Iubirea de aproape (ruda) vs donatie manastire!

[stanciuf]

În prealabil postat de ioanna

iar Dumnezeu daruieste inapoi inzecit..

Sa speram ca daruieste inapoi macar suma donata. Tot ar fi bine.

De fapt topicul deschis se rezuma la o singura intrebare la care as dori un raspund din partea dvs.:
Considerati ca dorinta de a dona in scopuri inalte, caritabile trebuie sa fie mai presus de iubirea fata de propriul copil, care se afla intr-o situatie disperata de mult timp?

In principal asta ma preocupa.

[ioanna]

În prealabil postat de stanciuf

In principal asta ma preocupa.

Ar trebui sa va preocupe solutionarea situatiei curente, nu regretele tardive sau invinovatirea propriei mame, care atunci cand a insistat sa faceti impreuna o donatie, nu cunostea probleme d-voastra financiare, pentru ca nu le aveati atunci. Inteleg ca simtiti nevoia sa va descarcati, dar mai bine ati spune ce pregatire aveti sau ce servici cautati, ca poate cineva din zona in care locuiti, va ajuta cu o informatie, decat sa ne pierdem in discutii sterile, fara niciun folos. Nu stiti niciodata de unde apare o mana intinsa.

Apoi, nu-i prea bine ca acuma va pare rau si vreti inapoi ce-ati dat de bunavoie...
Dar fiul ce varsta are? e cumva minor? trebuie sa-l intretina mama, care are o pensie, pana la adanci batranete?

Ar trebui un principiu: nu vreau sa dau? nu ma obliga nimeni! dau? o fac din toata inima. Si atat

[mihaiB]

daca nu gasiti loc de munca in ro. atunci veniti in Germania. Se cauta forta de munca cu disperare. Daca esti om harnic, cu rabdare si multa economie o sa aduni acei bani, poate chiar mai multi.

Incercati sa nu ii judecati pe mama si pe staret. Pentru ca, cu aceasi masura cu care judeci vei fi judecat.

Nu ma indoiesc ca banii s-au folosit in scop bun. Prin ce treceti acuma este o incercare, rugati-va cu credinta la Dumnezeu pentru a va lumina calea.

[Raoul]

În prealabil postat de stanciuf

De fapt topicul deschis se rezuma la o singura intrebare la care as dori un raspund din partea dvs.:
Considerati ca dorinta de a dona in scopuri inalte, caritabile trebuie sa fie mai presus de iubirea fata de propriul copil, care se afla intr-o situatie disperata de mult timp?

NU! Chiar ne invata Biserica noastra ca daca dezbraci pe cineva ca sa imbraci pe altul,aia nu e fapta buna...

În prealabil postat de stanciuf

Banii m-ar ajuta sa depasesc problemele. Mi-as gasi usor un loc de munca, as studia, as deschide o mica afacere etc.

Sunt curios,cam ce afacere ai porni?

În prealabil postat de mihaiB

daca nu gasiti loc de munca in ro. atunci veniti in Germania.

Crezi ca e asa usor sa gasesti un job acolo?

[glykys]

Draga StanciuF,


Am citit postarea ta si tare m-am intristat...
Ai facut bine ca nu te-ai calugarit, daca stii ca nu ai vocatie.
Intuiesti bine si ce intuiesti, in sensul ca un crestin trebuie sa aiba discernamant si dreapta masura si in ceea ce priveste milostenia.

Dar, e un mare dar... Tu te raportezi exclusiv la bani. Viata ta, chiar si mama ta... toate le valorezi in bani. A fi mama inseamna, zic eu, mai mult de a ii da copilului cele materiale. Asta inseamna pentru tine o mama? O persoana care iti acorda bani neconditionat, fara dobanda si giranti? Mama ta oare te sustine moral in aceste clipe grele, iti este sprijin?

Fericirea unei vieti nu e data de lucrurile materiale. Cred ca asta a fost greseala ta si de aceea ai pierdut asa usor toate cele materiale greu dobandite. Si sa stii ca daca vei continua sa persisti in aceasta gandire, in aceasta goana dupa bani, nu vei avea succes, orice ai face. Ce nu e castigat cu Dumnezeu se pierde foarte usor.

Cred ca, in acest moment, ai nevoie mai degraba de o reevaluare a scarii de valori si a prioritatilor din aceasta viata. Un duhovnic bun si o spovedanie cred ca te-ar ajuta sa iti pui ordine in ganduri.

[Ekaterina]

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: nu dupa insemnatatea darurilor se masoara milostenia, ci dupa duhul celui care da.Si tot el: As fi multumit acum, daca v-as putea invata sa nu fiti zgarciti, sa pricepeti frumusetea milosteniei si indatorirea de a da ceva din ceea ce aveti. Faptul ca ati avut deschidere sa donati, arata ca nu ati fost un om zgarcit.Treceti prin ispite mari si vrajmasul va chinuie cu multe ganduri pentru a va fura plata pentru milostenia pe care ati facut-o, care nu e putin lucru. Alergati la Dumnezeu, la Sfintii Sai, nu deznadajduiti, nu va lasati cuprins de parerea de rau.

Spunea un Parinte in Pateric: de vei da milostenie si se va necaji gandul tau ca ai dat mult, sa nu iei aminte la gand, ca este de la satana. Daca ati donat banii unei manastiri, i-ati donat Lui Dumnezeu, indiferent ce a facut staretul cu ei. Sunteti pomenit ca unul din binefacatorii manastirii, pentru care rugaciunile ce se fac zilnic, cer mila de la Dumnezeu. In acea manastire traiesc si oameni cu viata sfanta, modesti, nestiuti si chiar daca banii nu ajung direct la ei, acestia va vor pomeni in rugaciune. Cadeti inaintea lui Dumnezeu cu umilinta si rugati-L sa nu va lase in aceste clipe grele. Aceasta parere de rau este ca un zid care nu va lasa sa primiti ajutorul lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Ekaterina

Aceasta parere de rau este ca un zid care nu va lasa sa primiti ajutorul lui Dumnezeu.

Intocmai, da, asa imi pare si mie. (Aci e niscaiva mare viclenie pitita...)

[stanciuf]

În prealabil postat de glykys

Draga StanciuF,
Mama ta oare te sustine moral in aceste clipe grele, iti este sprijin?
.

Din pacate nu ma sustine deloc. Doar imi aduce reprosuri si imi spune ca am fost mereu o povara.

În prealabil postat de ioan cezar

frate Ioan ai descris atat de bine starea in care ma aflu incat nici eu nu cred ca as fi putut sa o fac mai bine.
ai mare dreptate: parca traiesc in puscarie - mental.

nu e vorba numai de trecut, ci si teama de viitor. si lipsa de persepectiva din prezent.
vad pe geam oameni care cauta prin gunoaie si ma gandesc ca in ritmul asta asa voi ajunge si eu. inevitabil ma gandesc la bani.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de stanciuf

vad pe geam oameni care cauta prin gunoaie si ma gandesc ca in ritmul asta asa voi ajunge si eu. inevitabil ma gandesc la bani.

Ce-i cu acest pesimism necreştinesc ? Aţi auzit ce s-a întâmplat ? Domnul nostru a înviat ! Este Acela care ne-a spus că Dumnezeu are grijă de păsările cerului şi de crinii câmpului. Toată grija noastră să fie să urmăm calea Lui şi să sporim în El, şi toate se vor adăuga nouă!

Nu credeţi chestia asta ? Dar că Domnul, în cei trei ani şi jumătate cât a predicat, a trăit în mare sărăcie, fără niciun venit regulat, credeţi ? Cu toate astea, nici El, nici Apostolii Săi nu îşi fac prea mari griji materiale. Niciunul nu arată că s-ar teme să ajungă să răscolească prin gunoaie. Mereu se găsea cineva să-i găzduiască şi să le dea să mănânce, ba chiar să-i ospăteze. Singurele situaţii când vedem că transpar griji materiale sunt:
-când seara era aproape şi erau adunaţi mulţi oameni, care nu mai aveau timp să ajungă pe la casele lor din satele vecine. Atunci, puţinele merinde pe care le aveau la ei Domnul şi Apostolii au ajuns tuturor. Pe cale supranaturală, Domnul i-a hrănit pe toţi care veniseră să Îl asculte. Cu altă ocazie, episodul s-a repetat.
-când se ajunge la scadenţa impozitului. Domnul îi spune atunci lui Petru să pescuiască, urmând să găsească un ban de aur în gura peştelui. Aşa a fost, şi şi-au plătit impozitul religios. Dv când aţi plătit ultima dată taxa anuală la Templul Său?

"Excepţii". "Minuni cum n-au mai fost". Ba au mai fost. Zi de zi, timp de zeci de ani, un întreg popor, Poporul lui Dumnezeu, a fost hrănit cu pâine proaspătă şi apă bună în chip supranatural. Pâinea curgea de sus, tot ce trebuia era să se aplece să o ia. Apa îi urma oriunde se duceau. Deşi erau foarte bune, s-au găsit, totuşi, oameni să spună că s-au săturat să se tot hrănească şi să tot bea ceea ce Dumnezeu le oferă şi s-au răsculat. Nu cumva sunteţi asemenea acelora ?

Mama dv a făcut, cu adevărat, un gest nobil. I-a oferit Domnului bună parte din ceea ce era averea ei. Eu aş fi foarte mândru să am o aşa mamă. Dar dv, nu îmi păreţi prea mândru. "De ce i-ai dat lui Cristos, mamă, şi nu mi i-ai dat mie ?!" este ceea ce, în fond, spuneţi.