Ce presupune sa iti iubesti aproapele?

[Traditie1]

Tema iubirii este o capcana pentru cei mai multi crestini. Ei se entuziasmeaza de propriile proiectii, ajung la multumirea de sine crezând ca au atins nivelul filozofic si moral suprem.




Mântuitorul a spus
Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii.


Problema e ca noi nu dorim nici pentru noi ceea ce trebuie sa dorim. Dorim lucrurile acestei lumi materiale si credem ca iubirea pentru aproapele înseamna a dori aceleasi lucruri si pentru el.



Se confunda tipul de iubire pe care trebuie sa-l avem fata de aproapele si fata de Dumnezeu. Pe aproapele nu trebuie sa-l iubim din toate puterile nici pe Dumnezeu ca pe noi însine. Din asta se vede ca sensul cuvântului iubire e diferit de ce am crede la prima vedere.


Iubirea ca si celelalte lucruri din Scriptura si din Traditie nu se înteleg omeneste, sunt taine pe care harul le descopera si care pot diferi de impresiile lecturii literale a Scripturii. Este fundamental sa întelegem ca, asa cum spune Sf. Siluan, a cunoaste pe Dumnezeu în har (în Duhul Sfânt) este foarte diferit cu a-L cunoaste teoretic, din Scriptura.