Citat:
În prealabil postat de glykys
Mi-aduc aminte ca avem in scoala primara niste colege sectante, martorii lui iehova, parca. Ei, si mama acestora intrase in discutii contradictorii pe teme religioase cu bunica, si hotarasera sa isi dea intalnire, sa aduca fiecare argumente. Bunica nu stia prea multa teologie, doar din ce auzise la biserica si, mai ales, din ce traise si din ce i se aratase in diferite imprejurari. Mi-aduc aminte ca si-a luat in ziua aceea Biblia la ea si niste portocale, pentru ca stia ca fetita aceleia e bolnava si saraca. Persoana respectiva nu a mai venit la intalnire si bunicii ii parea rau ca a pierdut ocazia sa manance si fetita aceea niste portocale.
|
Asa cred ca este, cine e practicant (adica merge la slujbe, se roaga, se spovedeste si impartaseste) e cel mai bun teolog.
In schimb tot nu am inteles cu ce sens se foloseste cuvantul "corect". Din ce mi-am dat seama nu pentru tipic sau pentru cei ce sunt mai repeziti. Cei buni sunt considerati cei ce vad toate cultele (sau si religiile la fel), iar cei corecti sunt vazuti cei ce spun de ortodoxie si critica alte culte. In cazul bunicii tale, daca nu accepta si conceptiile despre religie ale acelei persoane ar fi insemnat ca e prea corecta.
Eu asta am inteles, s-ar putea sa ma fi inselat, atunci sunt probleme de comunicare. Tu de exemplu ai inteles ca prin "corect" e vorba de tipic.