Sa ramanem ORTODOCSI pana la capat !

[dobrin7m]

În prealabil postat de N.Priceputu

E clar că părerile sunt împărţite între marii duhovnici şi teologi ai noştri. Unii ne spun aceasta, părintele Stăniloae, a cărui competenţă e dincolo de orice discuţie, după părerea mea, ne spune că se vor mântui.

Ce ne facem? Cum înţelegem? Cred că e clar că va înţelege fiecare după învăţătorii pe care a ales să-i urmeze. Dacă cei mai mari curaţi dintre creştini nu au căzut de acord cu privire la acest aspect, deduc că acest răspuns nu este uşor de dat. E mai bine să rămână incert, aşa cum incertă este mântuirea fiecăruia dintre noi. Putem spune că ortodocşii au la dispoziţie toate mijloacele pentru a primi mântuirea.

A avea deosebiri în felul în care înţelegem lucrurile este normal, întrucât în cunoaşterea adevărului înaintăm mereu, nu ne oprim niciodată. Să rămânem, însă, fraţi şi să nu ne excludem unii pe alţii. Cred că am putea să ne înţelegem dacă am admite cu toţii că această problemă este peste puterile noastre de înţelegere. Să o lăsăm în seama lui Dumnezeu, iar noi să ne vedem mai departe de credinţna noastră creştină drept-măritoare, pe care să o iubim. Iar dacă o vom iubi cu adevărat, alţii vor putea vedea la noi această dragoste şi poate se vor îndrăgosti şi ei.

Iata cum ne intelegem. Parintele Staniloaie nu gresea dar nici Parintele de la Manastirea Prislop nu gresea.
Cum vine asta? Ne da raspuns Parintele Petroniu de la Prodromu Sfantul Munte Athos

``
- Avva, dacă Dumnezeu e bun și numai bun, poate hărăzi El iadul pentru „lucrul mâinilor Sale”?

- Nu Dumnezeu îl condamnă pe om, el își alege locul din timpul vieții acesteia. Nu Dumnezeu ne hărăzește iadul. Dimpotrivă, El ne spune: "Mergeți și moșteniți Împărăția Cerurilor". Omul este cel care aduce iadul cu dânsul. Pentru că și raiul și iadul ni le pregătim noi, aici. Nu este pedeapsă, ci omul e chinuit de propriile lui opțiuni greșite: cu ce ne ducem dincolo, aceea avem. Cum am spus și mai înainte, el se duce pe lumea cealaltă cu păcatele de aici: desfrânat ai fost, bețiv sau drogat, învrăjbit sau răutăcios, așa pleci dincolo, în veșnicie. Aici, pe pământ, el își poate satisface toate aceste porniri. Omul rămâne cu aceste porniri păcătoase și pe lumea cealaltă, numai că acolo nu și le mai poate satisface. Pentru păcătos, acestea sunt chinuri în iad.``

Sunt cu totul de acord aici cu dvs, ca ar trebui sa ne vedem fiecare de propria mantuire.
Am ajuns la concluzia ca multi dintre noi gandim ca e mai usor sa ne imantuim daca reusim sa aducem pe cineva pe calea cea buna decat sa ne nevoim in priveghere, rugaciune si plangerea propriilor pacate spre mantuirea noastra.
Doamne ajuta!