Adulterul - motiv cu temei biblic si canonic pentru divort

Cristina, suntem off topic si nu stiu daca chiar are sens sa discutam asupra terminologiei exacte, dar uite ce scrie Sfantul Ioan Iacob Hozevitul despre aceste pacate, chiar el, ca si multi altii numindu-le "de moarte".

Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul.
Cele şapte păcate de moarte, din care odrăslesc toate păcatele

Cele şapte răni de moarte
Care m-au vânat mereu
Şi slăbănogit-au foarte
Sufletul smerit al meu!

I. Mândria

Dacă mai doreşti acuma
Suflete să ne mândrim,
Vino de pogoară numa
Până jos la ţintirim!

Ca să vezi mai bine-acolo
Pentru cine te mândreşti,
Care este slava lumii
Şi a vieţii pământeşti!

Iată, hârca asta slută
Este a unui boier,
Care petrecea cu slavă
Ca un mândru Lucifer.

Mai încolo este alta,
A unui om cerşetor,
Care şi-a târât viaţa
Umilit şi răbdător.

Care dintre ei acuma
Îl găseşti mai fericit?
Răsfăţatul cel prea mândru
Ori săracul umilit?

Iată colo proestosul,
Ce era ca un butoi
Şi-i gonea pe bieţii pustnici
Defăimându-i ca pe boi.

Mai la vale iată capul
Unui biet nevoitor,
Care sta ascuns prin peşteri
Gol, tăcut şi postitor.

Ce cunoşti acum din slava
Celor graşi de la Vasan,
Iată numai ce rămâne
De la bietul pământean!

II. Zavistia

De zavistie urâtă
Dacă vezi că eşti luptat,
Află că această boală
Este greu de vindecat.

Toate celelalte patimi
Sunt din fire omeneşti
Şi lucrându-le îţi pare
Că din ele te-ndulceşti.

La zavistie din contra,
Simţi că eşti ca otrăvit,
Căci la inimă te roade
Viermele neadormit.

Deci, pe gânduri tu adesea
Spovedeşte-le curat
Şi te roagă pentru care
Urâciunea te-a luptat.

A zavistiei meteahnă
Este lucru diavolesc,
Care nu te lasă-n pace,
Când vezi alţii că sporesc.

Nu lăsa ca să mocnească
Răul nemărturisit,
Nu cumva să putrezească
Binele agonisit.

III. Iubirea de Argint

Când te prinde în capcană
Lăcomia de arginţi
S-o vădeşti ca pe o rană
La duhovniceşti Părinţi.

Căci fiind năravul tainic,
Este greu de priceput
Şi pe mulţi din cei cu râvnă
Lăcomia i-a pierdut.

Rădăcina răutăţii
La păgâni şi la evrei;
Ai pe Iuda doar ca pildă
Şi începător al ei.

IV. Desfrâul

La dulceaţa desfrânării
Dacă eşti obişnuit,
Vino tainic, ticăloase,
Pân-la Poarta lui David.

Să-ţi închipui tu acolo
Cum la ziua cea de-apoi,
Scaun greu de judecată
Se va pune pentru noi.

Cum vei suferi mânia
Dreptului Judecător?
Cum vei trece peste râul
Cel cu focul arzător?

Cum vei suferi osânda
Care se va hotărâ?
Cum vei suferi pe demoni
Când la munci te vor târâ?

V. Lăcomia pântecelui

Dacă ai din nesimţire
Pântece nesăţios,
Vino până la Golgota
Lângă Crucea lui Hristos!

Iată, suflete, priveşte
Stânca cum s-a despicat
La vederea răstignirii
Pentru cel necumpătat!

Deci, în taină mergi adesea
La Golgota cugetând,
Ca să capeţi înfrânare
Umilindu-te în gând.

VI. Trândăvia

Iară duhul trândăviei
Dacă vezi că te-a cuprins,
Cugetă la ceasul morţii
Şi la focul cel nestins.

VII. Mânia

Suflete, de ai mânie,
Dacă lesne te iuţeşti,
De a treia fericire,
Ticăloase, te lipseşti!

Nu vei moşteni pământul
Fericiţilor de sus!
Celor blânzi le este partea
După cum Domnul a spus!

- Vino, fire mânioasă
Ca să vezi pe Mielul blând
Cum Se junghie pe Cruce,
Toate pentru noi răbdând.

Deci, primeşte cu blândeţe
De la oameni câte vin,
Ca să moşteneşti pământul
Celor blânzi, în veci, AMIN.

PS Cristina: astazi fiind ziua ta, iti doresc La Multi Ani! din suflet, si sa-ti gasesti preocupari ceva mai vesele decat discutiile care despica firul in patru pe forum.