![]() |
![]() |
|
#11
|
|||
|
|||
![]()
De ce ineptii ?!
Pai sa va spun-lucruri care le-am vazut cu ochii mei, nu povesti- ce a insemnat regimul lui Ceausescu pentru orasul Husi. A insemnat in primul rand existenta a cca 10.000 de locuri de munca, sigure si bine platite, existente in industria si agricultura huseana la începutul anului 1990. Existau un numar de 5 intreprinderi atunci in Husi, de subordonare republicana- -Sectia de utilaj complex (cu cca 2000 de salariati, care exporta utilaj petrolier in China, sub conducerea renumitului Teodor Loghin. Muncitorii de la SUC luau atunci si 4000 lei/luna, in conditiile când salariul mediu era 2500 lei/luna), -Moldotext, cu peste 1500 de salariati -Filatura de bumbac -Husana, care exporta masiv incaltaminte, inclusiv bocanci pentru armata irakiana. -Fabrica de conserve din legume (cu sere proprii si terenuri agricole proprii, in suprafata de cca 200 hectare) In afara de acestea, mai existau si alte unitati mai mici- Sectia lemn (ce exporta mobilier in Olanda), un MAT, ICIL (industrializarea laptelui), IRIC (abator si industrializarea carnii), doua mori, doua sectii de panificatie. Pentru mica productie industriala si servicii, existau 3 complexe mestesugaresti (a Uniunii Judetene a Cooperatiei Mestesugaresti). In domeniul agriculturii, exista un puternic IAS (Condus de renumitul Ioan Neamtu), ce aveea cca 2000 hectare de vita de vie , un combinat de vinificatie, ferme, sector zootehnic, parc de tractoare si masini agricole, sediu, dar si unele blocuri si Castelul dintre vii (unde se caza Ceausescu când venea la Husi) Mai existau si doua baze de receptie a cerealelor (apartin firmei Racova-Com-Agro-Pan a lui Adrian Porumboiu), doua CAP-uri pe teritoriul orasului Husi, o sectie SMA (in fostele hale ale SMA-ului astazi exista o croitorie) si un centru pentru protectia plantelor (astazi distrus). In domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, traficul feroviar era foarte intens pe linia Crasna-Husi. In ianuarie 1990 se aflau garate in statia Husi cca 100 de vagoane de marfa. Atunci statia CFR Husi aveea cca 150 de salariati (sef statie- domnul Roman Stelica, impiegati de miscare, acari, partida de manevra, casiere, magazioneri, personal la districtul intretinere linii, personal de tractiune, sefi de tren si controlori de bilete). Astazi statia CFR Husi ca si intreaga linie ferata Crasna-Husi este doar ruina. Transportul interurban de calatori spre satele si comunele din jurul orasului dispunea de o autogara moderna inaugurata in 1981, efectandu-se cu autobuze romanesti de mare capacitate tip RD-111, RDM-109-Montana, DAC-112-UDM (varianta interurbana) dar si cu 3 autobuze articulate tip DAC-117-UD. exista si o autobaza de transport marfa. Transportul in comun urban se efectua pe doua linii de oras, cu autobuze de mare capacitate Roman-112-UD. A existat un proiect si de realizare a unei linii de troleibuze in Husi. Astazi mai exista inca transport in comun urban in Husi, dar facut ca intr-o tara bananiera, cu microbuze rablagite (de zici ca esti in India!). In 1976 este inaugurat sediul PTTR (Posta, Telefoane, Telegraf, Radiorelee) din Husi, dotat cu o centrala telefonica semiautomata tip Pentaconta (tata l-a cunoscut personal si a fost foarte bun prieten cu seful echipei de interventii telefonice din Husi de atunci- domnul Zizi Donciu). Astazi la parterul sediului Romtelecom (fost PTTR) este un bar si asa-zis club! De asemenea, s-au realizat si alte lucrari la obiective socio-culturale in Husi. In 1983 este inaugurat hotelul Dimitrie Cantemir (astazi aflat in proprietatea lui Adrian Porumboiu) si cinematograful Dacia (astazi doar ruina). Pentru alimentatia publica, existau 4 restaurante (Podgoriile Husului, Cina, Intim si Carpati), cofetarii, terase, campingul Dobrina. Astazi din aceste 4 restaurante doar unul singur mai functioneaza ca atare- Podgoriile Husului. In locul fostului restaurant Cina din 2006 este un magazin, iar in locul fostului restaurant Intim este magazinul chinezesc! Fostul restaurant Carpati este astazi doar o ruina. Pentru comert exista un depozit de marfuri si magazine a ICSM-ului (comertul de stat), un depozit de marfuri si magazine, chioscuri, etc a cooperatiei de consum. Pentru activitati sportive si recreative, se construieste un stadion de fotbal (in anii 1950, prin defrisarea unor vii ce apartineau atunci unui preot. Tata a participat personal - atunci când era elev, prin munca voluntara- la constructia stadionului), si existau 3 locuri de agrement in aer liber- Lacul si strandul Recea (cu restaurant si terasa), Parcul si dealul Motoc si padurea si Campingul Dobrina. Din pacate nu s-a realizat atunci in Husi o sala de sport moderna, iar posibilitatile oferite de cadrul natural deosebit ce inconjoara orasul (dealuri , padure si vii) nu au fost valorificate corespunzator. |
|