Citat:
În prealabil postat de delia31
Tu o sa sustii ca au folosit azimi, nu?
Daca prima Euharistie de dupa Cina cea de Taina, s-a savarsit chiar in Duminica Invierii, intr-o zi cand la evrei se mancau doar azimi, inseamna ca
s-a folosit azima.
Daca insa savarsirea Euharistiei e conditionata de azimi, asta ar insemna ca si a doua si a treia oara si urmatoarele dati sa se savarseasca tot cu azimi, nu?
Stim din Fapte 20,6-7 ca apostolul Pavel a plecat cu corabia din Filipi spre Troa, DUPA TERMINAREA SARBATORII AZIMILOR (care are loc intre 14-23 Nissan) si ca intr-o zi de Duminica, adica dupa 28 Nisan, au savarsit randuiala frangerii painii.
„Iar noi, după zilele Azimelor, am pornit cu corabia de la Filipi și în cinci zile am sosit la ei în Troa, unde am rămas șapte zile.
„În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească și a prelungit cuvântul lui până la miezul nopții” ( Fapte 20,7).
In versiunea originala e termenul artos, nu azymos.
Am cateva intrebari, nu neaparat doar pt. Adriana:
1. ce a folosit Apostolul Pavel si cei impreuna cu el la acea Euharistie?
paine sau azimi ? (repet era DUPA sarbatoarea azimilor)
2. Daca au folosit paine pt. ca sarbatoarea azimilor trecuse deja, atunci ce relevanta are pt. mantuire disputa asta interminabila paine versus azima?
3. Ce folosesc in prezent crestinii evrei la Euharistie intr-una din zilele cand se suprapune peste sarbatoarea azimilor? Si ce folosesc in restul zilelor?
Mai respecta la sange crestinii evrei toate prescriptiile legate de Sarbatoarea Azimilor pana in ziua de azi?
Multumesc anticipat pt. raspuns.
|
Eu sustin ca la a doua frangere a Painii, Domnul a frant azima iar in Biblie scrie paine, deci cuvantul Artos nu este paine-dospita ci simplu paine, indiferent daca dospita sau nedospita. In Biblie, acolo unde in romaneste se specifica cuvantul "dospit" se foloseste cumva artos sau un derivat al acestuia? Nu am verificat dar te las sa verifici tu. Ca atare, avand in vedere ca acelasi cuvant Artos, este folosit pentru frangerea painii in plina sarbatoare pascala (duminica spre luni) cand painea erau azimile, arata ca Artos nu poate fi folosit ca argument valabil in a demonstra ca painea ar fi dospita, pentru ca iata o situatie sigura in care nu era dospita si tot Artos scrie.
Am mai sustinut si faptul ca la a treia aparitie a lui Iisus, la pescuirea minunata, Domnul a frant din nou painea. De data asta insa, ne aflam dupa Sarbatoarea Pascala, deci painea trebuie sa fi fost dospita. Iar pescuirea minunata simbolizeaza pescuirea crestinilor.
Concluzia: se frange painea care se gaseste la dispozitie, indiferent ca dospita sau nedospita, este paine in general. Asta insa nu schimba faptul ca painea avuta la dispozitie in noaptea Pascala a fost azima.
Cat despre crestinii evrei de astazi, mi-ar placea sa intalnesc si eu cativa ca sa vad de unde au puterea sa renunte dintr-o data la toata traditia lor pentru o alta in conditiile in care vad ca este extrem de dificil pentru multi sa renunte la traditii umane, se simt complet dezradacinati, Hristos nu le ajunge...