GANDIREA PATRISTICA sau VIATA IN HRISTOS

[Mihailc]

Alte definiţii ale Sfântului Grigorie Teologul

Înomenirea lui Hristos e o altă plămădire a mea, întrucât Dumnezeu a pătimit trupeşte pentru patima mea, iar în schimbul celor ale mele a dat tuturor toate.
A venit dintr-o femeie pentru Eva, dar dintr-o Fecioară, El, care mai înainte vine numai din Tatăl, nenuntit din nenuntiţi.
Încrierea Lui prefigura înscrierea noastră dumnezeiască.
Înfăşarea lui în scutece a fost în locul dezbrăcării lui Adam.
Omorârea pruncilor era desfiinţarea prefigurărilor copilăreşti.
Steaua care a alergat era închinarea creaţiei.
Magii care au alergat şi ei erau intrarea păgânilor în Biserică.
Baia botezului Său a fost curăţirea apelor mele.
Duhul arătat a fost înrudirea Lui mărturisită.
Postirea lui a fost ungerea pentru lupta cu vrăşmaşul.
Ispitirea din Gheţimani a fost o punere la încercare a unirii Sale cu Dumnezeu.
Cununa de spini şi haina de purpură au fost prădarea prin lupte a puterii vrăşmaşului.
Crucea a fost un lemn înalţat în semn de triumf asupra lemnului pomului din rai.
Piroanele au fost fixarea păcatului meu; înăuntrul mâinilor Sale întinse sunt toate.
Gustarea fierii s-a opus gustării din pomul raiului.
Tâlharul care crezând s-a mântuit a fost Adam; celălalt însă a perseverat în rău, măcar că era şi el răstignit.
Întunericul de la ceasul al şaselea a fost doliul lumii pentru Cel ce pătimea, despicarea pietrelor a fost pentru pietrele inimilor, iar scularea morţilor şi intrarea lor în cetate e mutarea adormiţilor la cele de sus.
Coasta din care curge sânge şi apă a fost dublul botez: al înnoirii şi a pătimirii, atunci când vremea prigoanei aduce cu ea primejdie.
Moartea Lui e desfiinţarea morţii mele.
Învierea Lui din morţi e dezlegarea mea din iad, iar suirea Sa la cele de sus mă poartă sus şi pe mine.