![]() |
![]() |
|
#661
|
||||
|
||||
![]()
Domnul nu ne dojenește pentru folosirea bunurilor pământești, căci El însuși spune că, datorită condițiilor vieții noastre pământești noi avem nevoie de toate aceste lucruri; adică toate lucrurile care ne fac viața mai liniștită și drumul nostru către locuința noastră cea cerească mai luminos și mai ușor. De aceea Sfântul Apostol Pavel spunea că după părerea sa nimic nu e mai bun pe pământ decât evlavia și îndestularea în toate spre a prisosi către tot lucrul bun (II Corinteni 9, 8; I Timotei 6, 6).
Sfântul Serafim de Sarov ![]()
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#662
|
||||
|
||||
![]()
Ia aminte, frate, la duhul care aduce omului întristarea, că fără număr sunt cursele lui, pentru a te face neputincios. Întristarea după Dumnezeu e bucurie, dacă te afli în căile Lui. Iar cel ce-ți zice: "Unde vei merge, că nu este pocăință pentru tine?", Acela este de la vrăjmașul, care îndeamnă pe om să lase înfrânarea. Dimpotrivă, întristarea după Dumnezeu nu-și pune nădejdea în om, ci zice: "Nu te teme, mergi înainte; Dumnezeu știe că omul este neputincios, și-l întărește".
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL) Înainte de orice, în fiecare zi, gândește-te unde te afli și unde vei merge la ieșirea din trup și nu-ți vei nesocoti nici un ceas sufletului tău; cugetă la slava Sfinților și râvna lor te va îmboldi și pe tine. Cugetă și la rușinea care acoperă pe cei păcătoși, și aceasta te va feri întotdeauna de rele. (CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#663
|
||||
|
||||
![]()
Seamănă cu smerenie milostenia și milă vei culege la judecată. Acolo, unde l-ai pierdut, vei afla binele. Ești dator cu un bănuț lui Dumnezeu, El nu primește de la tine un mărgăritar, în locul acelui bănuț. Astfel, dacă ți-ai pierdut curățenia, nu primește Dumnezeu milostenia ta (de la tine) cât timp petreci în curvie. Pentru că sfințenia trupului voiește El de la tine. După ce ai călcat porunca și n-ai vrut să părăsești lumea, te lupți pentru altele? Ai lăsat în tine buruiana răutății, și pornești război cu altele?
(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 44)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#664
|
||||
|
||||
![]()
Zicea părintele și de înfricoșătoarea putere a hipnozei. E cu adevărat o putere înfricoșătoare. De obicei, aceasta este folosită de vrăjitori, fermecători și alți oameni răi pentru înfăptuirea răului. Spre exemplu, poruncesc omului să se sinucidă și el așa face. Aproape unica, dacă nu chiar singura putere, împotriva ei este rugăciunea lui Iisus. (Sfântul Varsanufie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 119)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#665
|
||||
|
||||
![]()
Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt neapărat necesare: una curățește, cealaltă este baia, plasturele și hrana. Trebuie să ne împărtășim în toate cele patru posturi. Și mai putem adăuga, în Postul Mare și cel al Nașterii Domnului să ne împărtășim de două ori… Și mai putem adăuga, dar nu prea mult, ca să nu devenim neglijenți față de împărtășanie.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Cartea Ortodoxă si Editura Egumenița, Galați, 2006)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#666
|
||||
|
||||
![]()
Pregătirea pentru Împărtășire este la fel cu pregătirea pentru moarte. Cum e pregătirea pentru moarte? Nu te pregătești anume pentru moarte, ci trăiești o viață pe care să o binecuvânteze Dumnezeu, trăiești o viață cu care să te poți prezenta și înaintea lui Dumnezeu, și înaintea oamenilor, și înaintea morții.
(Arhimandrit Teofil Părăian, Din ospățul credinței. Răspunsuri la întrebări ale credincioșilor, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, pp. 84-85)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#667
|
||||
|
||||
![]()
„Preotul și învățătorul țineau educația în sat. Ce mari erau satele noastre! Și vezi cum aproape că se sting. Așteptăm reînvierea lor prin preoți, prin părinții de la sate, pe care eu îi numesc apostolii satelor și cred că, dacă Dumnezeu ne va ajuta, satele vor reînvia. Reînvierea satelor este egală cu reînvierea bisericilor, a mănăstirilor, a spiritualității, a trăirii noastre profunde, ortodoxe, în Hristos. Nu uitați de cuvântul părintelui Stăniloae și să nu vă mirați că procentul de sinucideri a crescut astăzi mult la orașe, dar aproape deloc la țară. Să nu vă pierdeți curajul! Dumnezeu, prin preoți și pentru rugăciunile dumneavoastră, vă va ridica. Aici este rolul preotului. Și la Spovedanie el trebuie să ridice moralul credinciosului, trebuie să le știe pe toate, să-l întrebe pe om, iar omul să vadă că se interesează de el, are milă de el. Uite, mai este un om care are milă de mine! Iată rolul duhovnicului!”
(Părintele Ioanichie Bălan, Spovedania - Taina Împăcării, Editura Doxologia, p. 21)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#668
|
||||
|
||||
![]() ![]() Nu ne vom bucura de bunurile veșnice dacă nu vom disprețui pe cele vremelnice. Numai dacă am fost încercați de supărări simțim plăcerile și bucuria. Căci nu bea cu plăcere cel ce n-a însetat și nu mănâncă cu plăcere cel ce n-a flămânzit. De asemenea, nu doarme cu plăcere cel ce n-a privegheat îndelung și nu simte bucuria cel ce mai întâi nu s-a întristat. Tot așa, nu ne vom bucura de bunurile veșnice dacă nu vom disprețui pe cele vremelnice. (Sfântul Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a omului și despre buna purtare în 170 de capete, cap. 104, în Filocalia, vol. I, p. 35-36)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#669
|
||||
|
||||
![]()
- Gheronda, cum să ajung s-o iubesc pe Maica Domnului?
- Să citești în fiecare zi Canoanele ei (Theotokarion - culegere de șaizeci și două de canoane către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pe care le-a adunat Sfântul Nicodim Aghioritul din manuscrisele aflate în mănăstirile din Sfântul Munte și pe care le-a editat în 1796). Ele te vor ajuta foarte mult s-o iubești pe Maica Domnului. Să vezi după aceea ce va face Maica Domnului! Îți va da multă mângâiere. - Gheronda, Maica Staretă mi-a spus că am trebuință de trezire. Ce îmi poate aprinde din nou râvna? - Să citești în fiecare zi un canon din Theotokarion și vei vedea că vei dobândi noblețe. Fă aceasta ca un canon. Dacă nu poți să citești un canon întreg, să citești primul tropar de la fiecare cântare și podobiile care se află la sfârșitul canonului. - Gheronda, ca să mă ajut în rugăciune, pot să-mi rânduiesc o perioadă de timp în care să mă rog și să nu mă opresc până ce nu trece acel timp? - În această perioadă poți rosti Rugăciunea lui Iisus, dar să faci între timp și un Paraclis sau să citești Theotokarionul. - Gheronda, când să citesc Theotokarionul, seara sau dimineata? - Este mai bine să-l citești dimineața, astfel încât ceea ce ai citit să-ți stăruie în minte toată ziua. Și când ești la ascultare poți să întrerupi puțin lucrul și să citești un canon din Theotokarion. Theotokarionul ajută foarte mult. Încălzește inima, mișcă sufletește. Îmi aduc aminte de Ieromonahul Chiril, egumenul Mănăstirii Cutlumuș. Acesta, atunci când citea Theotokarionul, nu se putea opri din suspi*ne și lacrimi. Chiar și o singură noimă din Theotokarion îți poate schimba sufletul. (Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnicesti 6 - Despre rugăciune, Editura Evanghelismos, București, 2013, pp. 66-67)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#670
|
||||
|
||||
![]()
Părțile din care se naște căința inimii sunt patru la număr, după cum și ușciorii de la casă sunt făcuți din 4 lemne.
1. Pragul căinții este cercarea cugetului (adică cercetarea conștiinței). Fără pragul acesta nimeni nu se pocăiește. 2. Din cercarea cugetului se naște întristarea pentru păcate, care alcătuiește lemnul din dreapta ușciorilor. 3. După aceea ne hotărâm să nu mai lucrăm cele rele. Această hotărâre este latura din stânga a ușciorilor. 4. În sfârșit, se pune și partea de sus a ușciorilor, care este împăcarea cu toți pe care i-am supărat ori i-am nedreptățit, iertând și pe cei care ne-au greșit nouă. Fără împăcare, căința noastră nu este deplină. După ce facem aceste patru lucruri (adică cercarea, întristarea, hotărârea și împăcarea) ca pe niște ușciori ai pocăinții, pe urmă așezăm și ușa, adică facem mărturisirea păcatelor. (Sfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul, Pentru cei cu sufletul nevoiaș... ca mine, Opere complete, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 322)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Daca pot primi niste raspunsuri | andrei23 | Generalitati | 28 | 19.06.2011 18:13:32 |
Caut niste raspunsuri | NeInocentiu | Secte si culte | 108 | 18.04.2011 13:43:12 |
|