Aceleasi realitati pot fi privite din perspective diferite - indemn la deschidere in

În prealabil postat de catalin2

Draga Vlad, citatele vorbesc de la sine, nu trebuie sa le interpetez eu ca sa fie in concordanta cu vreo invatatura venita de prin apus. Noi trebuie sa ne adaptam invataturii ortodoxe, nu sa o adaptam la conceptiile noastre. De ce sa modific citatele daca asa le-au spus sfintii si sa le caut o interpretare fortata? Nu am intalnit o alta invatatura in ortodoxie, daca imi dai tu un citat care spune altceva sunt curios sa il vad (ma refer la invatatura Bisericii). Practic tu spui ca invatatura ortodoxa e cea mai buna, dar pana la urma nu are importanta, pentru ca si o credinta falsa, neadevarata e la fel de mantuitoare. Mai mult, nu au importanta nici Sfintele Taine sau sa fii in Biserica. Eu nu am cum sa fiu de acord cu astfel de invataturi, ce tin tocmai de relativism, asa cum e si subiectul acestui topic. Dar daca imi arati tu citate care sustin ce spui eu sunt gata sa le analizez. Nu de mult am incheiat o discutie cu Daniel, aproximativ pe acceasi tema, pana la urma am ajuns la consens: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=16089&page=23
Doamne ajuta!

Ma tot holbez la mesajul asta si nu inteleg ce legatura are cu ce am spus eu. Daca ai putin timp te rog frumos, arata-mi cu exactitate unde am spus:
-sa interpretam in concordanta cu vreo invatatura din Apus
-sa modificam citatele
-ca o credinta falsa e la fel de mantuitoare
-ca nu au importanta Sfintele Taine sau faptul de a fi in Biserica
daca nu imi arati unde am spus astea poate ar fi cazul sa recunosti ca imi pui multe vorbe neadevarate in gura.

Catalin nu ti-a spus nimeni sa „interpretezi fortat”. Dar tu iei anumite canoane sau ziceri date intr-un anumit context istoric si le aplici ca pe o dogma fara sa tii cont de faptul ca el au fost rostite intr-un anumit moment si pentru anumiti oameni. Iar daca Hristos azi ieri si in veac acelasi este, oamenii, traind in timp, sunt supusi schimbarii/patimirii iar omenescul, in plan istoric, nu poate scapa total de o anumita urma de relativism. De aia si parintele Sofronie spunea că numai dogma este absoluta, canonul se raporteaza la context.

"Nu va inselati, fratilor: daca cineva urmeaza un schismatic, nu va mosteni Imparatia Cerurilor. Daca cineva are o doctrina straina, se impotriveste Patimilor. pentru ca exista o singura Carne a Domnului Nostru si un singur potir pentru impartasania cu Sangele Sau; un altar, un episcop cu preotii si diaconii." Citatul tau a fost dat in anul 110 si adresat celor din Biserica primara care stim ca se numeau „sfinți”. Pe baza lui, și a altor citate similare, tu vrei sa condamni miliarde de oameni care, născuți să zicem în secolul 21, nici nu au habar ce e aia ortodoxie. Prima propozitie („cine urmează un schismatic”) este o propoziție adresată celor din anul 110, iar continuarea ei logică („dacă cineva are”) tu o aplici neschimbat celor din 2013.
Partea dogmatică, „exista o singura Carne a Domnului Nostru si un singur potir pentru impartasania cu Sangele Sau”, desigur ca e la fel de valabila ieri azi si in veac, precum valabil e si faptul ca o invatatura straina se impotriveste Patimilor, insa nu ai tu cum sa stii cum ii va judeca Dumnezeu pe catolicii de astazi, catolici care au pornit de la cu totul alte date decat schismaticii la care facea referire Sf. Ignatie in citat.
Spui de citate insa tu vii numai cu citate care prin continutul lor adogmatic trimit la conditii total diferite de cele ale zilei noastre. Eu nu i-am auzit pe nici unul din marii părinți contemporani (Siluan, Sofronie, Porfirie, Paisie, Gheron Iosif, Nicolae Velimirovici, etc.) sa spuna ca eterodocsii din zilele lor nu se vor mantui. Daca ei, abordand subiectul, nu au spus asa ceva, cum poti sa o spui tu?

Daca raspunzi o sa citesc raspunsul tau dar vreau sa evit cu orice pret sa mai scriu pe tema asta fiindca nu consider polemica asta constructiva. Te rog doar sa fii mai atent la ce zic fiindca, asa cum am aratat la inceput, mi-ai atribuit tot felul de afirmatii pe care nu le-am facut niciodata.
Doamne ajuta!

edit: Iubirea omeneasca e egoista, iubirea lui Hristos e singura adevarata. Pr. Sofronie spunea ca cea mai kenotica iubire omeneasca e cea de mama. Deci intelegem ca pana si aceasta, fiind omeneasca, e egoista cu toate ca in aspectul ei desertator se apropie cel mai mult de adevarata iubire. Un catolic, din cauza constiintei sale dogmatice, nu poate trai iubirea lui Hristos, dar sunt unii care isi iubesc semenii in limitele psihologice care li s-au predanisit. Ii ajuta cum pot, fac anumite sacrificii (uneori de-a dreptul impresionante), evita sa se certe sau sa mahneasca pe cineva, etc. Ortodoxul, in cazul fericit in care chiar i s-a predat adevarata invatatura patristica, are dpdv al credintei calea libera catre dragostea dumnezeiasca; dar multi aleg sa traiasca in totala nepasare si chiar ura fata de cele sfinte. Intre un catolic care in limitele ce i s-au transmis face ce poate el mai bun si mai frumos, si un ortodox care isi trateaza cu nepasare credinta, care e mai vrednic/nevrednic?
edit2: inca o data mentionez, vorbesc doar de acei catolici a caror singura mostenire metafizica e catolicismul.