Ei m-au mintit toata viata

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Grand Moff Hadrianus

Mihai, iti respect alegerea, dar, daca Dumnezeu e (si) Proniator, asa cum deopotriva BC si BO Il definesc, evolutionismul e deism camuflat. "Dumnezeu a creat lumea vie, apoi a luat o pauza lunga in ziua a saptea, lasand materia vie sa evolueze de capu-i. Pauza a fost, pana acum, intrerupta doar de Intrupare, Inviere si intemeierea Ecclesiei". Cam asa suna. Un Dumnezeu Care creeaza ex nihilo un Univers de o complexitate infinita este Viu. El lucreaza. Nu Il pot vedea cam ca pe un deus otiosus.

(...)

Gandeste-te la enormele implicatii soteriologice ale evolutionismului, fie el si teist.

Asta e un argument teologic. Eu am un argument mult mai simplu, care tine de filosofia medicinei, ca sa zic asa. Nu cunoastem exemple de evolutie spontana "in sus". Coruptia este o caracteristica universala a materiei. Nu doar a lucrurilor si a persoanelor, ci si a speciilor. In medicina cunoastem multe feluri de mutatie spontana. Sunt relativ frecvente. Ne temem de ele si le tratam, cu un succes variabil. Nu am vazut niciodata la cineva o mutatie favorabila sanatatii. Ca medic, ideea evolutiei mi se pare o imposibilitate filosofica.

Dar, in fine, topicul nu este despre critica evolutionismului, ci despre unde duce dogmatismul evolutionist. Ceea ce am invatat eu la orele de ateism era invers. Era vorba ca dogmatismul, "modul de abordare ingust", "obtuzitatea" erau in curtea Bisericii, care propovaduia "opiul pentru popor". Era vorba ca Biserica a tinut stiinta in loc timp de secole. Asta ni s-a predat, cu asta ne-au intoxicat. Imaginea cu care am parasit scoala era cu saracii astronomi si fizicieni din timpul a ceea ce illuminatii vremii au numit "intunecatul Ev Mediu", adica pana la ceea ce tot ei au numit "secolul luminilor". Dupa ce ca martirii stiintei erau lipsiti de mijloace, mai erau si supusi terorismului preotilor, care le ardeau cartile cand nu-i ardeau pe ei insisi.

De asta am zis ca m-au mintit toata viata.

Pe de alta parte, asta, paradoxal, m-a ajutat: m-a ajutat in sensul ca am o anumita intelegere fata de ateisti si de evolutionisti. Ei cred in tot ceea ce eu am crezut. Cand citesc si aud cu cata pasiune prezinta argumentele lor inconsistente, in care, totusi, ei cred cu toata sinceritatea, ma recunosc pe mine la douazeci de ani.