"Heterogenitatea" Bisericii catolice???

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de fallen

Dar noi cei care ne-am nascut intr-o anumita religie, mai putem fi considerati "schismatici" de catre cei de alte religii? Cel putin cei care nu ne-am schimbat religia de buna voie pe timpul vietii? Sau care n-am gasit nici un argument temeinic, teologic, ca sa o facem?

Există multă deosebire între autorii unei schisme şi, ca să zic aşa, moştenitorii ei. Precum şi multă deosebire între cei care ştiu sau ar fi trebuit să ştie (arhierei şi preoţi, în primul rând) şi popor, care poate suferi de ignoranţă şi, mai ales, poate fi menţinut în ignoranţă. Numai primii au "duh schismatic", pe când ceilalţi sunt convins, în cele mai multe cazuri, că sunt animaţi de bune intenţii. În timp ce un patriarh Cerularie sau un călugăr Luther au fost, după părerea mea, schismatici, despre mulţi dintre ortodocşii de azi sau despre protestanţii de azi se poate spune că se află, în mod obiectiv, în schismă, dar fără a fi totuşi schismatici. Acest lucru face să existe motive de speranţă pentru ei în ceea ce priveşte viaţa eternă. Glumind numai pe jumătate, un preot obişnuia să spună: "Biserica dispune de cele 8 Sacramente". După ce obţinea uluirea generală, adăuga: "Al optulea Sacrament este Sfânta Ignoranţă. Poate că ea singură a salvat mai multe suflete decât primele 7 sacramente la un loc !"

Nu cei care si-au schimbat religia pe motiv ca aveau mai aproape de casa o alta biserica, si pe deasupra era si mai confortabila, mai permisiva, mai moderna, etc... Sau pe motiv ca "altii" nu traumatizeaza asa rau copilul la botez, sa-l dezbrace si sa-l vare intr-un cazan cu apa - nu va mirati, am auzit-o si pe asta.

Acestea nu sunt motive bune ca cineva să îşi schimbe religia, iar un preot adevărat ar trebui să respingă drept fără temei asemenea cereri de convertire. Pe de altă parte, se justifică convertirea numai când ai ajuns la concluzia, în inima ta, că aceea este adevărata Biserică întemeiată de Cristos şi pe care porţile iadului nu au putut-o prăbuşi. Când Duhul Sfânt lucrează şi îţi curăţeşte ochii şi te face să vezi adevărul, a refuza convertirea sau chiar şi numai a o amâna înseamnă cel mai grav păcat cu putinţă: păcatul de rezistenţă în contra Duhului Sfânt.

Poate ca acesta e raspunsul si marele vinovat si in cazul care se discuta la subiectul legat de razboiul duhovnicesc in casnicie. Poate ca nu sotii sunt de vina ca unul e mai credincios si altul nu, ci acest spirit destabilizator ii face sa remarce diferentele dintre ei si nu asemanarile, cauzele comune, care i-au legat.

Cu toţii bănuim cine este adevăratul inspirator al războaielor din căsnicie. De la cei care ştiu greacă am învăţat etimologia numelui Adversarului lui Dumnezeu şi a oamenilor. "Diabolon" înseamnă, literalmente, "ceea ce desparte", după cum "sim(n)bolon" înseamnă "ceea ce uneşte". Sigur, asta nu înseamnă că oamenii nu au partea lor din vină: aceea de a se lăsa antrenaţi de Despărţitorul Oamenilor. Nu încape nicio îndoială că este acelaşi cu Despărţitorul Bisericilor.