva din Dumnezeire, prin recunoasterea greselii si prin disponibilitatea sustinuta de invatare.

Eu zic sa citesti mai cu atentie.
Nu evorba de "toate violentele si abuzurile" ci toate cele 3 "neintelegeri, violenta, abuzuri".

Si se topesc in iubire..acolo unde exista. Acolo nu exista, ele raman.

Ca sa pricepi, poti incerca sa-ti raspunzi la intrebarea:

În prealabil postat de AlinB

Da exact link si sa vedem si noi ce spuneau exact.

Acum, sa zicem ca mergem pe mana ta, si te intreb, daca tu ai fi fost batut o data, de doua ,sau de 10 ori de catre parinti, In 10 ani sa zicem.
Cu cureaua.

Consideri ca ar fi fost normal sa fii dat in grija unei altfe familii?

Un raspuns curajos?

În prealabil postat de GMihai

Nu toate se topesc. Bănuiesc că dumneavoastră, în activitatea profesională, aţi avut ocazia să vedeţi persoane pe care abuzurile parentale le-au lăsat marcate pe viaţă. Sau mă înşel ?

Sunt de acord cu tine. Foarte.
Cred ca intelegi totusi ce vreau sa spun: trebuie sa mizam pe iubire si sa o ajutam sa isi faca loc in viata noastra. Nu sa aplicam pedeapsa crezind ca prin asta am facut dreptate.

Pentru ucenicia iubirii avem atatea resurse. Nu degeaba sunt formati consilieri, pedagogi, preoti si alti oameni care pot ajuta pe cei aflati in impas, criza etc.
dar poate ca unii mai credem despre iubire ca e o duda care pica din pom. In acest caz, da, mai bine dam copiii oricui, ca pe acolo unde ii ducem dragostea pica dintre frunze.
Oare?

[GMihai]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Sunt de acord cu tine. Foarte.
Cred ca intelegi totusi ce vreau sa spun: trebuie sa mizam pe iubire si sa o ajutam sa isi faca loc in viata noastra. Nu sa aplicam pedeapsa crezind ca prin asta am facut dreptate.

Pentru ucenicia iubirii avem atatea resurse. Nu degeaba sunt formati consilieri, pedagogi, preoti si alti oameni care pot ajuta pe cei aflati in impas, criza etc.
dar poate ca unii mai credem despre iubire ca e o duda care pica din pom. In acest caz, da, mai bine dam copiii oricui, ca pe acolo unde ii ducem dragostea pica dintre frunze.
Oare?

Din câte am citit, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, intervenţiile Bernavaet tocmai în asta constă: consiliere.

În anumite situaţii se apreciază probabil că nu sunt şanse pentru consiliere.

Bănuiesc că acesta ar fi şi cazul familiei Nan. Dacă factorul decident şi-a format o opoinie în sensul că starea de fapt este cea descrisă de copil (adică este bătut de părinţi), iar părintele refuză să recunoască, ce consiliere ar putea acesta să propună ?

Dacă dumneavoastră, având un astfel de caz în faţă, aţi fi convins de sinceritatea copilului când afirmă că părinţii îl bat cu cureaua, şi deci, pe cale de consecinţă, aţi fi convins de nesinceritatea părinţilor care afirmă că ei nu îl bat iar copilul minte, aţi recomanda ca acel copil să rămână în cadrul familiei ?

În prealabil postat de GMihai

Din câte am citit, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, intervenţiile Bernavaet tocmai în asta constă: consiliere.

În anumite situaţii se apreciază probabil că nu sunt şanse pentru consiliere.

Bănuiesc că acesta ar fi şi cazul familiei Nan. Dacă factorul decident şi-a format o opoinie în sensul că starea de fapt este cea descrisă de copil (adică este bătut de părinţi), iar părintele refuză să recunoască, ce consiliere ar putea acesta să propună ?

Dacă dumneavoastră, având un astfel de caz în faţă, aţi fi convins de sinceritatea copilului când afirmă că părinţii îl bat cu cureaua, şi deci, pe cale de consecinţă, aţi fi convins de nesinceritatea părinţilor care afirmă că ei nu îl bat iar copilul minte, aţi recomanda ca acel copil să rămână în cadrul familiei ?

Da, eu asa as face.
Am lucrat in astfel de situatii si ceea ce s-a stabilit, mai intai, a fost ca parintii sa vina la consiliere, o vreme, pentru a vedea cum evolueaza starea lor.
Ca sa va faceti o idee, sunt cativa pasi:
1) la inceput parintii neaga, din frica; nu coopereaza, se tin ferm pe pozitie;
2) dupa ce se stabileste un parteneriat, asa incat sa se simta protejati iar nu vanati, dupa ce trecem deci de aceeasi parte a baricadei, oamenii se deschid si coopereaza; acest pas e cel mai greu pentru ca sunt la mijloc multe rezistente, temeri, tulburari de personalitate netratate, obiceiuri, traditii locale si/sau de familie. dar un consilier priceput reuseste, pana la urma, sa produca schimbarea - exceptiile sunt rare
3) se continua consilierea pana cand se fixeaza noile alternative/achizitii
4) se fac unele exercitii de proba, se simuleaza conflicte noi, unele dure; se lucreaza si aici
5) se face un raport detaliat si se prezinta supervizorilor

Si asa mai departe...
Dar pentru un astfel de travaliu trebe doua lucruri de baza: consilieri pregatiti si disponibilitate din partea comunitatii, institutiei etc. Uneori se lucreaza in echipe de consilieri, pe varii criterii. In fine, treburi de specialitate.

Alternativa e sa procedam direct, ciobaneste, marlaneste. Cu bulanu si ciocanu.
In fine, nu e treaba mea, eu mi-am facut de mult meseria, cat am putut si nici macar nu mai vreau sa stiu cum continua balciul prostiei cu ifose, legaliste si academiste si ce nenorociri mai ies din asta etc. Am vazut destule...