"In arta profana, opera originala si de valoare reflecta personalitatea artistului. Ea este intr-un anume fel o incercare de materializare a gandirii si a viziunii sale cu privire la lume. O recunoastere a publicului implica creatii noi, iar efortul artistului tinde in mod constant spre inovatie si depasire. Expozitii in mod savant orchestrate reprezinta, in plus, o forma de publicitate. Acestea nu sunt decat cateva aspecte sigure, dar care permit totusi, o prima comparatie cu arta icoanei.
Iconograful isi hraneste arta din Traditia si din invatatura Bisericii. Personalitatea lui trebuie sa se eclipseze in fata personajului reprezentat. Atitudinea ce se cuvine sa o aiba trebuie sa fie cea pe care a avut-o Sfantul Ioan Inaintemergatorul ("Trebuie ca El sa creasca si eu sa ma micsorez", Ioan 3,30), atitudine iubitoare si foarte atenta. De aici putem sa tragem o concluzie logica, anume ca iconograful nu trebuie sa-si semneze lucrarile cel putin pentru trei motive: in primul rand, numele sau este sinonim cu cel al personalitatii sale, care nu trebuie sa iasa in evidenta; in al doilea rand, icoana este realizata dupa Traditie si dupa documente, care nu apartin pictorului; in al treilea rand, inspiratia pe care o are pictorul vine de la Duhul Sfant."
|