nunta mixta

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Tartaruga

Astazi, orice casatorie oficiata in afara bisericii este considerata nula de catre biserica,

Din punct de vedere catolic, căsătoriile ortodoxe sunt perfect valide, ca şi cele protestante. Desigur, dacă nu există impediment la căsătorie, spre exemplu situaţia în care unul dintre soţi este deja căsătorit

[Tartaruga]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Din punct de vedere catolic, căsătoriile ortodoxe sunt perfect valide, ca şi cele protestante. Desigur, dacă nu există impediment la căsătorie, spre exemplu situaţia în care unul dintre soţi este deja căsătorit

Dintotdeauna a fost asa in Biserica catolica?

Recent a fost redifuzat filmul despre Ciprian Porumbescu si in acest film se pune la un moment dat problema casatoriei ortodox-anglican, si ceea ce m-a surprins este faptul ca preotul ortodox era deacord iar cel anglican nu, exact pe dos fata de realitate. Am verificat imediat pe Internet ca sa vad daca pe vremea lui Ciprian Porumbescu anglicanii se opuneau casatoriilor mixte si am gasit ca nu, sunt primii sau printre primii care au acceptat casatoriile mixte crestine. Nu am verificat si despre BC, dar ramasesem cu impresia ca BC accepta casatoriile mixte cu alti crestini doar cu conditia ca apoi copiii sa fie crescuti in BC, se cere promisiunea non-catolicului in acest sens. Ma insel?

Revenind insa la ceea ce scriam in postarea anterioara, nici Biserica catolica nu recunoaste casatoriile civile care nu au fost oficiate si in biserica, nu? Ma refer la oricare biserica recunoscuta de BC. In timp ce apostolul Pavel le recunostea, cel putin pe cele incheiate intre oameni necredinciosi inainte de a ajunge la credinta. Daca astazi doi oameni necredinciosi si nebotezati se casatoresc civil si apoi unul dintre ei ajunge la credinta ortodoxa, proaspatul credincios afla ca pana atunci a trait in pacat pentru ca in fata lui Dumnezeu nu-i casatorit din moment ce nu a facut casatoria la biserica, ca atare trebuie sa se casatoreasca la Biserica daca vrea sa nu mai traiasca in pacat, iar pentru a se casatori la biserica trebuie ca si celalalt sa se boteze si sa devina ortodox (ma refer aici la oameni nebotezati deloc, exact ca pe vremea apostolului). Iar daca nu accepta, atunci sa se desparta. Aceiasi oameni pe vremea Ap. Pavel au auzit de la acesta ca trebuie sa traiasca in continuare ca sot-sotie si sa nu se desparta decat daca cel necredincios doreste despartirea.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Tartaruga

Dintotdeauna a fost asa in Biserica catolica?

Dintotdeauna.

Recent a fost redifuzat filmul despre Ciprian Porumbescu si in acest film se pune la un moment dat problema casatoriei ortodox-anglican, si ceea ce m-a surprins este faptul ca preotul ortodox era deacord iar cel anglican nu, exact pe dos fata de realitate. Am verificat imediat pe Internet ca sa vad daca pe vremea lui Ciprian Porumbescu anglicanii se opuneau casatoriilor mixte si am gasit ca nu, sunt primii sau printre primii care au acceptat casatoriile mixte crestine.

Filmele de ficţiune (chiar dacă de genul biografiilor romanţate) nu sunt legate să respecte adevărul istoric ori ştiinţific. Sunt licenţe pe care autorii operelor de ficţiune şi le iau. Pe de altă parte, cine este interesat de a descoperi canoanele are la dispoziţie...codul canonic, oricând preferabil filmelor în efortul de documentare.

Nu am verificat si despre BC, dar ramasesem cu impresia ca BC accepta casatoriile mixte cu alti crestini doar cu conditia ca apoi copiii sa fie crescuti in BC, se cere promisiunea non-catolicului in acest sens. Ma insel?

De astă dată nu, nu vă înşelaţi. Un soţ (soţie) catolic se poate căsători (catolic) cu o soţie (soţ) ortodox, dacă cei doi cad de acord să crească copilul în credinţa catolică, deoarece facerea de copii şi creşterea lor în Cristos este principalul (deşi nu singurul) scop al matrimoniului.

Revenind insa la ceea ce scriam in postarea anterioara, nici Biserica catolica nu recunoaste casatoriile civile care nu au fost oficiate si in biserica, nu? Ma refer la oricare biserica recunoscuta de BC. In timp ce apostolul Pavel le recunostea, cel putin pe cele incheiate intre oameni necredinciosi inainte de a ajunge la credinta. Daca astazi doi oameni necredinciosi si nebotezati se casatoresc civil si apoi unul dintre ei ajunge la credinta ortodoxa, proaspatul credincios afla ca pana atunci a trait in pacat pentru ca in fata lui Dumnezeu nu-i casatorit din moment ce nu a facut casatoria la biserica, ca atare trebuie sa se casatoreasca la Biserica daca vrea sa nu mai traiasca in pacat, iar pentru a se casatori la biserica trebuie ca si celalalt sa se boteze si sa devina ortodox (ma refer aici la oameni nebotezati deloc, exact ca pe vremea apostolului). Iar daca nu accepta, atunci sa se desparta. Aceiasi oameni pe vremea Ap. Pavel au auzit de la acesta ca trebuie sa traiasca in continuare ca sot-sotie si sa nu se desparta decat daca cel necredincios doreste despartirea.

Căsătoriile naturale nu sunt căsătorii sacramentale (pe când căsătoriile sacramentale sunt căsătorii naturale). Problema la care vă referiţi este numită de canonişti "privilegiu paulin". Este un caz (în practică, foarte rar) de desfacere a căsătoriei naturale care nu poate avea loc decât prin dezlegare papală. Apare în următoarea situaţie: doi nebotezaţi s-au căsătorit pe calea căsătoriei naturale specifică nebotezaţilor, dar ulterior unul dintre ei s-a convertit şi s-a botezat. Dacă soţul neconvertit doreşte separarea, Papa poate dizolva căsătoria şi soţul convertit se poate recăsători.

Despre privilegiul paulin puteţi citi de la sursă, aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P44.HTM

Precum şi în româneşte, de aici: http://www.profamilia.ro/familia.asp?manual=06

[Tartaruga]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Dintotdeauna.

Filmele de ficţiune (chiar dacă de genul biografiilor romanţate) nu sunt legate să respecte adevărul istoric ori ştiinţific. Sunt licenţe pe care autorii operelor de ficţiune şi le iau. Pe de altă parte, cine este interesat de a descoperi canoanele are la dispoziţie...codul canonic, oricând preferabil filmelor în efortul de documentare.

De astă dată nu, nu vă înşelaţi. Un soţ (soţie) catolic se poate căsători (catolic) cu o soţie (soţ) ortodox, dacă cei doi cad de acord să crească copilul în credinţa catolică, deoarece facerea de copii şi creşterea lor în Cristos este principalul (deşi nu singurul) scop al matrimoniului.

Căsătoriile naturale nu sunt căsătorii sacramentale (pe când căsătoriile sacramentale sunt căsătorii naturale). Problema la care vă referiţi este numită de canonişti "privilegiu paulin". Este un caz (în practică, foarte rar) de desfacere a căsătoriei naturale care nu poate avea loc decât prin dezlegare papală. Apare în următoarea situaţie: doi nebotezaţi s-au căsătorit pe calea căsătoriei naturale specifică nebotezaţilor, dar ulterior unul dintre ei s-a convertit şi s-a botezat. Dacă soţul neconvertit doreşte separarea, Papa poate dizolva căsătoria şi soţul convertit se poate recăsători.

Despre privilegiul paulin puteţi citi de la sursă, aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P44.HTM

Precum şi în româneşte, de aici: http://www.profamilia.ro/familia.asp?manual=06

Multumesc Mihnea de informatii.

Bine-nteles ca fictiunea ramane fictiune, eu doar spuneam ca anomalia din acea fictiune m-a determinat sa fac o mica cercetare ca sa vad cum ar sta in realitate lucrurile intr-o situatie similara celei prezentate in fictiune.

Un singur lucru nu am inteles legat de ceea ce mi-ati dat sa citesc: o casatorie naturala nesacramentala intre doi necrestini ramane tot naturala si nesacramentala daca unul din ei se converteste? Iar BC cum ii considera pe cei ce traiesc intr-o casatorie naturala si nesacramentala? Ii considera in pacatul curviei ca la ortodocsi sau nu?
Si inca o intrebare: unde a permis Ap. Pavel recasatorirea unui proaspat botezat si parasit de partenerul necrestin? El a permis doar despartirea pentru a trai in pace, nu a zis ca cel credincios s-ar putea recasatori cu altcineva. El a dat doar un motiv in plus de despartire, in plus fata de cel dat de Domnul: adulterul. Insa la fel ca Domnul, apostolul nu a zis ca partea vatamata ar avea voie la recasatorie. Una din doua ar fi adulter/curvie.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Tartaruga

Un singur lucru nu am inteles legat de ceea ce mi-ati dat sa citesc: o casatorie naturala nesacramentala intre doi necrestini ramane tot naturala si nesacramentala daca unul din ei se converteste?

Desigur. Din faptul că e necesară intrevenţia capului Bisericii pentru ca ea să poată fi desfăcută, înţelegem că este o căsătorie autentică, în cadrul căreia apare o situaţie nouă: unul dintre soţi se converteşte şi se botează.

Iar BC cum ii considera pe cei ce traiesc intr-o casatorie naturala si nesacramentala? Ii considera in pacatul curviei ca la ortodocsi sau nu?

Poate că cele ce am să vă spun vă rănesc, lucru pe care nu îl doresc în niciun caz. Dar, adevărul este că toţi botezaţii au datoria de a-şi oficializa uniunile în faţa lui Dumnezeu. Ceea ce este scuzabil infidelilor, că nu au ştiut, nu este permis celor ce L-au descoperit pe Domnul şi au promis să slujească Lui ca unui Stăpân şi unui Dumnezeu. Fără acest lucru, din punct de vedere moral vorbim de o situaţie de curvie, deşi, din considerente diplomatice, adesea e de evitat această formulare.

[Decebal]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De fapt, întrebarea este în ce religie îi veţi creşte, fiindcă de botezat, există un singur botez în numele Tatălui, al Fiului şi al Sf Spirit, care este poarta de intrare în Biserica lui Cristos, Biserica Catolică. Deci, chiar şi dacă îl veţi "boteza ortodox", afară de cazul în care săvârşitorul nu are intenţia de a boteza, are intenţia dar nu foloseşte formula, sau are intenţia, foloseşte formula, dar apa nu intră în contact cu cel puţin o parte a corpului copilului (acestea sunt cazurile care botezul este invalid, adică nu a avut, de fapt, loc), rezultatul va fi un micuţ catolic. El va rămânea în Biserica Catolică până ce, la vârsta înţelegerii, va ieşi din Biserica Catolică prin una din următoarele 4 posibilităţi: schisma, erezia, apostazia sau comiterea unuia dintre păcatele care duc la excomunicare automată (mai frecvente fiind avortul şi anumite forme de sacrilegiu).

Revenind la ceea ce îmi pare că intenţionaţi să întrebaţi: este ESENŢIAL ca asemenea lucruri să fie discutate dinainte şi să cădeţi la înţelegere. Este previzibil că fiecare dintre voi va dori ca urmaşii voştri să fie crescuţi în religia voastră: dv veţi dori să fie cea ortodoxă, viitoarea dv soţie să fie cea catolică. În asemenea cazuri, există uzanţa pe care o folosesc multe cupluri ca băieţii să urmeze religia tatălui, iar fetele religia mamei lor, până ce, ajunşi la vârsta înţelegerii, vor putea face altă opţiune în cunoştinţă de cauză.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De astă dată nu, nu vă înşelaţi. Un soţ (soţie) catolic se poate căsători (catolic) cu o soţie (soţ) ortodox, dacă cei doi cad de acord să crească copilul în credinţa catolică, deoarece facerea de copii şi creşterea lor în Cristos este principalul (deşi nu singurul) scop al matrimoniului.

Pare-se că ceea ce am auzit de pe net de la un ortodox chiar era adevărat iar Mihnea D. ţine în cele din urmă să confirme, deşi în prealabil a minţit fără ruşine că lucrurile ar sta de fapt altfel. Aşa zisa cădere la înţelegere de care ne vorbea domnul Mihnea D. nu este de fapt altceva decât căderea ortodoxului la înţelegerea preotului catolic şi a catolicului. Vedem deci cum MINTE domnul Mihnea D. cu seninătate, încercând să inducă în eroare pe ortodocşi. Însă în cele din urmă se dă pe faţă singur şi recunoaşte cu propria-i gură că rezultatul căderii de acord este de fapt botezarea şi creşterea copilului în adunarea "catolică", deşi mai sus spune în chip mincinos că lucrurile ar fi în fapt discutabile.

Reamintesc prin urmare cum stau lucrurile pentru un ortodox sau pentru o ortodoxă, aşa cum le-a citat Laura19 pentru a se îndepărta confuzia creată de fumigenele mincinoase ale domnului Mihnea D.:

In concluzie, in conformitate cu doctrina si practica canonica ortodoxa trebuie retinute urmatoarele aspecte :

1. Casatoriile interconfesionale si interreligioase sunt interzise.

2. In cazul in care sunt tolerate, prin aplicarea iconomiei, slujba cununiei trebuie oficiata in biserica ortodoxa de catre preotul ortodox.

3. Posibilitatile si formele de aplicare a iconomiei depind de necesitatile practice ale fiecarei Biserici Ortodoxe locale, care are dreptul de decizie in judecarea fiecarui caz in speta.

4. Copiii rezultati dintr-o astfel de casatorie trebuie botezati si educati in credinta ortodoxa.

5. Conform privilegiului paulin (I Cor. VII, 12-16), casatoria mixta se admite numai in cazul in care ea a fost incheiata inainte ca unul dintre soti sa fi fost increstinat.

6. In baza dispozitiei canoanelor 10 Laodiceea si 23 Ioan Postitorul, nu este admisa casatoria unui crestin ortodox cu o persoana de alta credinta.

7. Canoanele 31 Laodiceea si 14 IV ecumenic ingaduie casatoria intre un crestin ortodox si o persoana eterodoxa, cu conditia insa ca sotul eterodox sa fagaduiasca solemn - cu prilejul contractarii casatoriei - ca va trece la Ortodoxie.
8. Canonul 72 trulan - care a uniformizat practica canonica de pana atunci - privind casatoriile mixte - interzice, in mod categoric, sub pedeapsa excomunicarii asemenea casatorii.

http://ortodoxia.md/articole-preluat...onice-ortodoxe

[Tartaruga]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Desigur. Din faptul că e necesară intrevenţia capului Bisericii pentru ca ea să poată fi desfăcută, înţelegem că este o căsătorie autentică, în cadrul căreia apare o situaţie nouă: unul dintre soţi se converteşte şi se botează.



Poate că cele ce am să vă spun vă rănesc, lucru pe care nu îl doresc în niciun caz. Dar, adevărul este că toţi botezaţii au datoria de a-şi oficializa uniunile în faţa lui Dumnezeu. Ceea ce este scuzabil infidelilor, că nu au ştiut, nu este permis celor ce L-au descoperit pe Domnul şi au promis să slujească Lui ca unui Stăpân şi unui Dumnezeu. Fără acest lucru, din punct de vedere moral vorbim de o situaţie de curvie, deşi, din considerente diplomatice, adesea e de evitat această formulare.

Nu ma raniti, fiti pe pace :)

Deci pana la venirea la credinta nu se considera curvie, dar apoi da, am inteles bine? In cazul acesta, cel care ajunge la credinta si se boteaza, cum ar putea face el casatoria sacramentala cu partenerul sau necredincios si nebotezat? Este permis asa ceva la catolici? Si cum de Ap. Pavel nu da o asemenea invatatura, el care era atat de atent la acest tip de pacat ce opreste intrarea in Imparatie? Cum de el nu considera ca ar fi curvie? Ce raspuns da BC?

Si inca o intrebare la care nu am inteles raspunsul: daca doi oameni necredinciosi se casatoresc doar civil, apoi divorteaza, dupa care unul din ei gaseate pe altcineva (niciodata casatorit) cu care vrea sa se casatoreasca si de data asta ajunge la credinta si vrea casatorie in biserica, este posibil sa o aiba la catolici sau nu?

[Tartaruga]

În prealabil postat de Decebal

Pare-se că ceea ce am auzit de pe net de la un ortodox chiar era adevărat iar Mihnea D. ţine în cele din urmă să confirme, deşi în prealabil a minţit fără ruşine că lucrurile ar sta de fapt altfel. Aşa zisa cădere la înţelegere de care ne vorbea domnul Mihnea D. nu este de fapt altceva decât căderea ortodoxului la înţelegerea preotului catolic şi a catolicului. Vedem deci cum MINTE domnul Mihnea D. cu seninătate, încercând să inducă în eroare pe ortodocşi. Însă în cele din urmă se dă pe faţă singur şi recunoaşte cu propria-i gură că rezultatul căderii de acord este de fapt botezarea şi creşterea copilului în adunarea "catolică", deşi mai sus spune în chip mincinos că lucrurile ar fi în fapt discutabile.

Reamintesc prin urmare cum stau lucrurile pentru un ortodox sau pentru o ortodoxă, aşa cum le-a citat Laura19 pentru a se îndepărta confuzia creată de fumigenele mincinoase ale domnului Mihnea D.:

Teoria asa spune la catolici, copiii sa fie botezati si crescuti catolici. Si la ortodocsi spune la fel, sa fie botezati si crescuti ortodocsi copiii. De aici pornesc de fapt disensiunile casatoriilor mixte. In practica insa nimeni nu este apoi obligat la nimic, totul se face prin intelegere intre cei doi soti. Si de obicei o parte din copiii familiei sunt botezati la ortodocsi si o parte la catolici. Cei in cauza nu au nici o problema in a se intelege, ci problemele le fac cei din afara care nu au nici o treaba cu casatoria celor doi si intelegerea dintre ei, dar vor sa puna bete in roate...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Tartaruga

In cazul acesta, cel care ajunge la credinta si se boteaza, cum ar putea face el casatoria sacramentala cu partenerul sau necredincios si nebotezat? Este permis asa ceva la catolici?

Da, cu dezlegare arhierească. Se numeşte căsătorie cu disparitate de cult. Şi căsătoriile mixte (în care unul dintre soţi este catolic şi celălalt este botezat acatolic) şi căsătoriile cu disparitate de cult (între un catolic şi un nebotezat) se pot face numai cu dezlegarea ordinariului (chiriarhul locului). Deosebirea dintre ele este că, în cazul căsătoriilor mixte, dezlegarea se obţine uşor şi, în caz de nevoie, este prezumată, pe când în cazul căsătoriilor cu disparitate de cult dezlegarea trebuie să fie expresă.

Si cum de Ap. Pavel nu da o asemenea invatatura, el care era atat de atent la acest tip de pacat ce opreste intrarea in Imparatie? Cum de el nu considera ca ar fi curvie? Ce raspuns da BC?

La ce anume învăţătură a Sf Ap Pavel vă referiţi ? Unde se pronunţă el împotriva căsătoriilor mixte sau cu disparitate de cult ?

Si inca o intrebare la care nu am inteles raspunsul: daca doi oameni necredinciosi se casatoresc doar civil, apoi divorteaza, dupa care unul din ei gaseate pe altcineva (niciodata casatorit) cu care vrea sa se casatoreasca si de data asta ajunge la credinta si vrea casatorie in biserica, este posibil sa o aiba la catolici sau nu?

"Necredincioşi", adică nebotezaţi ? Sau "cultural catolici" cum se mai spune, adică botezaţi care nu cred, drept care nu s-au căsătorit religios ?

După părerea mea (dar problema începe să mă depăşească, trebuie întrebat un canonist pentru o părere autorizată) în ambele cazuri căsătoria se poate face. O excepţie ar fi situaţia în care ei s-au căsătorit nu numai civil, ci şi la ortodocşi, protestanţi sau alte culte acatolice. În asemenea caz, căsătoria a fost valabilă, deci cei doi nu pot contracta o nouă căsătorie.

Spre exemplu, eu m-am căsătorit cu soţia mea la ortodocşi. Nu pot invoca motivul că abia după aceea L-am descoperit pe Dumnezeu, astfel încât să cer o altă căsătorie.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Decebal

în prealabil a minţit fără ruşine (...) încercând să inducă în eroare pe ortodocşi.

fumigenele mincinoase ale domnului Mihnea D.:

Postare raportată.