Solutie contra avort!

[Donna24]

În prealabil postat de GheronIosifIsihastul

Dimpotriva! astazi traim o permisivitate sexuala fara margini si paradoxal s-au inmultit bolile psihice! Trupul daca vrei poti sa-l stapanesti, cu putina infranare si cu rugaciune.. Sincer nici eu nu credeam intr-o perioada ca se poate dar mi-a aratat Dumnezeu linistea curatiei si acum stiu nu doar ca se poate ci si cata bucurie, pace, liniste, fericire, bucurie aduce abtinerea de la acest pacat! Pai zice Cuviosul Nicodim Aghioritul in cartea sa geniala numita "paza celor 5 simturi" pe care o recomand cu draga inima, zice asa: ca pofta pacatului imediat ce ai implinit-o te intuneci si te tulburi si regreti si te umpli de tulburare si de durere.. Pe cand abtinerea in curatie, mentine mintea vesela pururea si bucuria asta nu se preschimba in intristare niciodata, dimpotriva, ea creste la nesfarsit pana cand trupul tau devine, cum spune Maica Siluana, alauta a Duhului Sfant!
Iti doresc si tie robot man sa cunosti acestea pe cat se poate.. Indrazneste, iti spun, nici eu nu credeam ca e cu putinta cu atatmai mult nu banuiam ca implinirea pacatului este de fapt starea iadului.. "ia-ma, consuma-ma, este o tesniune teribil de chinuitoare de care cel ce sta in ea nu-si mai da seama.. abia cand se elibereaza isi da seama in ce iad a zacut.. Si asa cum pisica linge lama ctitului ca a avut putin unt pe ea si apoi ajunge de-si linge si-si bea propiul sange indulcindu-se cu el, asa e si cu pacatul trupesc pentru cei ce-l savarsesc..
Va doresc tuturor, curatie ,cumpatare si Duh Sfant!

Te cred...pur si simplu...pt k simt! Pacatele ne coplesesc, ne inving de multe ori...dar daca am vrea cu adevarat, am razbate! Dumnezeu nu ne lasa la greu...tb doar sa avem dragoste, credinta si nadejde. Vorbesc eu...care sunt doborata de pacate, care nu mai am indrazneala sa cer iertare, sa ma rog macar...mi-e prea rusine, desi stiu k sunt o fiica risipiroare... Am dus cu mine un pacat greu timp de 8 ani...cel al desfranarii. Si l-am taiat din radacini din dragoste pt fiul meu pe care-l purtam in pantec! uneori ma ispiteste cel rau..., dar tot din iubire pt copilul meu...raman puternica! mi-e frica de Dumnezeu...Insa tot intr-o mocirla ma zbat, caci am scapat d-un pacat, dar mai am multe si grele...Insa, fara a ma mandri, DEPARTE DE MINE GANDUL ASTA!, am o licarire de bucurie, de multumire k am invins totusi un pacat. Acum mi-e scarba...si-atunci mi-era, dupa ce il savarseam. Dar simt totusi k m-am eliberat de o povara grea! Pana acum m-a intarit Dumnezeu sa nu recad...insa mai am de luptat...cu mine insami!
Iarta-mi indrazneala de a-ti scrie, dar m-am bucurat sa gasesc pe cineva care sa-mi intareasca convingerea k se poate dobori pacatul! Asa k te simti eliberat? asa k esti park mai usor? roaga-te pt mine...o necunoscuta, sa ma pazeasca Domnul de propriile-mi slabiciuni!