Campania "Stop indoctrinarii religioase in scoli!"

În prealabil postat de ZergAteu

Idea e în felul următor, girafa nu și-a dorit un gât mai lung și și-a întins gâtul să devină lung, ci acei indivizi cu gâtul puțin mai lung decât media au putut supraviețui pentru că au putut să se hrănească, deci au avut apoi șanse mai mari să se reproducă. Acest tip de diferențe aparent minore se propagă de la o generație la alta și favorizează reproducerea acelor indivizi, deci și transmiterea genelor lor ce spun că gâtul e un pic mai lung. Asta ar fi explicația pe scurt și simplificat.

suna foarte logic, dar ca sa poata sa aibe gatul mai lung, girafele au nevoie de foarte multe lucruri: trebuie sa poata sa-si pompeze sange la creier, in ciuda gravitatiei; atunci cand se apleaca sa bea apa, are nevoie de niste supape care sa ii opreasca sangele, altfel i-ar exploda creierul; si mai au nevoie de niste muschi ai gatului extrem de puternici. Deci ca sa functioneze gatul mai lung la un individ (mai ales ca mutatiile sunt absolut intamplatoare si nu putea sa apara exact aceeasi mutatie la mai mult de un individ) trebuia sa aibe mai multe conditii, toate in acelasi timp, altfel degeaba se nastea cu gatul mai lung, ca nu putea sa-l sustina, sa bea apa si sa-si oxigeneze creierul si deci sa se reproduca si sa propage specia noua. si nu puteau sa apara in mod gradual, deoarece selectia naturala nu pastreaza decat mutatiile benefice, iar daca era o singura mutatie ce n-avea efect si nu ajuta individul, nu se pastra.

[ZergAteu]

În prealabil postat de Ana.Maria.

suna foarte logic, dar ca sa poata sa aibe gatul mai lung, girafele au nevoie de foarte multe lucruri: trebuie sa poata sa-si pompeze sange la creier, in ciuda gravitatiei; atunci cand se apleaca sa bea apa, are nevoie de niste supape care sa ii opreasca sangele, altfel i-ar exploda creierul; si mai au nevoie de niste muschi ai gatului extrem de puternici.

Încă privești evoluția ca un proces în salturi mari. Trebuie să-ți dai seama că atunci când apar modificările ăstea, acel individ cu acele mutații favorabile nu ar sări în evidență din grup.

Evoluția e un proces cumulativ, nu unul în salturi. Adică un individ cu un gât cu 1 cm mai lung ar putea fi un mai bun căutător de hrană fără a avea problemele de care spui. În generațiile următoare un urmaș al acelui gât-lung s-ar naște cu o mutație care îi determină niște supape mai performante, permițându-i să stea mai mult timp cu capul aplecat și să-și satisfacă setea expunându-se mai puțin timp prădătorilor.

Cel mai simplu mod de a privi corect evoluția e de a considera că firecare generație e o aruncare de zar. Când se dă valoarea favorabilă, să zicem 6, acea variantă se stochează și se pasează noilor generații, progeniturile pornind cu un avantaj dar nemaifiind nevoiți să reinventeze ... gâtul lung :-) .

Deci ca sa functioneze gatul mai lung la un individ (mai ales ca mutatiile sunt absolut intamplatoare si nu putea sa apara exact aceeasi mutatie la mai mult de un individ)

Nu, nu e nevoie de mai mulți indivizi. Reproducerea cu mix de material genetic (reproducere sexuată sau cu transfer orizontal de gene, cum e la bacterii) face ca mutațiile genetice favorabile să fie propagate în populație de la o generație la alta. Este suficient ca un individ cu o mutație favorabilă să aibă urmași și ei să aibă urmași pentru ca mutația favorabilă să se propage în întreaga populație, de-a lungul timpului.

trebuia sa aibe mai multe conditii, toate in acelasi timp, altfel degeaba se nastea cu gatul mai lung, ca nu putea sa-l sustina, sa bea apa si sa-si oxigeneze creierul si deci sa se reproduca si sa propage specia noua. si nu puteau sa apara in mod gradual, deoarece selectia naturala nu pastreaza decat mutatiile benefice, iar daca era o singura mutatie ce n-avea efect si nu ajuta individul, nu se pastra.

De aia tocmai ce am corectat ce a spus kinjiro. Mutațiile nefavorabile au șanse mai mari sa fie eliminate. Mutațiile neutre nu schimbă șansele individului de a trai, deci de a se preproduce, iar cele favorabile cresc șansele de supraviețuire, deci au tendința să se propage.

În prealabil postat de ZergAteu

Încă privești evoluția ca un proces în salturi mari. Trebuie să-ți dai seama că atunci când apar modificările ăstea, acel individ cu acele mutații favorabile nu ar sări în evidență din grup.
Evoluția e un proces cumulativ, nu unul în salturi. Adică un individ cu un gât cu 1 cm mai lung ar putea fi un mai bun căutător de hrană fără a avea problemele de care spui. În generațiile următoare un urmaș al acelui gât-lung s-ar naște cu o mutație care îi determină niște supape mai performante, permițându-i să stea mai mult timp cu capul aplecat și să-și satisfacă setea expunându-se mai puțin timp prădătorilor.
Cel mai simplu mod de a privi corect evoluția e de a considera că firecare generație e o aruncare de zar. Când se dă valoarea favorabilă, să zicem 6, acea variantă se stochează și se pasează noilor generații, progeniturile pornind cu un avantaj dar nemaifiind nevoiți să reinventeze ... gâtul lung :-) .

În prealabil postat de ZergAteu

Nu, nu e nevoie de mai mulți indivizi. Reproducerea cu mix de material genetic (reproducere sexuată sau cu transfer orizontal de gene, cum e la bacterii) face ca mutațiile genetice favorabile să fie propagate în populație de la o generație la alta. Este suficient ca un individ cu o mutație favorabilă să aibă urmași și ei să aibă urmași pentru ca mutația favorabilă să se propage în întreaga populație, de-a lungul timpului.

dupa cum explici, nu prea mai ramane intamplarea. e cam convenabil sa apara mutatii din ce in ce mai bune la indivizi care aveau deja niste mutatii de la generatiile trecute si in plus sa se potriveasca perfect cu ele si sa se ajuta intre ele.

În prealabil postat de ZergAteu

De aia tocmai ce am corectat ce a spus kinjiro. Mutațiile nefavorabile au șanse mai mari sa fie eliminate. Mutațiile neutre nu schimbă șansele individului de a trai, deci de a se preproduce, iar cele favorabile cresc șansele de supraviețuire, deci au tendința să se propage.

"O mutatie este practic o greseala facuta in momentul copierii ADN-ului. Majoritatea mutatiilor nu produc o schimbare pozitiva sau negativa (mutatii neutre). Un numar infim sunt pozitive; restul au rezultat negativ. Mutatiile neutre sunt in general pierdute. Cele negative sunt, pe deasupra, eliminate de selectia naturala. Cele pozitive sunt avantajate de selectia naturala"

În prealabil postat de ZergAteu

Dacă sunt neutre se propagă de la generație la generație,

vezi ca n-ai dreptate.

Zic si eu, intreband pe unii care se numesc atei: daca ceea ce a vazut Sfantul parinte Antonie este adevarat, ce ne-o fi atunci???

2. Zisu-ne-a noua Sfantul Antonie in invatatura sa, spre folosul nostru : un an am savarsit, rugandu-ma lui Dumnezeu sa-mi descopere locul dreptilor si al pacatosilor.
Iar intr-o noapte m-a strigat oarecare glas de sus, zicandu-mi : Antonie, scoala si vino !
Si stiind eu pe cine mi se cade sa ascult, am iesit si uitandu-ma, am vazut pe cineva ca pe un urias, lung, negru, urat si infricosat stand si ajungand pana la nori, avand mainile intinse in vazduh, sub care era un iezer ca o mare. Si am vazut suflete zburand ca niste pasari zburand si cate treceau de la mainile lungului aceluia, se mantuiau si trecand de acolo, mergeau cealalta cale fara de grija; iar cate erau lovite de mainile lui, se opreau si cadeau in iezerul cel de foc. Si pentru cei ce zburau, scrasnea cu dintii sai, iar pentru cei ce cadeau jos, se bucura.
Si a fost glas catre mine, zicandu-mi : intelege ceea ce vezi ! Acestia, pe care-i vezi ca zboara in sus, sunt sufletele dreptilor care nu s-au supus lungului aceluia si merg in Rai. Iar cel lung ce sta, este vrajmasul, care apucandu-i pe cei vinovati, ii opreste si nu-i lasa sa treaca, surpandu-i in iad, caci au urmat voii lui si au fost stapaniti de tinerea de minte de rau.

Pentru cei care totusi cred, zic doar atat: "sa luam aminte!".

[ZergAteu]

În prealabil postat de Ana.Maria.

dupa cum explici, nu prea mai ramane intamplarea. e cam convenabil sa apara mutatii din ce in ce mai bune la indivizi care aveau deja niste mutatii de la generatiile trecute si in plus sa se potriveasca perfect cu ele si sa se ajuta intre ele.

Ba, rămâne în apariția mutațiilor. Nu toți indivizii dintr-o generație au mutații favorabile. Este posibil ca doar unul să aibă, restul să nu aibă. Eu am descris procesul pe strămoșilor individului care ajunge să fie alături de noi astăzi ;-) . Indivizii care nu ajung să aibă urmași pot fi priviți în analogia mea cu zarurile ca aruncări ce au rezultat în valorile de la 1 la 5. Cel cu 6 e cel care a avut cele mai favorabile mutații.

Acum acest proces nu reprezintă o scară infinit ascendentă. De exemplu, un creier mai mare implică un consum caloric mai mare, ceea ce poate constitui o frână în acumularea aceasta.

După cum am spus mai devreme, mutațiile apărute la un individ contribuie în economia biologiei individului. Resursele fiind limitate, economia nu poate merge la infinit în sus.

"O mutatie este practic o greseala facuta in momentul copierii ADN-ului. Majoritatea mutatiilor nu produc o schimbare pozitiva sau negativa (mutatii neutre). Un numar infim sunt pozitive; restul au rezultat negativ. Mutatiile neutre sunt in general pierdute. Cele negative sunt, pe deasupra, eliminate de selectia naturala. Cele pozitive sunt avantajate de selectia naturala"

vezi ca n-ai dreptate.

Poate că o exprimare mai clară era posibilă, dar dacă citești ce am spus în întregime ai să vezi că am încercat să exprim același lucru.

Dacă sunt neutre se propagă de la generație la generație, în virtutea reproducerii, dar fiind neutre, nu-i important dacă se propagă sau nu.

Aia cu „în virtutea reproducerii” vroia să însemne se propagă dacă se reproduce individul, dar, din cauză că există mutații, se pot pierde. Deci e posibil ca acea mutație să dispară pe o linie la fiu, iar pe alta la nepot.

Mă bucur că este clar, în ciuda exprimării mele alambicate și neclare :-) .

În prealabil postat de ZergAteu

Ba, rămâne în apariția mutațiilor. Nu toți indivizii dintr-o generație au mutații favorabile. Este posibil ca doar unul să aibă, restul să nu aibă. Eu am descris procesul pe strămoșilor individului care ajunge să fie alături de noi astăzi ;-) . Indivizii care nu ajung să aibă urmași pot fi priviți în analogia mea cu zarurile ca aruncări ce au rezultat în valorile de la 1 la 5. Cel cu 6 e cel care a avut cele mai favorabile mutații.

După cum am spus mai devreme, mutațiile apărute la un individ contribuie în economia biologiei individului. Resursele fiind limitate, economia nu poate merge la infinit în sus.

Cand apare de fapt o mutatie benefica?

În prealabil postat de ZergAteu

Dacă sunt neutre se propagă de la generație la generație, în virtutea reproducerii, dar fiind neutre, nu-i important dacă se propagă sau nu.

Aia cu „în virtutea reproducerii” vroia să însemne se propagă dacă se reproduce individul, dar, din cauză că există mutații, se pot pierde. Deci e posibil ca acea mutație să dispară pe o linie la fiu, iar pe alta la nepot.

Deci o mutatie neutra se pierde.

[ZergAteu]

În prealabil postat de Ana.Maria.

Cand apare de fapt o mutatie benefica?

Nu există un moment clar. Apariția mutațiilor, la fel cum ai spus și tu, apare la copierea materialului genetic. Practic la reproducere (adică atunci când apar progeniturile) poate apărea. E un proces aleator.

Deci o mutatie neutra se pierde.

Da, se poate pierde. Nu există presiuni să se păstreze, dar nici presiuni să se piardă. Totuși, statistic, chiar și o diferență care e aparent infimă poate înclina balanța pe termen lung într-o parte sau alta.

La cele neutre nu există presiune de propagare în populație și poate dispărea la fel cum a apărut, de la o generație la alta.

În prealabil postat de ZergAteu

E un proces aleator.

daca e aleator, atunci cum poate aparea o mutatie benefica exact atunci cand individul are nevoie?

În prealabil postat de ZergAteu

Da, se poate pierde.

Si totusi vedem o asemenea diversitate de bacterii, insecte, animale, pasari, plante si ai aparut chiar si tu. Printr-un proces complet aleator. Ti se pare logic? Sau mai bine zis, ti se pare posibil? Pentru absolut fiecare specie de pe pamant trebuie sa se fi intamplat complet aleator mai multe mutatii benefice, una dupa alta, astfel incat sa se diferentieze milioane de specii de paianjen, altele de insecte, de pasari, mamifere etc...

Si apoi o sa spui selectia naturala nu e intamplatoare, dar totusi depinde numai de mutatiile care "intamplator" apar .

În prealabil postat de ZergAteu

Eu am descris procesul pe strămoșilor individului care ajunge să fie alături de noi astăzi ;-) . Indivizii care nu ajung să aibă urmași pot fi priviți în analogia mea cu zarurile ca aruncări ce au rezultat în valorile de la 1 la 5. Cel cu 6 e cel care a avut cele mai favorabile mutații.

O primă problemă ar fi încercarea de a calcula probabilitatea unui fenomen despre care nu știm destul. Nu știm câte variante pot exista, și nu știm exact care sunt condițiile care fac posibilă fiecare variantă. Atunci când dai cu un zar știi că are 6 fețe și presupui că e perfect centrat, ca urmare șansele oricărei fețe de a ieși la o aruncare sunt egale, și anume 1/6. Atunci când vorbești de un lucru atât de complex precum viața, nu poți face asemenea calcule. Şi asta pentru că nu ai de unde știi câte tipuri de viață sunt posibile și nici ce șanse are fiecare în parte. Este ca și cum ai încerca să calculezi probabilitatea ca un zar să cadă pe o anumită față, fără a cunoaște forma zarului, numărul de fețe și felul în care este distribuită masa lui (uniform, neuniform și în ce fel).

O altă problemă, poate cea mai gravă, este lipsa de înțelegere a faptului că oricare configurație în parte este la fel de probabilă, sau improbabilă, și este greșit a judeca rezultatul prin prisma configurației actuale, a o considera specială, pentru simplul motiv că ești parte a ei. Spre exemplificare, care sunt șansele probabilistice ca o persoană oarecare să existe?

[ZergAteu]

În prealabil postat de Ana.Maria.

O primă problemă ar fi încercarea de a calcula probabilitatea unui fenomen despre care nu știm destul. Nu știm câte variante pot exista, și nu știm exact care sunt condițiile care fac posibilă fiecare variantă. Atunci când dai cu un zar știi că are 6 fețe și presupui că e perfect centrat, ca urmare șansele oricărei fețe de a ieși la o aruncare sunt egale, și anume 1/6.

Este irelevantă probabilitatea. Nu am spus nimic de probabilitate, ci am făcut o paralelă între o variantă mai bună și altele mai slabe.

Atunci când vorbești de un lucru atât de complex precum viața, nu poți face asemenea calcule.

Pe leu nu-l interesează care-s șansele să prindă o antilopă rănită față de una sănătoasă, dar asta nu-l împiedică să o prindă pe acea rănită.

O altă problemă, poate cea mai gravă, este lipsa de înțelegere a faptului că oricare configurație în parte este la fel de probabilă, sau improbabilă, și este greșit a judeca rezultatul prin prisma configurației actuale, a o considera specială, pentru simplul motiv că ești parte a ei.

Corect. Dar nu înțeleg de ce spui de parcă aș face eu asta. Eu nu consider specială viața actuală sau noi, indivizii.

Spre exemplificare, care sunt șansele probabilistice ca o persoană oarecare să existe?

Întrebarea nu are sens. Dacă există acea persoană probabilitatea e 1. Dacă nu există probabilitatea e contrafactuală.