Aproapele nostru invizibil

În prealabil postat de elizabeta

Hai sa admitem, doar de dragul exercitiului, ca asa ar fi (desi constructia de biserici, de exemplu, este necesara, atat aici, cat si in strainatate, la fel crearea postului Trinitas, a radioului, a publicatiilor etc., care consuma foarte multe fonduri). Si sa nu ne mai gandim unde s-au dus banii pana acum.
Ce putem face noi - eu si cu tine - ca sa mai alinam suferinta acestor amarati? Macar acuma, cand vine Craciunul, sa nu se mai simta asa de singuri...

Eu recunosc ca nu ma ocup de astfel de probleme, cel putin nu la scara larga. Consider ca pe scara larga statul e cel ce trebuie sa rezolve astfel de probleme. Am bagat biserica in schema numai pentru ca ea crede ca face ceva in acest sens. Consider insa ca preotul are timpul si resursele necesare pentru a mobiliza atit amaritii cit si cei care sa contribuie material. Nimeni nu va contribui material daca nu vede ca banii se duc pe ceva folositor societatii.