O alta lista cu pacate, din Filocalie

[ory]

Bine, foarte bine spunea cineva pe-aici, citandu-l pe unul din Parinti ; " credinta tine de libertate ... ! "
Foarte inteleapta cugetare, astfel ca multe din pacatele presupuse de-a lungul timpului devin relative .
Postul, postul nutritional nu poate fi aplicat oricum si sub orice forma, asta se stie, depinzand de factorii de sanatate, dar as spune eu si de mediu, asa cum se poate sesiza in tarile subdezvoltate, sau in locurile unde comunitati de oameni traiesc la limita saraciei...acolo nu poate fi vorba de post si infranare, acestea vin cumva de la sine, dar mai ales ele nu capata nici un sens, astfel de oameni ajungand pana la a muri de foame din cauza saraciei.
Apoi, despre postul trupesc, sa spunem intr-o casnicie, sa presupunem ca sotul este plecat pe front, este plecat in Afganistan...daca are permisie o saptamana ca sa vina acasa, si daca aceasta saptamana se afla taman in postul mare, doar n-o sa vina omul la nevasta lui si o sa o pupe doar pe obraz, sau pe frunte parinteste, in saptamana ce-i este acordata, doar pentru faptul ca este post si ca nu este permisa impreunarea ? ! . Astfel, aceasta isi indeplineste intreaga datorie de sot si poate sa se soldeze cu procreerea , de altfel si indicat in impreunare . Atunci, in aceasta situatie cum ramane cu procreerea in timpul postului ? !
S-a tot vorbit, mai mult in defavoarea lui, despre aspectul sexualitatii...si acesta tine tot de libertate, o libertate mult mai profunda si anume, sanatatea...chiar tine de sanatate. Femeile au o structura mult mai delicata si, aproape capricioasa in acest sens, dar , atata timp cat aceasta nu afecteaza in nici un fel procreerea, atunci poate fi ignorata si chiar resemnata, atunci cand persoana nu prezinta interes asupra situatiei. Dar, ce ne-am face daca barbatul s-ar afla in aceiasi situatie, lucrurile ar sta cu totul altfel si totusi, nicaieri nu se stipuleaza ca el poate fi mai privilegiat si ca atentia asupra sexualitatii lui trebuie sa fie mai sporita. Libertatea sexualitatii vine, in primul rand din conceptia asupra acesteia, din sanatatea asupra acesteia si abia apoi, din aspectul religios .
Se stie ca unii barbati care abuzeaza de consumarea alcoolului si a tutunului , pot sa-si afecteze ipotenta . Si ma intreb astfel, un barbat care a abuzat de tot felul de halucinogene in viata si a devenit mai rece si mai indiferent fata de aspectul sexual , acesta este un barbat "curat ", unul fara de patima, doar pentru ca , nu ca nu doreste, nu poate sa doreasca (fizic si psihologic ), direct raspunzator de afectiunea proprie ? Nu, nicidecum ! Si atunci, cum poate sa catalogheze credinta, pacatul ?
Se spune ca nu trebuie sa mergi in casa la protestanti, nu trebuie sa ti-i faci prieteni...dar, ce te faci daca traiesti departe de casa, sau, pur si simplu, daca traiesti intr-o comunitate formata doar din astfel de oameni ? te izolezi categoric de acestia ? Sau, socializezi in masura in care relationarea se rezuma la lucruri firesti sociale, iar credinta este respectata in mod reciproc ? !
S-a tot vorbit despre homosexualitate...aveti idee ce se-ntampla in mediile in care sunt nevoiti sa traiasca doar persoane de acelasi sex ? Si aici nu ma refer doar la mediile de penitenta cunoscute, ci si la..."stirea recenta de la televizor " Cei care tot vorbesc si judeca, care tot arunca cu piatra, determinati fiind doar de o imaginatie slaba si neimplicata. Exista foarte multi factori care favorizeaza astfel de dereglari, factori hraniti chiar de lideri, este adevarat, intr-un mod involuntar, dar mult prea neasumat.
Ar trebui sa existe un echilibru intre toti factorii care pot determina savarsirea pacatelor, o constientizare obiectiva, fiindca, de cele mai multe ori ei nu sunt atat de puerili pe cat sunt afisati, sunt foarte , foarte diversi, si, de multe ori in stransa legatura cu NOI, chiar cu cei care-i judeca pe "pacatosi ".

[sophia]

Ory are dreptate si Fani are dreptate.
Intreb din nou insa: de unde stim noi ce este pacat pentru Dumnezeu? Cine l-a intrebat, cine ii stie voia si gandurile?
De ce se tot vine cu astfel de idei? Si de ce nu au explicatii concrete.
Lucrul asta este pacat, este rau pentru ca face rau la sanatate, sau deranjeaza pe alt om, sau pe natura, sau mai stiu eu.
Eu as defini asa pacatul:
Dumnezeu ne invata sa ne iubim unul pe altul si atunci:
- trebuie sa nu facem rau in vreun fel (moral, fizic etc.) celuilalt
- sa nu facem rau naturii in care traim si noi si ceilalti
- si sa ne respectam credinta (tot fara a face rau altuia).

In astea trei grupe s-ar incadra pacatele. Ca unul e mai sensibil si altul nu, in acest caz unele pacate pot fi mai rele sau mai putin rele.
Dar nu are legatura cu Dumnezeu, ci cu cel de langa noi. Dumnezeu nu are nevoie de nimic de la noi si nu-l deranjeaza probabil decat ce vede pe lumea sta ca ne facem unul altuia si daca batjocorim cele sfinte in mod voit.

Exemplul cu sapunul parfumat.
Pentru Anca el este un pacat, ca i se pare desfrau. Pentru altii este un pacat sa nu-l folosim si sa putim, si sa-i facem sa li se faca rau de la stomac, bila si altele. Pentru altii acelasi sapun parfumat este un pacat pentru ca anumite parfumuri iti pot trezi aceeasi senzatie de voma.
Concluzia - fiecare pentru el.

La spovedanie trebuie spuse, zic eu, numai acele pacate care ar afecta mai rau pe cineva, sau mai multa lume, adica acele pacate care sunt listate si in Scripturi in mod clar.
Acolo nu spune nici de purtat pantaloni, nici de sapun parfumat si nici de a gati bine sau nu. Acolo spune daca furi, sau inseli sotul, sotia, sau omori, etc.
Daca esti stabil psihic, n-ai nici o treaba cu pantalonii sau fusta scurta la altii si poti sa nu te uiti la ei. Dar alte lucruri nu le poti evita si chiar iti fac rau.

Mi-e mai putin clar, dar sunt scrise acolo si asta este, de ce mandria, invidia,lacomia, sau lenea, sau chiar mancatul pe ascuns, etc. sunt pacate.
In anumite limite si acceptiuni ele nu fac rau altuia, decat cel mult noua insine.

Problema cu postul alimentar este clara: nu este un pacat daca nu poti sa-l tii. Scrie clar in scripturi sa nu judecam pe cel ce mananca si nici invers.
Din nou- n-am inteles povestea cu mancatul pe ascuns.

De ce este sexul cu sotul/sotia in limite normale, pacat, indiferent cand il faci? De ce sa tii post de la el? El este oricum limitat de la natura, pentru ca iti trebuie anumite conditii sufletesti si trupesti ca sa poti sa-l faci.

Pentru mine personal un mare pacat este sa nu respecti pe cel de langa tine si sa-l chinui cu: galagie (muzica, alarme, sirene, copii mici, reparatii, tipete, etc.), mizerie (materiala, sau mirosuri), ne-omenie si altele.
Nici unul nu cred ca spune la spovedanie: a urlat copilul si eu nu l-am potolit si vecinul meu s-a dus buimac de nesomn la lucru, sau ca am prajit seara la 10 ceapa si vecinului i-a fost rau de la bila toata noaptea, sau altele.
Si cat rau fac astea!
Si de ce un om care nu a facut nimic din cele spuse la Scripturi, trebuie sa inventeze ceva la spovedanie?
Eu nu stiu pur si simplu ce sa spun la spovedanie. Din alea din scripturi nu stiu sa fac, ma stradui sa nu fac rau altuia.
Unele morale mis e intampla mie in suflet (manie, invidie, sau mai stiu eu), dar nu intotdeauna cu ele fac rau altuia.
Daca eu ma infurii pe unul ca face galagie si ma scoate din minti cu asta, cine este vinovat? El c-o face, sau eu ca nu suport si ma infurii?

La fel va intreb in general: cine trebuie sa spuna la spovedanie, cine este pacatosul? Acela care face rau altuia, sau acela care sufera de pe urma raului si se supara pe buna dreptate?

Si spune cineva la spovedanie: a avut cineva nevoie de ajutor si eu nu i l-am dat? Nu cred. Si nu apare pe nici o lista mi se pare.

[ory]

Sophia, stim ceea ce este pacat din cele zece porunci, iar din acestea au derivat alte pacate adiacente acestora .
Dar, exact cum ai pus si tu problema in repetate randuri, randuri care mie mi -sau parut ca denota personalitate, intr-adevar, multe pacate sunt doar inventii, sunt simple presupuneri, sunt, poate chiar razvratiri impotriva adevaratelor legi ce ne-au fost data....multe sunt.
Totul este foarte complicat, de aceia mai bine te adaptezi dupa personalitatea proprie...
Eu nu cred in multe dintre pacatele inchipuite, nu ma intereseaza cati dau cu piatra in mine, ma intereseaza , mai presus de toate omenia de dicolo de vorbarie si...pacate.

[cristiboss56]

În prealabil postat de ory

Sophia, stim ceea ce este pacat din cele zece porunci, iar din acestea au derivat alte pacate adiacente acestora .
Dar, exact cum ai pus si tu problema in repetate randuri, randuri care mie mi -sau parut ca denota personalitate, intr-adevar, multe pacate sunt doar inventii, sunt simple presupuneri, sunt, poate chiar razvratiri impotriva adevaratelor legi ce ne-au fost data....multe sunt.
Totul este foarte complicat, de aceia mai bine te adaptezi dupa personalitatea proprie...
Eu nu cred in multe dintre pacatele inchipuite, nu ma intereseaza cati dau cu piatra in mine, ma intereseaza , mai presus de toate omenia de dicolo de vorbarie si...pacate.

Corect Ory, dar cu mult mai de folos, ar fi să exemplifici, să spui care sunt păcatele închipuite , un exemplu , două, trei, pentru că altfel se crează o confuzie şi mai mare. Să nu mai vorbim la general , ci concret. Aştept nişte exemple clare din partea ta !

[ory]

În prealabil postat de cristiboss56

Corect Ory, dar cu mult mai de folos, ar fi să exemplifici, să spui care sunt păcatele închipuite , un exemplu , două, trei, pentru că altfel se crează o confuzie şi mai mare. Să nu mai vorbim la general , ci concret. Aştept nişte exemple clare din partea ta !

Cele care nici macar nu deriveaza din cele zece porunci, cele care contrazic insasi atitudinea Mantuitorului pe pamant...Explicatii ar fi foarte multe, dar nu am timp.
Voi reveni.
Poti sa le enumeri si tu, Cristi, dar stiu ca nu-ti sta in fire sa reactionezi ca mine...asa ca, ramai tu, ca este bine. Pana la urama, asta si conteaza .

[ory]

Sunt multe pacate "inchipuite " pe care le-am tot etalat si le-am dezvoltat semnificatia , de-a lungul timpului de cand sunt pe forum...Cine ma cunoaste mai bine, le-a inmagazinat in imaginatie, chiar si involuntar, fie ca m-au combatut sau nu. Pacatele in sine, nu reprezinta doar o lista, ci pot fi reprezentate intr-o lista impreuna cu atatia factori care le determina, sau cu atatea explicatii de la sine intelese, ce le justifica sau nu, existenta sau veridicitatea.
Nu mai are rost sa comentez si iar sa cometez.

[cristiboss56]

În prealabil postat de ory

Cele care nici macar nu deriveaza din cele zece porunci, cele care contrazic insasi atitudinea Mantuitorului pe pamant...Explicatii ar fi foarte multe, dar nu am timp.
Voi reveni.
Poti sa le enumeri si tu, Cristi, dar stiu ca nu-ti sta in fire sa reactionezi ca mine...asa ca, ramai tu, ca este bine. Pana la urama, asta si conteaza .

Să nu începem iar cu orgasmul că n-are rost , nu e păcat . Punct . Altul, fumatul , Sf. Scriptură nu face referire , dar Sf. Părinţi , da. Este păcat sau viciu ? Altul, un sărut nevinovat, este păcat sau nu ? Şi pot continua, dar nu mai terminăm nici până dimineaţă. Sincer vroiam să punctăm prin exemple clare, Ory dragă ! Întrebarea mea ce ţi-o adresez direct este : eşti întru totul deacord cu cele lăsate de Sfinţii Părinţi ? Sincer, pentru că ştiu că ai curajul să răspunzi sincer, indiferent de reacţile celor din jur.

[ory]

Nu, nu sunt intru totul de-acord cu cele lasate de Sf. Parinti, dar le respect viata . Spunea pe undeva Fani ca, si canoanele acelea au fost adaptate si izvorate din insasi mediul de existenta de-atunci, sa nu uitam ca lumea s-a schimbat mult prea mult, gandirea, de asemenea.
Lucrurl cel mai important in ceea ce am afirmat mai sus este ca, nu combat ceea ce a last Mantuitorul pe pamant, si asta spune totul. Se pune prea mult pret pe scrieri si pe dogme, ignorandu-se aproape total IUBIREA, care le eclipseaza intru totul.Iar aceasta iubire se exprima de la sine in foarte multe forme si reactii dintre oameni.
Am mai spus, cine ma cunoaste de 3 ani pe forum, stie ce vreau sa spun, fiindca nu este vorba de o lista de pacate inchipuite, ci de o ideologie intreaga asupra acestora, ideologie formata de toti factorii care determina aceste pacate...relative.

[Fani71]

În prealabil postat de cristiboss56

Să nu începem iar cu orgasmul că n-are rost , nu e păcat . Punct . Altul, fumatul , Sf. Scriptură nu face referire , dar Sf. Părinţi , da. Este păcat sau viciu ? Altul, un sărut nevinovat, este păcat sau nu ? Şi pot continua, dar nu mai terminăm nici până dimineaţă. Sincer vroiam să punctăm prin exemple clare, Ory dragă ! Întrebarea mea ce ţi-o adresez direct este : eşti întru totul deacord cu cele lăsate de Sfinţii Părinţi ? Sincer, pentru că ştiu că ai curajul să răspunzi sincer, indiferent de reacţile celor din jur.

Nu in unele actiuni sta pacatul, ci in duhul cu care sunt facute.

Despre sarut, unirea trupeasca si cele legate de asta, a spus sf. Ioan Gura de Aur: Sfantul "nu în unirea trupurilor stă necurăţia, ci în cugete şi în intenţia omului".

Se aplica la toate celelalte domenii.

De ce sa fie purtarea pantalonilor pacat? Este o moda oarecare. Nici barbatii nu purtau pantaloni in alte epoci si in alte regiuni ale globului, nu este imbracaminte neaparat barbateasca.

Sigur, daca o femeie poarta pantaloni foarte mulati si cu talia joasa in intentia de a atrage ochii barbatilor si de a -i provoca astfel, probabil ca este pacat.
Dar daca purtam pantaloni, sau orice alta imbracaminte, cu simpla intentie de a ne imbraca intr-un mod discret (ca asa poarta mai toate femeile) si placut la vedere? O femeie care arata bine va fi atragatoare in orice haine, ce este rau in a fi frumoasa si atragatoare, daca nu atati simturile intr-un mod vulgar? Unde este pacatul?

[anna21]

@ Sophia

Si de ce un om care nu a facut nimic din cele spuse la Scripturi, trebuie sa inventeze ceva la spovedanie?
Eu nu stiu pur si simplu ce sa spun la spovedanie. Din alea din scripturi nu stiu sa fac, ma stradui sa nu fac rau altuia.
Unele morale mis e intampla mie in suflet (manie, invidie, sau mai stiu eu), dar nu intotdeauna cu ele fac rau altuia.

De aceea ai acele liste care au fost postate si la inceputul topicului.
Dar cel mai important lucru este sa STII ca pacatuiesti, altfel degeaba ai listele si degeaba spui am facut aia si aia daca tu nu recunosti si nu te doare ca ai gresit!

Recunoasterea pacatelor este tot lucrarea duhului, parerea mea. De aceea trebuie sa te rogi pentru a-ti putea cerceta cugetul.

Spui ca nu ai incalcat cele 10 porunci. Nu ai ucis pe nimeni.
"Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni şi ştiţi că orice ucigaş de oameni nu are viaţă veşnică, dăinuitoare în El."
Nu faci adulter. "Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui. "
(Stiu Sophia, nu e cazul tau, dar poti sa adaptezi..)

Altfel spus, nu trebuie sa ne justificam, nu trebuie sa ne acoperim pacatele spunand ca ele nu apar negru pe alb in Biblie!
Nu judecam pacatele cu masura lumeasca!

Toata lumea se leaga de sapunul parfumat. Nu mi se pare absurd (si eu am ajuns sa ma simt vinovata cand folosesc farduri sau parfum.. ma gandesc ca daca Sf. Fecioara Maria este modelul femeilor crestine, ceea ce fac eu este foarte departe de acest model).

Uite ce spune Cuv. Paisie Aghioritul despre lucrurile lumesti care rapesc inima:
"Daca doresc un lucru frumos, inseamna ca dau toata inima mea frumusetii, iar pentru Dumnezeu nu ramane nici o bucatica."
si
"Putine sunt acelea care nu-si vand inima celor desarte. Vreau sa spun ca diavolul le fura bogatia inimii lor cu toate cele lumesti, colorate, stralucitoare.
....
Nu ai inima, ci numai carne, inlauntrul careia bate tic tacul mecanic, ca ceasul, numai sa poti merge. Pentru ca putin din inima merge la un lucru, putin la altul, iar pentru Hristos nu ramane nimic."
(exemplul dat de parinte era placerea de a cumpara farfurii cu flori, dar am scurtat textul.)

Asta este diferenta dintre listele noastre si felul in care vede lucrurile un om induhovnicit.
Ca sa vezi pacatul ai nevoie de Dumnezeu, nu de liste.