Impotriva razboaielor si uciderilor

[Patrie si Credinta]

Dar noi nu suntem stapanire. Sau ce inseamna stapanire, de fapt?

Aici sunt doua trepte deosebite. Exista in primul rand dregatoriile oficiale ale unui stat. Dar atunci cand statul respectiv este sub ocupatie straina exista doua stapaniri. Cea straina si stapanirea nationala.

Stapanire nationala care se autoproclama.

Sau exista dinainte, dupa caz. In clipa in care japonezii au invadat insulele Ryu- Ryu numite astazi Okinawa, populatia de acolo avea propriile capetenii si aceste capetenii au condus rezistenta impotriva ocupatiei japoneze; sau a ocupatiei chineze atunci cand chinezii au ocupat insulele. Chiar daca pe fata ei se prefaceau a se supune ocupantilor, pe ascuns ei conduceau rezistenta si era firesc intra-devar ca bastinasii din Ryu- Ryu sa faca aceasta rezistenta, sa lupte impotriva ocupantilor. Deci atentie, ca exista doua situatii foarte deosebita, atunci cand o tara are conducatorii sai si atunci cand o tara are conducatori straini, ocupanti. Cand are ocupanti, are datoria de a lupta impotriva ocupantilor.

[Patrie si Credinta]

Oare nu se cuvine sa ne supunem ocupantilor, sa ii socotim ca stapanire de la Dumnezeu?

La fel cum era firesc ca evreii sa nu ramana supusi egiptenilor care ii indemnau la nelegiuiri, sau filistenilor care ii indemnau la nelegiuiri si asa mai departe, la fel nu este firesc sa ne supunem nici noi. Desigur, ca sa lungim aici paranteza, lupta impotriva ocupatiei se realizeaza pe doua planuri. Planul material si planul duhovnicesc. Planul duhovnicesc este de fapt primul! Pentru ca, e bine sa stim asta, ocupatiile se datoreaza pacatelor si se inving pe plan material prin izbanda dovedita mai inainte pe plan duhovnicesc. Lupta impotriva ocupatiei incepe cu lupta impotriva propriilor patimi. Cu incercarea de a te intoarce cu adevarat catre Dumnezeu, de a fi un om si un popor bun, crestin, iubitor de Dumnezeu. Si abia apoi cu armele. Atunci cand un popor se ridica duhovniceste apoi se poate ridica si militar, sau economic, sau cultural sau alt fel, incat sa poata sa biruiasca, sa poata sa se ridice. Voi da un exemplu nu foarte duhovnicesc, dar care in anumite limite, desigur, ne poate ajuta sa intelegem despre ce vorbim. Polonezii erau sub ocupatie straina. O parte din Polonia era ocupata de germanici, iar cealalta parte era ocupata de Imperiul Tarist. Erau destul de prost tratati polonezii de partea germana si ingrozitor de prost tratati in partea ruseasca. Multi dintre polonezi, numai pentru ca erau polonezi erau bagati in puscarie, in lagare rusesti. Si polonezii erau resemnati si dezbinati, multi dintre ei ajungeau sa emigreze, exista pana astazi comunitati poloneze in Brazilia, Argentina, Uruguai, Paraguai, formate atunci. Polonezi care au emigrat in aceste tari si care pana astazi au acolo comunitati. Si parea ca Polonia va disparea de pe harta Europei, dar au fost un Sienkiewicz si alti cativa care le-au adus aminte ca ei au evlavie la Maica Domnului, le-au adus aminte ca ei sunt uniti dincolo de dezbinarea lor, pentru ca polonezii erau extrem de dezbinati, prin evlavia pe care o au la Maica Domnului. Aici sigur, nu facem paranteza la paranteza cat de corecta era aceasta evlavie, asta este alta problema, pe o semnalam doar ca sa nu se caute degeaba nod in papura. Ideea este ca aducandu-si aminte ca ei sunt uniti prin acest punct au reusit pas cu pas sa se uneasca si prin celelalte si pana la urma a reaparut Polonia pe harta lumii, desi disparuse. Si exista pana astazi, desi intre timp hotarele ei s-au tot schimbat. Dar a reusit sa reziste pana astazi pentru ca multa vreme si-au adus aminte ca exista ceva care ii uneste. Deci a fost intai o ridicare spirituala, chiar daca neorientata corect din punct de vedere ortodox, dupa care a putut sa existe sa zicem asa si ridicarea materiala. Cu atat mai mult la noi, cei care suntem din poporul lui Dumnezeu, fara o indreptare interioara, sufleteasca si de aceasta data corecta, nu poate exista ridicarea materiala. De ce spun cu atat mai mult, pentru ca in vreme ce ereticii stiu putin si gresit, ortodocsii sunt oameni care trebuie sa stie mai multe, sa stie Adevarul. Iar sluga care stie multe, mult va fi batuta. Mai mult se cere de la un popor ortodox, decat de la un popor neortodox. Inaintea lui Dumnezeu o greseala facuta de ortodocsi este pedepsita mult mai aspru decat o greseala facuta de eretici sau pagani, pentru ca ei, saracii, sunt in ratacire, pe cand ortodocsii au Adevarul la indemana. Deci, ca sa ne intoarcem la intrebare, aceste doua tipuri de razboi, duhovnicesc si material, merg mana in mana, pentru ca noi, oamenii, suntem si suflet si trup. Nu putem sa dam deoparte nici sufletul, nici trupul, si sa zicem ca omul e numai una dintre ele. Asa incat si rezistenta impotriva ocupantilor, despre care am tot vorbit pana acum, se desfasoara pe aceste doua planuri, duhovnicesc si material, material si duhovnicesc, nelasand deoparte planul material cum din pacate fac multi, nici cel duhovnicesc, dupa cum fac altii. Asa incat trebuie un crestin ortodox sa fie pregatit, daca nu este calugar sau cleric, trebuie sa fie pregatiti sa poata lupta cu arma in maini pentru a-si apara familia, Tara, Neamul, Credinta, pentru a-si face datoria. Si atunci cand este sub ocupatie este obligat sa lupte, e de datoria lui de a lupta. Face parte de datoria lui fata de stapanirea reala, pentru ca stapanirea reala a unei tari nu este cea a ocupantului, ci este cea pe care o are cand este liber. Pe de alta parte exista si stapanirea propriu-zisa a unei tari. Si acesteia trebuie sa ne supunem, sa o slujim in tot ceea ce ne cere, in tot ce nu este impotriva poruncilor lui Dumnezeu. Deci fie intr-un fel, fie intr-altul, exista o anumita legatura foarte directa intre crestinul obisnuit si stapanire asa incat obligatia noastra de a putea folosi armele este extraordinar de mare. Cand spun a noastra ma refer la noi crestinii in general, pentru ca eu, de pilda, ca preot, nu am voie sa folosesc armele si niciun fel de violenta fizica. Un monah nu are voie sa foloseaca armele si niciun fel de violenta fizica. Arma noastra trebuie sa fie arma Duhului si a Cuvantului lui Dumnezeu. In vreme ce pentru mireni, pe langa aceasta arma a Duhului si a Cuvantului lui Dumnezeu, care se presupune ca la ei nu este atat de bine stapanita ca la clerici sau la monahi, trebuie sa existe armele fizice simbolizate in Sfanta Scriptura prin sabie.

[Dalian]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Uite, îţi promit, frate Dalian, nu doar atît, îţi jur pe Domnul

Nu mai jura și nu mai promite nimic, nefrate pseudo-ortodox. Ori renunți la forum, ori îți ștergi semnătura, ori nu te mai declari Ortodox! Demonstrează că ai coloană vertebrală, apoi vorbele mari.

[catalin2]

În prealabil postat de Patrie si Credinta

1)Vorbesti de Sfanta Traditie, de Sfintii Parintii, dar cand am pomenit de intreaga filozofie a razboiului just, desvoltata de un Sfant Parinte, nu m-ai bagat in seama.

Din cate stiu Fer. Augustin e cam singurul sfant care a spus ca ereticii se indreapta si prin forta, fondarea Inchizitiei a avut la baza si parerea Fer. Augustin.
Sfintii au fost impotriva folosirii fortei impotriva paganilor sau ereticilor, aici ma refer la represiuni. Chiar articolele catolice spun aceste lucruri la subiectele despre inchizitie. In cazul apararii nu stiu exact, nu scriu acum.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de catalin2

Din cate stiu Fer. Augustin e cam singurul sfant care a spus ca ereticii se indreapta si prin forta, fondarea Inchizitiei a avut la baza si parerea Fer. Augustin.
Sfintii au fost impotriva folosirii fortei impotriva paganilor sau ereticilor, aici ma refer la represiuni. Chiar articolele catolice spun aceste lucruri la subiectele despre inchizitie. In cazul apararii nu stiu exact, nu scriu acum.

eu nu ma refeream in nici un caz la persecutarea necredinciosilor.
apropo, uite ce am gasit:
http://orthodoxwiki.org/Just_war
e interesant de citit.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Tu chiar eşti pornit împotriva Iubirii, împotriva Mielului, aşa-i "patrie şi credinţă"?
Te-ai cam ostenit puţin să scrii acolo atîtea rînduri. Nu sunt ironic, doar îngrijorat.
Întîi spune-mi te rog cu ce am greşit, în versetele, cuvîntul lui Dumnezeu, care le-am amintit în celălalte posturi. Fac rău că vorbesc de Sfînta Tradiţie? Cred că nu.
Da, este Sfînta Tradiţie, şi am dat exemple din Patristică, Actele Martirice, care susţin ce am spus eu, susţin iubirea, susţin a nu ucide pe nimeni, sub nici un motiv, susţin mărturisirea lui Hristos în orice condiţii.

Vorbeşti de filosofia războiului just ? Care Sfînt Părinte a "dezvoltat" filosofia războiului just, precum tu spui?
Uite, faţă de acea filosofie, ce îţi răspunde Însuşi Dumnezeu, iarăşi:
"Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos." (Coloseni 2,8)
Ce ai de spus faţă de acest cuvînt al lui Dumnezeu din Sfînta Scriptură? Eşti oare după Hristos? Dacă eşti, de ce lupţi împotriva Lui?

Da, Biserica e organizată în Biserici naţionale. Dar nu ştii de ce. Ca să vorbească aceaşi limbă cu oamenii ce locuiesc în acele graniţe. Ca ei să poată înţelege mesajul Sfintei Evanghelii.
Preotul Mihai Andrei-Aldea, dacă spune ce ai scris tu, a greşit. Da, au fost sfinţi care au luptat împotriva altor oameni, ucigîndu-i, dar asta înainte de a deveni sfinţi, înainte de a conştientiza că nu e bine ce fac. La fel ca Sfîntul Ştefan cel Mare, la fel ca Sfînta Maria Egipteanca, care au fost foarte păcătoşi, înainte de a ajunge la sfinţenie, la neprihănire, la despătimire, la îndumnezeire, la fel şi Sfîntul Constantin cel Mare, care deşi a fost ostaş şi a murit în erezia ariană, sunt convins, împreună cu Biserica lui Hristos, că pentru că a eliberat-o, a făcut mai mare fapta asta bună, împreună cu multe altele, ce va înclina greu în balanţa judecăţii sale, de Mîntuitor, la Judecată şi moşteneşte Cerurile. Cu rugăciunile Sfîntuli Constantin, acum, că vede că arianismul este greşit, vede Calea, Adevăril şi Viaţa, să ne mîntuiască Domnul Dumnezeu.

Iar acolo unde spui de Troparul Crucii vechi, tu sau preotul Mihai Andrei-Aldea, nu cred aşa ceva, e o prostioară. Ar fi împotriva Scripturii, ori Duhul Sfînt nu a revelat astfel de rugăciuni. Nu sunt anti-naţional. Îmi iubesc neamul. Sunt romîn şi mă bucur, îi mulţumesc Domnului, nu că sunt romîn, ci că sunt creştin, că sunt, ca om, că exist, că sunt în viaţă, că mi-a dat să înţeleg creştinismul, să îl trăiesc. E minunat. Doamne Iisuse... Nu sunt anti-naţional, sunt doar anti oricărui om care vrea să ucidă alt om, sub indiferent care motiv. Şi cînd spun anti, nu mă refer, la violenţă. Niciodată. Ci la războiul întru cuvînt. Singurul război care îl poate purta cel ce iubeşte. Singura armă şi cea mai puternică, este Cuvîntul. Şi sunt şi anti păcatului, anti-patimi.

Unde spune în vieţile Sfîntului Mucenic Gheorghe, Sfîntului Mucenic Dimitrie, sau alţii că ar fi ucis alt om? Din contră, Sfîntul Mucenic Emilian de la Durostorum, a refuzat să mai lupte, deşi era cel mai apreciat soldat din regiune, căpetenie.
Necreştin şi satanic este ce spui tu, că un creştin ar trebui să omoare un alt om. Şi dacă mai spui că învăţătura creştină de a nu ucide nici un om, şi a ne iubi vrăjmaşii este necreştină şi satanică, nici nu te mai bag în seamă, te las în nebunia minţii tale, conform Cuvîntului lui Dumnezeu din Scriptură. Nu este de la Dumnezeu a folosi forţa niciodată. Este de la Dumnezeu, exact invers, să nu folosească forţa niciodată, că trebuie să ne iubim şi duşmanii.

Şi tu aluneci în minciună frate, ia aminte, că greşeşti. Anume: De aceea dregătoria poartă sabie, ca sa pedepsească." aşa ceva nu spune Sfîntul Apostol în Scriptură şi nu doar atît. ACESTE CUVINTE NU EXISTĂ în Sfînta Scriptură. Ia seama că eşti înşelat de diavol. Singura dregătorie despre care se vorbeşte în Noul Testament este la I Timotei 5,17, unde zice: "Preoţii, care îşi ţin bine dregătoria, să se învrednicească de îndoită cinste, mai ales cei care se ostenesc cu cuvântul şi cu învăţătura."

Mai departe.
Ferească Dumnezeu, niciunde, absolut niciunde nu există în învăţătura desăvîrşită a Noului Testament şi nici în Vechiul Testament, pedeapsa cu moartea. E nebunie ce spui, ca să nu spun erezie. Eşti sigur că asta spune părintele Mihai Andrei-Aldea? Sau asta spui tu...
Doamne fereşte: unde încuviinţează Dumnezeu, prin gura Sfîntului Apostol Pavel, pedeapsa cu moartea? Uau... E prostie frate aşa ceva. Să nu crezi aşa ceva. Tîlcuirea protestantă, poate, tot ce-i posibil acolo să existe orice, aflîndu-se în erezie. Doamne fereşte.

La Sfîntul Apostol Petru, cu Anania şi Safira ca şi la Proorocul Ilie, cînd spune să se pogoare foc din cer asupra ostaşilor, Dumnezeu a permis asta ca să-i mîntuie prin moarte năprasnică, nicidecum ca să dea dezlegare la pedeapsa cu moartea. Doamne fereşte. Aceia au fost oameni Sfinţi, care vindecau oamenii numai cu umbra trecînd peste ei, cu discernămîntul Duhului Sfînt. Exemplele au o cu totul altă dimensiune decît pedeapsa cu moartea. Citeşte tîlcuirile Sfinţilor Părinţi la Faptele Apostolilor.
Nu există puterea gurii, decît dată de Dumnezeu, în scopul propovăduirii Evangheliei Dreptăţii, la neamuri, asta dacă omul vrea să fie vas ales al lui Dumnezeu, în care El să lucreze. "cine nu are puterea gurii dar trebuie sa o faca va ucide cu sabia, cu pusca sau cu ceea ce are" - eşti sigur că asta a spus părintele Mihai Andrei-Aldea? Cred că ar trebui să reconsidere, dacă ar fi să repete asta în faţa unui ierarh. Sau minţi tu, mai strecori cîte una alta din burtica ta.

Mai departe.
Da. Foarte bine fac Sfinţii Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare că laudă pe cei ce se ostenesc pentru ostenelile lor. Un om care a făcut arte marţiale, are toate şansele pentru Ceruri. El învaţă să se apere, nu învaţă să omoare. Îmi amintesc de pilda din pateric cu trubadurul. O ştii? Ţi-o scriu pe scurt. O caravană de circ, în faţa mănăstirii, se odihneau. Un trubadur noaptea, intră în Biserică. Un monah îl vede. Merge să vadă ce face. Ajunge, se ascunde. Şi trubadurul, după ce termină rugăciunea, ia cele 3 mingi şi începe să le învîrtă în faţa Sfintei Icoane cu Mîntuitorul şi Preacurata Sa Maică, în timp ce Mîntuitorul, prunc, aplauda şi Preasfînta îi ştergea cu o batistă albă sudoarea trubadurului de pe faţa zîmbitoare. Minunat, nu?

[Daniel_Ortodox]

Da, sunt daţi oştaşii drept pildă, dar pildă creştină, aşa-i, nu împotriva altor oameni. Că spune Sfîntul Apostol Pavel: "Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh." (Efeseni 6,12)

Ce face un ostaş? Ucide? NU! Suferă. Uite: "Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus. Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste." (!!!) (2 Timotei 2, 3-4)
Să folosesc înţelepciunea ta, sau a preotului Andrei-Aldea, dacă el spune asta: vezi? aici e un cuvînt îngrozitor pentru cei ce spun să ucidă alt om. Sfîntul Ioan Botezătorul nu spune să ucidă alt om, apărînd ţara, ci din contră: pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor. Ce este pocăinţa? Uciderea altuia? Să-ţi mai arăt ce spun Scripturile? Mai tare vei fi osîndit la Judecată, dacă fac asta. Ţi-am arătat suficient.

Mai departe.
Asta a spus Părintele Mihai Andrei-Aldea? Că "Sfintii Parinti nu a osandit niciodata folosirea fortei, a violentei, decat daca a fost facuta cu nedreptate"? Dar îi dau zeci de pasaje din Patristică şi îi dovedesc lui că Sfinţii Părinţi osîndesc vilenţa. Oh, vai şi-amar. Cum cad şi preoţii, chiar şi cei aleşi, cum spune Scriptura. Şi nu cad numai ei, smintesc şi pe alţii. Dar mai este timp de pocăinţă şi pentru preotul respectiv, că nici nu ştiu cine-i preotul Mihai Andrei-Aldea. Slavă Domnului oricine ar fi preotul Mihai.

Există doar mînie sfîntă, ca şi neascultare sfîntă, despre care am vorbit în alt post. Care e cu totul altceva şi în niciun caz nu duce la uciderea altui om, sub nici un pretext. Iar Sfîntul Ioan Gură de Aur se referea la armele Duhului Sfînt de care spune şi Sfîntul Apostol Pavel, nicidecum la a ucide o altă persoană.

Da este vreme de război, dar la care să NU participe creştinii. Exact, acela e adevăratul război. Împotriva demonilor, împotriva sinelui şi a lumii, spun Sfinţii Părinţi. Nu se referă la folosirea armelor de fier, ci la cele nevăzute, căci războiul nostru e împotriva întunericului. Dacă ce ai scris a scris preotul Mihai-Andrei Aldea, oricine ar fi acel preot, a greşit amarnic. Stăpînirea pedepseşte? Nimeni nu pedepseşte, decît Dumnezeu. Şi nici El, în mod direct. E ce alegem noi. Oh vai.

Şi din nou greşit. Există doar două stăpînii: cea de pe pămînt, care pedepseşte încălcare legilor puse de acea stăpînire pe pămîntul conduc de acea stăpînire şi stăpînirea din ceruri, conform Cuvîntului Mîntuitorului: da-ţi cezarului ce-i al cezarului şi lui Dumnezeu ce-i a lui Dumnezeu. Din nou greşit: ocupanţii ce au "datoria" să lupte împotriva ocupanţilor? Poate alţi oamenii, dar nu creştinii. Lumea, ce iubeşte ce este al lumii, dar noi, pentru că nu suntem ai lumii, spune Scriptura (!) nu facem cele ale lumii. "Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte." Ioan 15, 19. Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor. Lasă japonezii din ryu ryu, să-şi îngroape japonezii lor, lasă asiatici-ce-nu-vor-să-urmeze-luminii, să-şi îngroape morţii lor. Creştinii să stea în lumină, la Lumină, Hristos. Amin.

Întocmai, preotule Mihai Andrei Aldea: Israel S-AU supus egiptenilor, atîta amar de ani, iar cînd a venit Moise să-i scoată din Egipt, nu a instigat la rebeliune şi la ură împotriva egiptenilor, oh vai nouă, vai. Ei au vrut, conform poruncii Dumnezeieşti, care nici ea, nu instigă la ură şi violenţă, să plece pe cale paşnică, precum au şi venit. Cum au fost acceptaţi, aşa să se şi ducă. Şi nici cînd au ieşit din Egipt, nu s-au răsculat împotriva egiptenilor. Şi pe filisteni şi moabiţi şi alţii i-au ucis poporul evreu, împotriva poruncii lui Dumnezeu: SĂ NU UCIZI: De aceea s-a întristat Dumnezeu pe ei, şi din pricina depărtării lor de dragostea lui Dumnezeu, au ajuns robi la egipteni, robi la babilonieni, şi-aşa mai departe. Oh, vai nouă.

Lupta împotriva ocupaţiei, nu se realizează decît (!) în planul duhovnicesc, împotriva demonilor, care au luat minţile celor ce vor să asuprească alţi oameni. Niciodată cu alte arme, decît cele duhovniceşti, cele de la Duhul Sfînt. Nici nu avem nevoie de altele. NU avem nevoie să ne ridicăm militar, sau economic, sau cultural. Cînd ne ridicăm duhovniceşte, ne ridicăm pentru tot ce avem nevoie. Restul, toate vor veni de la sine. E ca şi cum, după cum spune preotul Mihai Andrei-Aldea, ca şi cum ridicîndu-ne duhovniceşte li eşuând, nereuşind nimic, ne gîndim apoi că poate dacă ne ridicăm şi în alte planuri, reuşim, acolo unde nu am reuşit duhovniceşte. Complet greşit.

Mai departe. Şi suflet şi trup. Da, trupul este templul Duhului Sfînt, nu este pentru a ucide alt om, sub nicio formă. Cum va putea un om, plin de Duhul Sfînt, să înceapă să omoare oameni, numai că cică îşi apără ţara? E o minciună. Duhul Sfînt nu ucide oamenii. Este Dumnezeu vieţii nu al morţii. Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu.

Rezistenţa împotriva ocupanţilor, nu trebuie să fie sub nici o formă ce învaţă preotul Mihai Andrei-Aldea, -să-l ierte Dumnezeu pentru prostiile cu care a smintit pe cei mai mici, şi să nu-şi lege totuşi piatra de moară de gît, cum Spune Scriptura, ci să se pocăiască-, ci trebuie să fie după cum învaţă Însuşi Dumnezeu prin Sfîntul Apostol Pavel, că războiul nostru nu este împotriva trupului şi a sîngelui, ci împotriva întunericului şi a demonilor. Amin.
Să ia arma în mîini? Şi să omoare? A spus aşa ceva un preot al lui Hristos? Pocăinţă. Atunci vai lui, cît de mult greşeşte, vai lui.

Să ia arma în mînă să-şi apere familia? De ce? Iubeşte pe mamă, pe tată, pe soţie, pe fraţi mai mult decît pe Hristos? Atunci nu este vrednic de Hristos, după cum spune Scriptura. Iar dacă iubeşte mai mult pe Hristos decît pe familie, Hristos nu are nevoie de apărare, ci de mărturisire, iar asta, după cuvîntul Lui, în iubire, şi iubirea vrăjmaşilor, aşa cum ne-a iubit El pe noi. Cum? Dîndu-se pe Sine jertfă, pe Sfînta Cruce. Cum? Pentru cîţiva? Nu. Pentru toţi.
Atunci cînd este sub ocupaţie, creştinul, biblic (!) are două soluţii. Să se supună stăpînirii sau să fugă. ATÎT ! Oh, vai nouă.

Obligaţia noastră de a folosi arme de fier NU EXISTĂ ! Biblic vorbesc ! Asta-i datoria lui, nu de-a ucide. Pe nimeni. VAI ŞI-AMAR !
Toţi creştinii sunt slujitorii lui Dumnezeu, prin faptele, cuvintele lor, credinţa lor, iubirea lor, nu doar preoţii şi monahii. Şi aşadar, toţi creştinii trebuie să NU pună mîna pe nici o armă ce ar putea ucide un alt om, nu numai preoţii şi monahii. Conform învăţăturii creştine.

Am vorbit destul. Vai nouă de vom ucide alt om, vai nouă. O viaţă, dacă ne pocăim pentru uciderea altui om, şi poate nu e de-ajuns, după pildele din Pateric. Vai nouă.

Bucurii.

P.S.: frate Dalian, nu trebuie să demonstrez nimănui nimic, dragul meu. Îţi place sau nu, nu te împiedică la mîntuire semnătura mea, din contră ajută. Gîndeşte-te la lucruri mai mari. Iar eu sunt creştin. Ortodox, se înţelege, singura Biserică Creştină rămasă pe pămînt. Linişteşte-te. Doamne ajută.
P.S.2: patrie şi credinţă, şterge satana aia de la poza de avatar.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.

Tu chiar eşti pornit împotriva Iubirii, împotriva Mielului, aşa-i "patrie şi credinţă"?
Te-ai cam ostenit puţin să scrii acolo atîtea rînduri. Nu sunt ironic, doar îngrijorat.
Întîi spune-mi te rog cu ce am greşit, în versetele, cuvîntul lui Dumnezeu, care le-am amintit în celălalte posturi. Fac rău că vorbesc de Sfînta Tradiţie? Cred că nu.
Da, este Sfînta Tradiţie, şi am dat exemple din Patristică, Actele Martirice, care susţin ce am spus eu, susţin iubirea, susţin a nu ucide pe nimeni, sub nici un motiv, susţin mărturisirea lui Hristos în orice condiţii.

Patristica=scrierile Sfintilor Parinti.
Actele Martirice=/=Patristica.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.Vorbeşti de filosofia războiului just ? Care Sfînt Părinte a "dezvoltat" filosofia războiului just, precum tu spui?

Fericitul Augustin.
O analiza mai amanuntita cu mai multe exemple, gasesti pe linkul de la orthodoxwiki.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Da, Biserica e organizată în Biserici naţionale. Dar nu ştii de ce. Ca să vorbească aceaşi limbă cu oamenii ce locuiesc în acele graniţe. Ca ei să poată înţelege mesajul Sfintei Evanghelii.

nu e nevoie sa se infiinteze o Biserica nationala pentru asta.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Preotul Mihai Andrei-Aldea, dacă spune ce ai scris tu, a greşit. Da, au fost sfinţi care au luptat împotriva altor oameni, ucigîndu-i, dar asta înainte de a deveni sfinţi, înainte de a conştientiza că nu e bine ce fac. La fel ca Sfîntul Ştefan cel Mare, la fel ca Sfînta Maria Egipteanca, care au fost foarte păcătoşi, înainte de a ajunge la sfinţenie, la neprihănire, la despătimire, la îndumnezeire, la fel şi Sfîntul Constantin cel Mare, care deşi a fost ostaş şi a murit în erezia ariană, sunt convins, împreună cu Biserica lui Hristos, că pentru că a eliberat-o, a făcut mai mare fapta asta bună, împreună cu multe altele, ce va înclina greu în balanţa judecăţii sale, de Mîntuitor, la Judecată şi moşteneşte Cerurile. Cu rugăciunile Sfîntuli Constantin, acum, că vede că arianismul este greşit, vede Calea, Adevăril şi Viaţa, să ne mîntuiască Domnul Dumnezeu.

Sf. Gheorghe a fost crestin in timp ce era general.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Iar acolo unde spui de Troparul Crucii vechi, tu sau preotul Mihai Andrei-Aldea, nu cred aşa ceva, e o prostioară. Ar fi împotriva Scripturii, ori Duhul Sfînt nu a revelat astfel de rugăciuni.

Daca crezi ca e o prostie, dovedeste ca Troparul:
a) e diferit;
b)nu exista;
Altfel comiti eroarea logica numita argumentul din lipsa de incredere.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Unde spune în vieţile Sfîntului Mucenic Gheorghe, Sfîntului Mucenic Dimitrie, sau alţii că ar fi ucis alt om? Din contră, Sfîntul Mucenic Emilian de la Durostorum, a refuzat să mai lupte, deşi era cel mai apreciat soldat din regiune, căpetenie.
Necreştin şi satanic este ce spui tu, că un creştin ar trebui să omoare un alt om. Şi dacă mai spui că învăţătura creştină de a nu ucide nici un om, şi a ne iubi vrăjmaşii este necreştină şi satanică, nici nu te mai bag în seamă, te las în nebunia minţii tale, conform Cuvîntului lui Dumnezeu din Scriptură. Nu este de la Dumnezeu a folosi forţa niciodată. Este de la Dumnezeu, exact invers, să nu folosească forţa niciodată, că trebuie să ne iubim şi duşmanii.

Ai auzit de povestea Sf. Dumitru Izvorator de Mir si ucenicul sau Nestor?

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Şi tu aluneci în minciună frate, ia aminte, că greşeşti. Anume: De aceea dregătoria poartă sabie, ca sa pedepsească." aşa ceva nu spune Sfîntul Apostol în Scriptură şi nu doar atît. ACESTE CUVINTE NU EXISTĂ în Sfînta Scriptură. Ia seama că eşti înşelat de diavol.

Romani 13:4.
Si vezi ce zici. Inteleg ca esti zelos in ceea ce crezi, dar cand incepi sa ii faci pe toti care nu sunt de acord cu tine, in stanga si dreapta si fara discernamant, luptatori impotriva lui Hristos si inselati de diavol, esti pe o cale cam alunecoasa.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Mai departe.
Ferească Dumnezeu, niciunde, absolut niciunde nu există în învăţătura desăvîrşită a Noului Testament şi nici în Vechiul Testament, pedeapsa cu moartea. E nebunie ce spui, ca să nu spun erezie. Eşti sigur că asta spune părintele Mihai Andrei-Aldea? Sau asta spui tu...
Doamne fereşte: unde încuviinţează Dumnezeu, prin gura Sfîntului Apostol Pavel, pedeapsa cu moartea? Uau... E prostie frate aşa ceva. Să nu crezi aşa ceva. Tîlcuirea protestantă, poate, tot ce-i posibil acolo să existe orice, aflîndu-se în erezie. Doamne fereşte.

In ceea ce priveste Vechiul Testament, daca rasfoiesti prin Levitic, gasesti.
In ceea ce priveste Noul Testament, da, sunt de acord ca pedeapsa juridica cu moartea nu isi mai are rostul.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Nu există puterea gurii, decît dată de Dumnezeu, în scopul propovăduirii Evangheliei Dreptăţii, la neamuri, asta dacă omul vrea să fie vas ales al lui Dumnezeu, în care El să lucreze. "cine nu are puterea gurii dar trebuie sa o faca va ucide cu sabia, cu pusca sau cu ceea ce are" - eşti sigur că asta a spus părintele Mihai Andrei-Aldea? Cred că ar trebui să reconsidere, dacă ar fi să repete asta în faţa unui ierarh. Sau minţi tu, mai strecori cîte una alta din burtica ta.

deci ma faci din prima si mincinos, deja nu mai esti cuviincios cu altii.
Eu doar am copiat interviul. Vezi threadul despre arte martiale daca nu ma crezi.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Da. Foarte bine fac Sfinţii Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare că laudă pe cei ce se ostenesc pentru ostenelile lor. Un om care a făcut arte marţiale, are toate şansele pentru Ceruri. El învaţă să se apere, nu învaţă să omoare. Îmi amintesc de pilda din pateric cu trubadurul. O ştii? Ţi-o scriu pe scurt. O caravană de circ, în faţa mănăstirii, se odihneau. Un trubadur noaptea, intră în Biserică. Un monah îl vede. Merge să vadă ce face. Ajunge, se ascunde. Şi trubadurul, după ce termină rugăciunea, ia cele 3 mingi şi începe să le învîrtă în faţa Sfintei Icoane cu Mîntuitorul şi Preacurata Sa Maică, în timp ce Mîntuitorul, prunc, aplauda şi Preasfînta îi ştergea cu o batistă albă sudoarea trubadurului de pe faţa zîmbitoare. Minunat, nu?

apararea implica violenta, 1vs1 sau intre armate.
Frumoasa pilda.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

(...) it has nevertheless always considered killing even in such cases to be a sin.

In St. Pauls epistle to the Romans, God is referred to as a "God of peace" (Romans 15:33). The development of a war is a result of a separation from God, which is also a separation from peace and love. Since God is the source of our existence, separation from God leads to chaos and destruction.
"If you are willing and obedient, you shall eat the good of the land; but if you refuse and rebel, you shall be devoured by the sword" (Isaiah 1:19-20).
"for all who take the sword will perish by the sword" (Matthew 26:52).
"for the authority (civil) does not bear the sword in vain! It is the servant of God to execute wrath on the wrongdoer" (Romans 13:4).

Christians are focused on peace and must work towards preserving a loving attitude that is not separate from God.
"My kingdom is not from this world. If my kingdom were from this world, my followers would be fighting to keep me from being handed over to the Jews" (John 18:34).
"I give you a new commandment, that you love one another. Just as I have loved you, you also should love one another" (John 13:34).
"Blessed are the peacemakers, for they will be called children of God" (Matthew 5:9).

The Church during the first centuries was very negative towards the participation of Christians in war. Origen was completely against the idea of Christians participating in any form of military duty.

Neither St. Ambrose nor St. Augustine accept the "just war" theory but recognized the reasons that lead to it the defense of those unjustly treated. Never has the Church presented nor accepted a theory of "just war".

According to Fr. Stanley Harakas, there is no ethical reasoning for war in the writings of the Greek Fathers. Fr. Harakas states that the fathers wrote that only negative impacts arise from war. Even in unavoidable circumstances, Fr. Harakas mentions that the fathers thought of war as the lesser of greater evils, but none the less evil. Fr. Harakas declares that the term "just war" is not found in the writings of the Greek Fathers. The stance of the Fathers on war is pro-peace and an Orthodox "just war" theory does not exist.

St. John Chrysostom
"Christians above all men are not permitted forcibly to correct the failings of those who sin. Secular judges indeed, when they have captured malefactors under the law, show their authority to be great, and prevent them even against their will from following their own devices: but in our case the wrong-doer must be made better, not by force, but by persuasion" (St. John Chrysostom, "On the Priesthood").

The Canonical Tradition of the Orthodox Church
Any act of violence contradicts the ethics and principles of the Kingdom of God. St. Basil states that although the act of violence may be required for the "defense of the weak and innocentit is never justifiable."

Canon 83 of the Holy Apostles
"If any Bishop, or Priest, or Deacon is engaged in military matters, and wishes to hold both a Roman (i.e.; civil) and a holy office, let him be deposed. For "render unto Caesar the things that are Caesars; and unto God the things that are Gods" (Matthew 22:21).

Church and State
Christianity is responsible for first introducing the belief of non-violence. A true Christian would rather be killed than to kill. However, it is the civic duty of a Christian to obey the civil authority, not only because of fearing punishment, but since it is ethically and honorably conscience. It is inevitably understood that the will of the civil authority will conflict with Gods will over time, and its important to understand that "we must obey God rather than any human authority" (Acts 5:29).

The Church and the Roman (Byzantine) Empire
"How could they be regarded as martyrs or equal to the martyrs those who kill others or die themselves at war, when the divine canons impose a penalty on them, preventing them from coming to Divine Communion for three years."

Most Happy, Ecumenical Patriarch Bartholomew I
Address in Athens, Greece on May 24, 1999
As declared by Patriarch Bartholomew, "...the irrationality of war is evident from its effect on humanity and on the natural environment."
Patriarch Bartholomew references St. Paul's epistle to the Romans, "Do not be overcome by evil, but overcome evil with good" (Romans 12:21).



E destul de clar, cred.

Bucurii.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Mai departe.
Asta a spus Părintele Mihai Andrei-Aldea? Că "Sfintii Parinti nu a osandit niciodata folosirea fortei, a violentei, decat daca a fost facuta cu nedreptate"? Dar îi dau zeci de pasaje din Patristică şi îi dovedesc lui că Sfinţii Părinţi osîndesc vilenţa. Oh, vai şi-amar. Cum cad şi preoţii, chiar şi cei aleşi, cum spune Scriptura. Şi nu cad numai ei, smintesc şi pe alţii. Dar mai este timp de pocăinţă şi pentru preotul respectiv, că nici nu ştiu cine-i preotul Mihai Andrei-Aldea. Slavă Domnului oricine ar fi preotul Mihai.

ca sa fiu clar, NU AI DAT CITATE DIN PATRISTICA DELOC.
Ai dat din Scriptura si martirologie. Nu intra la patristica.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Da este vreme de război, dar la care să NU participe creştinii. Exact, acela e adevăratul război. Împotriva demonilor, împotriva sinelui şi a lumii, spun Sfinţii Părinţi. Nu se referă la folosirea armelor de fier, ci la cele nevăzute, căci războiul nostru e împotriva întunericului. Dacă ce ai scris a scris preotul Mihai-Andrei Aldea, oricine ar fi acel preot, a greşit amarnic. Stăpînirea pedepseşte? Nimeni nu pedepseşte, decît Dumnezeu. Şi nici El, în mod direct. E ce alegem noi. Oh vai.

in conditiile in care canoanele baga razboiul cu alta pedeapsa decat crima, deci neparticiparea crestinilor nu are suport canonic.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Întocmai, preotule Mihai Andrei Aldea: Israel S-AU supus egiptenilor, atîta amar de ani, iar cînd a venit Moise să-i scoată din Egipt, nu a instigat la rebeliune şi la ură împotriva egiptenilor, oh vai nouă, vai. Ei au vrut, conform poruncii Dumnezeieşti, care nici ea, nu instigă la ură şi violenţă, să plece pe cale paşnică, precum au şi venit. Cum au fost acceptaţi, aşa să se şi ducă. Şi nici cînd au ieşit din Egipt, nu s-au răsculat împotriva egiptenilor. Şi pe filisteni şi moabiţi şi alţii i-au ucis poporul evreu, împotriva poruncii lui Dumnezeu: SĂ NU UCIZI: De aceea s-a întristat Dumnezeu pe ei, şi din pricina depărtării lor de dragostea lui Dumnezeu, au ajuns robi la egipteni, robi la babilonieni, şi-aşa mai departe. Oh, vai nouă.

chiar trebuie sa reamintesc ca evreii au cucerit Caananul, militar?
Da, Dumnezeu a pedepsit intrebuintarea armatei in mod non-defensiv(cum ar fi acel recensamant), nu prin existenta ei.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Lupta împotriva ocupaţiei, nu se realizează decît (!) în planul duhovnicesc, împotriva demonilor, care au luat minţile celor ce vor să asuprească alţi oameni. Niciodată cu alte arme, decît cele duhovniceşti, cele de la Duhul Sfînt. Nici nu avem nevoie de altele. NU avem nevoie să ne ridicăm militar, sau economic, sau cultural. Cînd ne ridicăm duhovniceşte, ne ridicăm pentru tot ce avem nevoie. Restul, toate vor veni de la sine. E ca şi cum, după cum spune preotul Mihai Andrei-Aldea, ca şi cum ridicîndu-ne duhovniceşte li eşuând, nereuşind nimic, ne gîndim apoi că poate dacă ne ridicăm şi în alte planuri, reuşim, acolo unde nu am reuşit duhovniceşte. Complet greşit.

nu te poti dezvolta sub ocupatie straina(iar din punct de vedere religios, da, o sa ai martiri, dar uite cum s-au impus credinte si culturi straine ortodoxiei in Transilvania si Arabia).

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Obligaţia noastră de a folosi arme de fier NU EXISTĂ ! Biblic vorbesc ! Asta-i datoria lui, nu de-a ucide. Pe nimeni. VAI ŞI-AMAR !
Toţi creştinii sunt slujitorii lui Dumnezeu, prin faptele, cuvintele lor, credinţa lor, iubirea lor, nu doar preoţii şi monahii. Şi aşadar, toţi creştinii trebuie să NU pună mîna pe nici o armă ce ar putea ucide un alt om, nu numai preoţii şi monahii. Conform învăţăturii creştine.

daca monahii sunt interzisi in mod expres, in timp ce mirenii nu, se pare ca e o diferenta.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

P.S.2: patrie şi credinţă, şterge satana aia de la poza de avatar.

in conditiile in care nu mi-a mai zis nimeni pana acum si nu a mai deranjat pe nimeni, NU.