Cum impacam viata duhovniceasca si viata lumeasca?

[Yasmina]

În prealabil postat de sophia

Comuniune sau socializare sau cum vreti s-o numim, nu inseamna numai pacat (vai m-am dus cu sotul/sotia, sau am mancat nu stiu ce).
Inseamna si a trai in colectivitate.

Nu poti sa te izolezi de lume, decat in manastire si numai ca eremit.
Si nici nu ai voie sa te izolezi, sa desconsideri omul, sa-l ocolesti. Fie si numai pentru post si rugaciune. Le faci si pe alea si apoi te intorci si ajuti oamenii.

Eu cred ca trebuie masura in toate.
Si un preot sau o manastire are obligatii lumesti si duhovnicesti.
Maici sau calugari se ocupa atat cu rugaciunea, postul si izolarea, dar au si munci de facut (chiar lucreaza pentru lume), exista bolnite unde ingrijesc bolnavi, altele au copii orfani de ingrijit, sau se duc si ingrijesc bolnavi si batrani pe la casele lor.
Si cred eu ca daca au un caz mai grav renunta la "cina" lor si ajuta omul.

La fel si un preot de mir - are viata lui duhovniceasca, dar principalul la el este tot omul. Si cate nu au de facut pentru el! Si sunt si ei invitati si la nunti si la botezuri si la inmormantari.
Si au si ei viata de familie.

-----------------------------------------------------------------------
Un P.S pentru Zaharia:
"Sunt multe zile in saptamina si multe ceasuri in zi si seara si noapte in care se poate face impreunarea , dar daca va fi indiferenta atunci cind este ingaduit insa se va face praf tocmai cind este interzis ... este numai treaba ei."

Nu e chiar asa. Sunt foarte putine si daca ai si un anumit program de lucru care nu-ti permite sa respecti asta (vii numai la sfarsit de saptamana acasa, sau lucrezi in schimburi, etc.), daca mai tii cont si de boli alte neputinete ale amandorura...
Si ce faci daca sotul sau sotia nu se linisteste dupa cele 2 zile si ia alte drumuri?
Exista situatii si situatii.

Viata este foarte grea si sensibila. Nu-i numai gata, imi iau jucariile si plec, sau ma duc in alta camera.
Uite numai ce usor se pune mana pe arma si se trage. De divorturi nu mai spun.
Da, ar mai fi casnicia alba. Dar atunci ajungem la pacatul ca nu mai concepem copii. Si tot asa.
Ocolim o groapa si cadem in alta...

Izolarea de lume nu este sinonima cu izolarea de aproapele,ci inseamna doar refuzul exceselor de socializare:fuga de barfa,de judecare a aproapelui,discutii fara rost-de complezenta,evenimente mondene cu idoli ai prezentului,lipsa preocuparii de a place societatii -intr-un cuvant dezinteresul de a trai in conformitate cu dictatele vremii ci cu ce ne invata Iisus.

Nu trebuie sa ocolesti oamenii pt a ocoli problemele,desi in unele cazuri extreme ac. poate fi o solutie temporara.
Exemplu:in Vinerea Mare si alte sarbatori mai de soi,mai degraba nu ma duc la serviciu deoarece stiu ca ma voi da cu gandurile lumesti sau voi fi ispitita de vreo colega artagoasa si voi pierde spiritul sarbatorii si-mi va parea rau acasa,seara sa observ ca in loc sa ma gandesc la insemnatatea acelei zile si sa ma rog,eu m-am certat sau am barfit cu vreo colega(acestea fiind cazuri prezente in ultimii ani in State).

Ei,partea proasta sau grea consta in a face ca toate zilele printre colegi si oameni cu duh diferit sa para ca acelea cu care am stat izolata.
Adica sper ca in fiecare zi sa-mi aduc aminte sa nu mai discut de complezenta-asa cum se practica in occident,sa nu mai barfesc,sa nu mai spun glume sa fiu persoana simpatizata de toti etc

Cu toate ca este foarte greu,la nivel teoretic,eu tot mai sper ca nu este imposibil o astfel de traire.Inca nu am renuntat;mai greu este sa omori omul vechi din tine care are anumite apucaturi si s-a format altfel.


Despre dilemele in viata conjugala,aici ar trebui sa vina cu exemple cei casatoriti,ma indoiesc ca nu ar exista exemple in care viata conjugala poate fi dresata in felul in care ii dictam noi,fara a interfera cu alte aspecte ale vietii noastre...?!
La serviciu ai ora fixa cand trebuie sa te prezinti,nu poti motiva ca ai intarziat deoarece sotia a vrut impreunare trupeasca chiar atunci.S-ar prapadi si curcile...Sau ai programat un interviu pt un job si nu te poti duce din acelasi motiv.
Este ceva cam intre ras si plans...
Pai daca esti atat de atent si precaut cu programul la serviciu,nu poti fi la fel si cu programul de Biserica?