Citat:
În prealabil postat de Fani71
Sunt multe lucruri adevarate in ceea ce spui, cred, dar totusi cred ca ai o viziune prea negativa asupra calitatii de crestin.
- Un om in zilele noastre trebuie sa aiba un demers extraordinar de curajos ca sa ajunga la credinta crestina traita si asumata. Influentele societatii merg in general in sens invers. Deci, daca ajunge acolo,cum sa mai fie el asa dependent de toti factorii pe care ii citezi?
- Daca am fi chiar asa determinati de toti acesti factori, ce sanse am mai avea sa ne schimbam, chiar folosind calea ascultarii absolute (de Dumnezeu, de duhovnic, de toate regulile posibile si imposibile)? Cum am putea noi alege acea cale? Ar insemna sa depindem exclusiv de harul lui Dumnezeu, ins acredinta ortodoxa lne invata ca Dumnezeu conlucreaza cu omul ('sinergia')
- Ideea ca suntem complect robi ai pacatului pana nu ne indumnezeim mie mi se pare ca seamana prea mult cu calvinismul. Protestantii, mai ales calvinistii, au o viziune foarte negativa despre om, considera ca imaginea lui Dumnezeu este aproape complect distrusa si ca numai Dumnezeu prin harul Sau il poate scoate de acolo; insa El hotaraste de la inceput cine va iesi si cine nu (predestinarea)
- Nu accepti nici o 'libertate de lucru', adica partiala, ca o forta, un dinamism al Duhului, care sa ne poata scoate incetul cu incetul din robia pacatului?
Din pacate nici eu nu reusesc sa definesc despre ce libertate vorbesc, imi dau seama ca exista confuzii in termeni.
|
anna21 vorbeste despre ascultarea care te conduce la libertate.
Fani71, tu vorbesti despre libertatea de-a asculta.
E acelasi lucru, vazut din perspective diferite.
Iertati. Doamne ajuta!