![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Sfantul Ioan Maximovici - continuare
Sinodul de episcopi l-a trimis apoi in Arhiepiscopia Europei Apusene, mai exact la Paris si apoi la Bruxelles. Aici savarsea Sfanta Liturghie in limba olandeza si in franceza, asa cum mai inainte slujise in greaca si chineza si cum avea sa o faca mai tarziu in engleza. Interesul si daruirea lui Vladica pentru sfintii Bisericii, despre care se parea ca are deja cunostinte nesfarsite, s-a manifestat si asupra sfintilor Europei Apusene dinaintea schismei Bisericii Romano-Catolice, dintre care multi, cinstiti numai local, nu erau cuprinsi in nici un calendar ortodox. El a adunat vietile lor si imagini cu ei si apoi i-a prezentat Sinodului o lista lunga cu numele lor. Odata Vladica era in Marsilia si a hotarat sa slujeasca un parastas la locul uciderii nemiloase a regelui Serbiei, Alexandru. Nici unul din preotii sai, dintr-o jena neintemeiata, nu a vrut sa slujeasca alaturi de Vladica. Chiar asa, ce idee - sa slujesti in mijlocul strazii! Asa ca Vladica s-a dus singur. Locuitorii Marsiliei au fost uimiti sa vada un preot cu vesminte neobisnuite, cu parul si barba lungi, mergand in mijlocul strazii cu o valiza si o matura. Fotografii de la Stiri l-au vazut si l-au fotografiat. In cele din urma s-a oprit, a maturat o bucata de trotuar, si-a deschis valiza si a inceput sa scoata afara continutul acesteia. A pus un vultur (folosit la slujbele arhieresti) pe locul maturat, a ars tamaie si a inceput sa slujeasca un parastas. Vladica a devenit cunoscut pentru sfintenia lui nu numai ortodocsilor. Intr-un din bisericile catolice din Paris, un preot a incercat sa-i inspire pe tineri cu aceste cuvinte: - Cereti dovezi, spuneti ca in zilele noastre nu mai sunt nici minuni, nici sfinti. De ce v-as da dovezi teoretice, cand astazi umbla pe strazile Parisului un sfant - Saint Jean Nus Pieds (Sfantul Ioan cel Descult)! Diseara- episodul 4.. :) Dumnezeu sa va ocroteasca, pentru rugaciunile Sfantului Ioan! |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Sfantul Ioan Maximovici
Partea a 5a In 1962, Arhiepiscopul Ioan a fost trimis de Sinod sa pastoreasca turma ruseasca din San Francisco, o turma dezbinata de multe neintelegeri. nu numai ca a reusit sa restabileasca pacea intre fratii ortodocsi de acolo, dar a terminat si constructia catedralei Maicii Domnului - "Bucuria intristatilor", pe care o puteti vedea aici: http://farm4.static.flickr.com/3328/...bf0eb41007.jpg Insa chiar si in rolul de facator de pace Vladica a fost atacat si asupra sa s-au ingramadit acuzatii si defaimari. A fost silit sa apara in fata unui tribunal - incalcare batatoare la ochi a canoanelor bisericesti -, pentru a raspunde unor acuzatii fara noima, ca ar fi ascuns inselaciuni financiare ale Consiliului parohial. Toti cei implicati au fost achitati; insa astfel ultimii ani ai lui Vladica au fost plini de amarul defaimarii si prigonirii, carora el le-a raspuns mereu fara a se plange, fara sa judece pe nimeni, cu o pace netulburata. Sfantul Ioan era foarte sever in tot ce avea legatura cu Biserica si cu legea lui Dumnezeu. Staruia asupra comportarii cuviincioase a slujitorilor Bisericii, neingaduind nici o frivolitate sau nici macar vorbitul in altar. Expert in sfintele slujbe, corecta imediat greselile si scaparile din desfasurarea lor. Era sever si cu enoriasii, neingaduindu-le femeilor sa sarute crucile sau icoanele daca aveau ruj pe buze si cerand ca anafura impartita dupa Liturghie sa fie luata pe nemancate. Vorbea impotriva spurcarii ajunurilor zilelor de Dumninica sau de sarbatoare prin organizarea de baluri sau alte distractii. Le-a interzis preotilor sai sa ia parte la slujbe "panortodoxe", din pricina canonicitatii indolielnice a unora dintre participanti; iar activitatile "ecumenistilor" ortodocsi il facea sa dea din cap cu indoiala. Nimeni din cei care l-au vazut nu va uita curand privirea sa infricosatoare din momentul aplecarii sfesnicelor sale arhieresti la pronuntarea Anatemelor impotriva ereticilor in Duminica Ortodoxiei. Acestea nu veneau dintr-un ingust spirit al literei legii sau "fanatism", ci din aceeasi frica a lui Dumnezeu pe care a tinut-o toata viata si care nu ii ingaduie nimanui sa incalce legea lui Dumnezeu, primejduind mantuirea. Un grup de rusi organizase intr-o noapte (care era si in ajunul Duminicii) un bal de Halloween. Spre mare durere a lui Vladica Ioan, din Catedrala din San Francisco au lipsit unii oameni de la prima Priveghere de toata noaptea tinuta pentru Sfantul Ioan din Kronstadt. Dupa slujba Vladica s-a dus la locul unde balul inca mai continua. A urcat treptele si a intrat in sala, spre uluirea totala a participantilor. Muzica s-a oprit si Vladica, in tacere desavarsita, s-a uitat fix, cu asprime, la oamenii zapaciti, facand inconjurul intregii sali incet, dinadins, cu carja episcopala in mana. Nu a spus nici un cuvant si nici nu trebuia sa o faca; numai vederea lui a starnit mustrati de constiinta tuturor. Vladica a plecat in tacere; iar a doua zi la biserica a tunat cu indignare sfanta si cu ravna inflacarata, chemandu-i pe toti la viata crestina autentica. Si totusi pastoritii lui Vladica nu si-l aduc cel mai bine aminte pentru asprimea sa, ci mai degraba pentru blandetea, veselia sa, chiar pentru ceea ce este cunoscut ca "nebunie pentru Hristos". Dupa slujba suradea si glumea cu baietii care il ajutau sa slujeasca, lovindu-i usor, in joaca, pe cei neascultatori cu carja in cap. Uneori preotii din catedrala ramaneau descumpaniti, vazandu-l pe Vladica, in mijlocul slujbei (insa niciodata in altar), aplecandu-se sa se joace cu vreun copilas. Iar in zilele de sarbatoare cand trebuia sa binecuvanteze cu apa sfintita, nu stropea credinciosii cum se face de obicei, pe cap, ci drept in fata, cu o sclipire vizibila in ochi si fara sa-i pese deloc de neplacerea manifestata de cei mai trufasi. |
|
#3
|
||||
|
||||
|
mai pun o data poza cea mai frumoasa a Sfantului Ioan, sa se vada mai mare putin..
|
|
#4
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#5
|
||||
|
||||
|
Adormirea Sfantului Ioan Maximovici
In vreme ce altii asteptau de la el inca multi ani de slujire rodnica a Bisericii lui Hristos - caci era un ierarh relativ tanar - el se pregatea pentru un sfarsit pe care il prevazuse cu cel putin cateva luni inainte, cunoscandu-i, pare-se, chiar si ziua. In mai 1966 o femeie care il cunostea de doisprezece ani a fost uimita sa il auda spunand: -Voi muri curand, la sfarsitul lui iunie... nu in San Francisco, ci in Seattle. In seara dinainte plecarii spre Seattle, cu patru zile inainte inaintea mortii sale, Vladica l-a uimit pe un om caruia ii facuse o rugaciune, cu cuvintele: -Nu o sa-mi mai saruti alta data mana. Iar in ziua mortii sale, dupa ce a savarsit Sfanta Liturghie, a petrecut trei ore rugandu-se in altar, de unde a iesit nu cu multa vreme inainte de moarte, care s-a petrecut la ora 15:30, pe 2 iulie (19 iunie, stil vechi). A murit in camera sa din casa parohiala de langa biserica, fara semne premergatoare de boala sau de suferinta. S-a auzit ca a cazut si, fiind asezat intr-un scaun de cei care au alergat sa-l ajute, si-a dat ultima suflare cu pace si foarte putina durere vizibila, in prezenta Icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului a Semnului din Kursk. La putina vreme dupa moartea sa un student de-al sau de odinioara, parintele Ambrozie P., a avut intr-o noapte un vis (sau o vedenie, nu a putut spune ce a fost): Vladica, purtand vestmintele de Paste, plin de lumina, stralucind, tamaia catedrala si i-a spus cu bucurie doar un cuvant in timp ce il binecuvanta: "fericit". Directoarea Caminului Sfantul Tihon din Zadonsk a avut un vis vrednic de luat in seama: o multime de oameni il purtau pe Vladica in cosciug la Biserica Sfantul Tihon; Vladica a inviat si s-a asezat in fata usilor imparatesti, miruind oamenii si cerandu-i: - Spune-le oamenilor: desi am murit, sunt viu! Multumim, frate Cristian pentru adresa! Acolo se gasesc si invataturi folositoare ale Sfantului Ioan! Atasez mai jos, printre poze, si scaunul in care a trecut la Domnul Sfantul Ioan, Facatorul de Minuni. Tin sa precizez ca toate acestea sunt doar o mica parte din viata Sfantulu Ioan Maximovici. Recomand cat se poate de calduros cartea din care am luat aceste fragmente: http://www.librariasophia.ro/carti-F....-so-1315.html Am gasit in format pdf cartea Sfantului Ioan - Dreapta cinstire a Nascatoarei de Dumnezeu. O puteti downloada de aici: http://www.ziddu.com/download/737641...nului.pdf.html Cu timpul, voi mai transcrie si alte fragmente ziditoare de suflet. Dumnezeu sa se milostiveasca spre noi, pentru rugaciunile Sfantului Ioan, sa ne trimita o mana de ajutor in aceste vremuri grele caci ispitele ne vin din toate partile. DOAMNE AJUTA! |
|
#6
|
||||
|
||||
|
mai multe poze...
|
|
#7
|
||||
|
||||
|
si mai multe... :)
|
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Pelerinaj-Manastiri de-a lungul Dunarii, Transalpina, pe urmele lui Avram Iancu | Mikaela | Pelerinaje la locuri Sfinte | 2 | 22.05.2011 20:09:34 |
| Cazare: pe urmele parintelui Arsenie Boca | E_my | Pelerinaje la locuri Sfinte | 14 | 04.09.2010 21:05:35 |
| Vietile Sfintilor | D.C. | Despre Biserica Ortodoxa in general | 28 | 08.09.2009 23:14:14 |
| Acatiste ale sfintilor | cod_gabriel | Rugaciuni | 42 | 20.12.2008 04:34:21 |
|
|