intrebare pentru filocalicii forumului

[zaharia_2009]

Acum aproape 2 saptamini , pe un thread despre cum sau daca ne rugam in familie( ,,Voi va rugati impreuna in familie?") a aparut o polemica intre mine si userul ,,Om Bun" care s-a sfirsit cu mustrarea acestuia deoarece depasise limitele discutiei .
Dar altceva vreau sa zic : acest user, asemeni multora de pe forum, sunt bintuiti exact cum spunea Cristiboss de SLAVA DESARTA dar despre care nici macar nu stie si nici nu vrea sa prinda de veste , deci OmBun a facut asa, eroic si plin de entuziasm maladiv apologia rugaciunii colective , in familie, si arata el cit de productiv se ruga impreuna cu fiul sau .
Claie peste gramada , in loc ca userii participanti la discutie , sau cei care obisnuiesc sa solicite ajutorul altora pt. o mai buna clarificare a situatiei, sa intervina si sa contribuie la elucidarea problemei si la stabilirea adevarului , deoarece se discutau de fapt minciuni, adica lucruri nefondate duhovniceste (chiar daca OmBun simtind nevoia de a se apara a bagat la inaintare si pe duhovnicul sau !) acestia nu au intervenit, ba mai mult , au aparut unele surori care au depasit limitele OmuluiBun si au desvoltat cit de bine, de benefic, de stringator laolalta este rugaciunea sotiei impreuna cu sotul ... si cite si mai cite aiureli . Dar aceste aiureli erau frumos prezentate , asa ca bombonica cu miere pt. fletii cu gurile cascate .
Ba userul OmBun s-a suparat si nici nu a mai aparut pe forum si probabil ca acum este tot suparat daca nu cumva se gindeste sa reintre pe forum sub alt nikname.

Spun toate acestea deoarece citind acest fir , bine documentat in marea lui majoritate cu citate din Isaac Sirul si nu numai , sunt deosebit de fericit ca adevarul despre ceea ce inseamna cu adevat RUGACIUNEA iese la iveala . Vad astfel apologia rugaciunii si pot citi invataturi deosebit de inaltatoare despre cum sa il gasesti pe Dumnezeu si mai ales cum sa stai de vorba cu El .

De asemenea, mai exista un fir de discutie intitulat ,, Inima omului poate fi altar sau iad" unde iarasi se arata bine (vorbesc despre cei care scriu cu constiinta si in cunoastinta de cauza) cum trebuie sa fie inima omului pt a-L putea cunoaste pe Dumnezeu si a-L putea ,,atinge" cu rugaciunea .

Clar este ca rugaciunea din buze , sau in sufletul tau (cum incerca sa argumenteze sora Dobrin 7, din Grecia) dar care nu este in liniste, in isihie, in asezare , in pace , in concentrare crescinda , inchis in camara inimii, ci este in miscare , cu treaba prin casa , in discutie cu sotul sau copii , spalind vase dar si vorbind, aspirind prin casa dar dind si raspunsuri sotului,si cite alte exemple de imprastiere ale cugetului mai isi poate inchipui fiecare... deci rugaciunea din buze , nu te avanseaza mult in apropierea lui Dumnezeu .
Asta nu inseamna ca nu ne vom ruga si din buze (vorba sorei glykys : ia vezi la gheronul Cleopa !), ba da , tocmai pt. a tine mintea ocupata cu ce este bun , dar interesul nostru cel mai mare este sa cautam cit mai mult si mai bine locurile si timpii si si linistea binecuvintata ca sa putem sa ne rugam cu adevarat din inima si in inima lui Hristos !

Deci in marea lui parte acest thread contine marturisiri de mare importanta .
Exista insa si aiureli , dar la acestea nu m-am uitat !

NB: ce or fi zicind sfintii mari rugatori si citati aici cu cuvintele lor cind ne-or fi auzind pe noi (pe unii , desigur) cam cum vedem noi rugaciunea , adica mai mult din buze, cind ei au trudit zeci de ani in sir in isihie si sihastrie ca sa poata sa il gaseasca pe Dumnezeu ? Si mai ales cum ne-or privi pe noi cei care gresim in pareri ,si care dupa ce ca si gresim mai ne si batem pe burtica cu multumirea si parerea buna ca ce mai treaba buna facem noi in familie sau singuri si ca ce smeriti si rugatori suntem noi, insemnindu-ne apoi cu cruci mari precum sfintii ?
Sa-mi fie cu ieratre, dar eu pot indrasni sa ghicesc cam ce zic !