Papalitatea

[IonelS]

Noi aici putem aduce argumente pro sau contra cat cuprinde...Adevarul este ca o convingere gresita se plateste...si pt aceasta tb sa asteptam ! Timpul le va cerne pe toate !

[Danut7]

The extremities of the earth, and everyone in every part of it who purely and rightly confess the Lord, look directly towards the Most Holy Roman Church and her confession and faith, as to a sun of unfailing light awaiting from her the brilliant radiance of the sacred dogmas of our Fathers, according to that which the inspired and holy Councils have stainlessly and piously decreed. For, from the descent of the Incarnate Word amongst us, all the churches in every part of the world have held the greatest Church alone to be their base and foundation, seeing that, according to the promise of Christ Our Savior, the gates of hell will never prevail against her, that she has the keys of the orthodox confession and right faith in Him, that she opens the true and exclusive religion to such men as approach with piety, and she shuts up and locks every heretical mouth which speaks against the Most High. (Maximus, Opuscula theologica et polemica, Migne, Patr. Graec. vol. 90)

If the Roman See recognizes Pyrrhus to be not only a reprobate but a heretic, it is certainly plain that everyone who anathematizes those who have rejected Pyrrhus also anathematizes the See of Rome, that is, he anathematizes the Catholic Church. I need hardly add that he excommunicates himself also, if indeed he is in communion with the Roman See and the Catholic Church of God ...Let him hasten before all things to satisfy the Roman See, for if it is satisfied, all will agree in calling him pious and orthodox. For he only speaks in vain who thinks he ought to pursuade or entrap persons like myself, and does not satisfy and implore the blessed Pope of the most holy Catholic Church of the Romans, that is, the Apostolic See, which is from the incarnate of the Son of God Himself, and also all the holy synods, accodring to the holy canons and definitions has received universal and surpreme dominion, authority, and power of binding and loosing over all the holy churches of God throughout the whole world. (Maximus, Letter to Peter, in Mansi x, 692)

[Danut7]

St. Irenaeus
"The blessed apostles [Peter and Paul], having founded and built up the church [of Rome] . . . handed over the office of the episcopate to Linus" (Against Heresies 33 [A.D. 189]).
Tertullian
"[T]his is the way in which the apostolic churches transmit their lists: like the church of the Smyrneans, which records that Polycarp was placed there by John, like the church of the Romans, where Clement was ordained by Peter" (Demurrer Against the Heretics 32:2 [A.D. 200]).
The Little Labyrinth
"Victor . . . was the thirteenth bishop of Rome from Peter" (The Little Labyrinth [A.D. 211], in Eusebius, Church History 53).
Cyprian of Carthage
"The Lord says to Peter: �I say to you,� he says, �that you are Peter, and upon this rock I will build my Church, and the gates of hell will not overcome it. . . . � [Matt. 16:18]. On him [Peter] he builds the Church, and to him he gives the command to feed the sheep [John 21:17], and although he assigns a like power to all the apostles, yet he founded a single chair [cathedra], and he established by his own authority a source and an intrinsic reason for that unity. . . . If someone [today] does not hold fast to this unity of Peter, can he imagine that he still holds the faith? If he [should] desert the chair of Peter upon whom the Church was built, can he still be confident that he is in the Church?" (The Unity of the Catholic Church 4; first edition [A.D. 251]).
"Cornelius was made bishop by the decision of God and of his Christ, by the testimony of almost all the clergy, by the applause of the people then present, by the college of venerable priests and good men, at a time when no one had been made [bishop] before him�when the place of [Pope] Fabian, which is the place of Peter, the dignity of the sacerdotal chair, was vacant. Since it has been occupied both at the will of God and with the ratified consent of all of us, whoever now wishes to become bishop must do so outside. For he cannot have ecclesiastical rank who does not hold to the unity of the Church" (Letters 55:[52]):8 [A.D. 253]).
"With a false bishop appointed for themselves by heretics, they dare even to set sail and carry letters from schismatics and blasphemers to the chair of Peter and to the principal church [at Rome], in which sacerdotal unity has its source" (ibid., 59:14).
Eusebius of Caesarea
"Paul testifies that Crescens was sent to Gaul [2 Tim. 4:10], but Linus, whom he mentions in the Second Epistle to Timothy [2 Tim. 4:21] as his companion at Rome, was Peter�s successor in the episcopate of the church there, as has already been shown. Clement also, who was appointed third bishop of the church at Rome, was, as Paul testifies, his co-laborer and fellow-soldier [Phil. 4:3]" (Church History 39�10 [A.D. 312]).
Pope Julius I
"[The] judgment [against Athanasius] ought to have been made, not as it was, but according to the ecclesiastical canon. . . . Are you ignorant that the custom has been to write first to us and then for a just decision to be passed from this place [Rome]? If, then, any such suspicion rested upon the bishop there [Athanasius of Alexandria], notice of it ought to have been written to the church here. But now, after having done as they pleased, they want to obtain our concurrence, although we never condemned him. Not thus are the constitutions of Paul, not thus the traditions of the Fathers. This is another form of procedure, and a novel practice. . . . What I write about this is for the common good. For what we have heard from the blessed apostle Peter, these things I signify to you" (Letter on Behalf of Athanasius [A.D. 341], contained in Athanasius, Apology Against the Arians 20�35).
Council of Sardica
"[i]f any bishop loses the judgment in some case [decided by his fellow bishops] and still believes that he has not a bad but a good case, in order that the case may be judged anew . . . let us honor the memory of the apostle Peter by having those who have given the judgment write to Julius, bishop of Rome, so that if it seem proper he may himself send arbiters and the judgment may be made again by the bishops of a neighboring province" (Canon 3 [A.D. 342]).
Optatus
"You cannot deny that you are aware that in the city of Rome the episcopal chair was given first to Peter; the chair in which Peter sat, the same who was head�that is why he is also called Cephas [�Rock�]�of all the apostles; the one chair in which unity is maintained by all" (The Schism of the Donatists 2:2 [A.D. 367]).
Epiphanius of Salamis
"At Rome the first apostles and bishops were Peter and Paul, then Linus, then Cletus, then Clement, the contemporary of Peter and Paul" (Medicine Chest Against All Heresies 27:6 [A.D. 375]).
Pope Damasus I
"Likewise it is decreed: . . . [W]e have considered that it ought to be announced that . . . the holy Roman Church has been placed at the forefront not by the conciliar decisions of other churches, but has received the primacy by the evangelic voice of our Lord and Savior, who says: �You are Peter, and upon this rock I will build my Church, and the gates of hell will not prevail against it; and I will give to you the keys of the kingdom of heaven, and whatever you shall have bound on earth will be bound in heaven, and whatever you shall have loosed on earth shall be loosed in heaven� [Matt. 16:18�19]. The first see [today], therefore, is that of Peter the apostle, that of the Roman Church, which has neither stain nor blemish nor anything like it" (Decree of Damasus 3 [A.D. 382]).

[Danut7]

St. Jerome
"[Pope] Stephen . . . was the blessed Peter�s twenty-second successor in the See of Rome" (Against the Luciferians 23 [A.D. 383]).
"Clement, of whom the apostle Paul writing to the Philippians says �With Clement and others of my fellow-workers whose names are written in the book of life,� the fourth bishop of Rome after Peter, if indeed the second was Linus and the third Anacletus, although most of the Latins think that Clement was second after the apostle" (Lives of Illustrious Men 15 [A.D. 396]).
"Since the East, shattered as it is by the long-standing feuds, subsisting between its peoples, is bit by bit tearing into shreds the seamless vest of the Lord . . . I think it my duty to consult the chair of Peter, and to turn to a church [Rome] whose faith has been praised by Paul [Rom. 1:8]. I appeal for spiritual food to the church whence I have received the garb of Christ. . . . Evil children have squandered their patrimony; you alone keep your heritage intact" (Letters 15:1 [A.D. 396]).
...
"I follow no leader but Christ and join in communion with none but your blessedness [Pope Damasus I], that is, with the chair of Peter. I know that this is the rock on which the Church has been built. Whoever eats the Lamb outside this house is profane. Anyone who is not in the ark of Noah will perish when the flood prevails" (ibid., 15:2).
"The church here is split into three parts, each eager to seize me for its own. . . . Meanwhile I keep crying, �He that is joined to the chair of Peter is accepted by me!� . . . Therefore, I implore your blessedness [Pope Damasus I] . . . tell me by letter with whom it is that I should communicate in Syria" (ibid., 16:2).
Ambrose of Milan
"[T]hey [the Novatian heretics] have not the succession of Peter, who hold not the chair of Peter, which they rend by wicked schism; and this, too, they do, wickedly denying that sins can be forgiven [by the sacrament of confession] even in the Church, whereas it was said to Peter: �I will give unto thee the keys of the kingdom of heaven, and whatsoever thou shalt bind on earth shall be bound also in heaven, and whatsoever thou shall loose on earth shall be loosed also in heaven�[Matt. 16:19]" (Penance 133 [A.D. 388]).
St. Augustine
"If all men throughout the world were such as you most vainly accuse them of having been, what has the chair of the Roman church done to you, in which Peter sat, and in which Anastasius sits today?" (Against the Letters of Petilani 2:118 [A.D. 402]).
"If the very order of episcopal succession is to be considered, how much more surely, truly, and safely do we number them from Peter himself, to whom, as to one representing the whole Church, the Lord said, �Upon this rock I will build my Church� . . . [Matt. 16:18]. Peter was succeeded by Linus, Linus by Clement, Clement by Anacletus, Anacletus by Evaristus . . . " (Letters 532 [A.D. 412]).
Council of Ephesus
"Philip the presbyter and legate of the Apostolic See said: �There is no doubt, and in fact it has been known in all ages, that the holy and most blessed Peter, prince and head of the apostles, pillar of the faith, and foundation of the Catholic Church, received the keys of the kingdom from our Lord Jesus Christ, the Savior and Redeemer of the human race, and that to him was given the power of loosing and binding sins: who down even to today and forever both lives and judges in his successors. The holy and most blessed pope Celestine, according to due order, is his successor and holds his place, and us he sent to supply his place in this holy synod�" (Acts of the Council, session 3 [A.D. 431]).
Pope Leo I
"As for the resolution of the bishops which is contrary to the Nicene decree, in union with your faithful piety, I declare it to be invalid and annul it by the authority of the holy apostle Peter" (Letters 110 [A.D. 445]).
"Whereupon the blessed Peter, as inspired by God, and about to benefit all nations by his confession, said, �You are the Christ, the Son of the living God.� Not undeservedly, therefore, was he pronounced blessed by the Lord, and derived from the original Rock that solidity which belonged both to his virtue and to his name [Peter]" (The Tome of Leo [A.D. 449]).
Peter Chrysologus
"We exhort you in every respect, honorable brother, to heed obediently what has been written by the most blessed pope of the city of Rome, for blessed Peter, who lives and presides in his own see, provides the truth of faith to those who seek it. For we, by reason of our pursuit of peace and faith, cannot try cases on the faith without the consent of the bishop of Rome" (Letters 25:2 [A.D. 449]).
Council of Chalcedon
"After the reading of the foregoing epistle [The Tome of Leo], the most reverend bishops cried out: �This is the faith of the fathers! This is the faith of the apostles! So we all believe! Thus the orthodox believe! Anathema to him who does not thus believe! Peter has spoken thus through Leo! . . . This is the true faith! Those of us who are orthodox thus believe! This is the faith of the Fathers!�" (Acts of the Council, session 2 [A.D. 451]).

[Traditie1]

În prealabil postat de don Alex

Rivalitatea dintre cultura greaca si cea latina a fost recunoscuta de-a lungul timpului. Se cunoaste ca, desi ortodoxia pe site-ul patriarhiei ecumenice de la Constantinopol afiseaza o lista a Patriarhilor incepand cu Sf. Andrei, orasul Constatinopol sau cetatea lai Constantin exista, ca atare dupa AD 300. In consecinta, o egalitate intre Roma si Constantinopol nu poate exista, asa cum se vede in timpurile noastre o intentia a Patriarhiei Moscovei de intaitate asupra celorlalte patriarhate ortodoxe. Deci, o egalitate intre patriarhatele apostolice poate exista, dar cum Patriarhia Romei (lasind la o parte pe Sf. Petru) este singura care a reusit sa duca la indeplinire indemnul Mantuitorului care isi trimite apostoli in lumea intreaga pentru a face ucenici (crestini) a obtinut un drept superior asupra celorlalte Patriarhate Apostolice care sunt Ierusalim, Antiohia, Alexandria si Roma. Daca le analizam pe fiecare remarcam ca Roma este singura care a reustit o organizare extraordinara. Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca Roma nu ar fi luat atitudine impotriva turcilor de a cuceri Europa si nu ar fi fost victoria din 7 octombrie 1571 de la Lepanto. Poate ca Catedrala Sf. Petru ar fi avut aceiasi soarta cu Catedrala Sf.Sofia din Constantinopol.
Pe de alta parte, este interesant, cum se face ca Sinoadele primului mileniu cand Biserica era nedespartita au avut loc in zona de influenta a Bisericii Orientale (Ortodoxe azi) si nu in cea a Bisericii Occidentale ( Catolice azi). Un raspuns poate fi acela ca un Sinod nu este organizat decat pentru a rezolva anumite probleme, ceea ce denota ca partea rasariteana a Bisericii Crestine avea probleme. Si atunci , ca la un meci de fotbal este nevoie de un arbitru, a aparut expresia #Roma locuta est, causa finita est".
Asa numiti "pocaiti" vin deseori cu intrebarea: "scrie in Biblie?". iar daca nu scrie inseamna ca nu este asa. Orodocsi sunt primi care recunosc o mare gresala in acel comportament.
Deci, este nevoie sau nu de Papalitate?
Pesonal am avut minunatul prilerj de "a da mana" ca Papa Ioan Paul al II-lea. Marturisesc ca nu m-am simtit deloc o persoana inferioara in acel moment. Nu emana deloc autoritate, Dimpotriva, am simtit o strangere de mana prietenoasa si parinteasca.
La Roma in anul 686 parca a fost un papa cu numele de Conone. Nu sunt multe date despre el, dar se pare ca era din Tracia, sau mai mult chiar, din zona Dobrogei. Daca acest lucru este adevarat, atunci pentru noi, romanii ar ytrebuii sa fie un prilej de bucurie extraordinara, si sa nu ne mai lasam dominati de mentalitatea slavo-greaca. Ne mandrim cu Muntele Athos, desi este interesant ca noi nu avem nici o manastire romanesca din cele 20 cate sunt acolo. 17 grecesti, 1 rusa, 1 sarba, 1 bulgara iar romani doar Schitul Podromul. Desi, asa cum se poate afla pe site-ul Multelui Athos, domnitorii romani au renovat, recladit, reparat multe dintre aceste manastiri. Ba mai mult, Romania a avut numeroase manastiri inchinate Muntelui Athos (isi trimiteau averile acolo)
Personal, nu pot sa inteleg de ce romanii sunt atat de potrivinici papalitatii.
In conflictul cu greco catolicii este invocata implicarea gen. Bukov. O simpla cautare pe internet, ne arata ca acest gen. a fost in Transilvania dupa 1760, pe cand Unirea cu Roma s-a facut prin 1700. S-a afirmat ca acest general a distrus mii de bisericii si manastiri atunci. Recent am descoperit in zona Beiusului (BH) circa zece biserici ortodoxe de lemn construite intre 1700 si 1750. Am o nedumerire. Cum se face ca aceste bisericii ortodoxe
din lemn care foarte usor puteau fi aprinse, acel general daca era atat de pornit impotriva ortodoxiei, nu le-a dat foc?

Alex, mesajul tău demonstrează cum s-a creat ansamblul de învățături eretice și de tradiții mincinoase pe care se bazează catolicismul.

Niște indivizi ca și tine, îndoctrinați și cu o înclinație aproape patologică de a lua propria imaginație drept realitate, și-au format niște păreri eronate pe care, unii dintre ei fiind în poziții cu autoritate (cum ar fi funcția de episcop), le-au transmis cu eticheta de adevăr și altor indivizi la fel de lipsiți de luciditate și treptat respectivele idei au ajuns dogme.



S-o luăm pe rând.

La prima enormitate, cea cu faptul că orașul Constantinopol nu ar fi existat înainte de anul 300 d.Hr. Tu nu ai auzit de Byzantium, numele Constantinopolului înainte de adoptarea lui drept capitală imperială de către Constantin? Constanin a schimbat doar numele acestui oraș, l-a extins și împodobit cu clădiri și lucrări de artă mărețe, dar el exista din anul 667 î.Hr.

http://en.wikipedia.org/wiki/Byzantium



Cât despre cine a avut tradiții episcopale mai de seamă, Roma sau Constantinopolul, reamintesc ce am spus într-un mesaj prececent, despre faptul că Roma și alte comunități creștine timpurii din afara Asiei Mici (cu excepția Ierusalimului și Antiohiei) nu au avut episcop până în secolul 2, fiind conduse de câte un colegiu de preoți.

Sf. Pavel nu a lăsat nici un episcop la Roma (așa cum se vede din Faptele Apostolilor sau din epistolele sale) iar Sf. Petru nu a călcat niciodată în acest oraș, așa cum te poți informa din alte mesaje ale mele: 1, 2, 3, 4, 5.

Ca și în cazul altor orașe, lipsesc documentele contemporane despre primii episcopi ai Byzantiumului, tradițiile despre fondarea episcopiei Byzantiumului de către Sf. Andrei și punerea primului episcop de către el, pe Sf. Apostol Stachie, putând fi foarte bine legende târzii. Totuși, dat fiind faptul că orașul se află practic în spațiul definit de Asia Mică și că aici, în Asia Mică a fost pepiniera creștinismului și au apărut primii episcopi, e de presupus că acea comunitate de creștini care exista la Byzantium în a doua jumătate a secolului 1 avea episcop pus în funcie de unul din Apostolii care au propovăduit în Asia Mică (spațiul de predilecție de activitate apostolică). Și aduc spre comparație cazul bisericilor menționate în Apocalipsă, care, așa cum știm din capitolele 2 și 3 ale acestei cărți, aveau toate episcop pus în funcție de Sf. Ioan, ele aflându-se toate în apropierea Efesului, orașul de reședință al acestui Apostol:




De remarcat și distanța relativ mică între aceste biserici și Byzantium (distanța Istanbul - Izmir/Smirna = 560 km).




Despre faptul că Roma a luat atitudine împotriva turcilor. În primul rând, e extrem de infantil să spui că faptul că cineva a luat atitudine împotriva inamicilor săi e o virtute. În al doilea rând, Vestul a refuzat să trimită trupele menite să salveze Constantinopolul de căderea în mâna turcilor, așa cum promisese la conciliul de la Florența în 1439 când bizantinii au făcut concesii dogmatice (au acceptat supremația papei și doctrinele despre purgatoriu și filioque).




Sinoadele primului mileniu au avut loc în zona greacă a mării Mediterane pentru că acolo pulsa viața duhovnicească, acolo a apărut creștinismul și au trăit și scris totalitatea autorilor purtători de Duh. Vestul nu a dat nici măcar un singur autor cu adevărat inspirat de Duhul Sfânt.



În legătură cu afirmațiile despre generalul Bukov, din nou, infantilism surprinzător. De ce ar trebui Bukov să fi fost în Transilvania înainte de apariția uniatismului, care-i logica acestei idei? Și cum poți să emiți așa ceva fără să faci cea mai elementară documentare asupra lucrului despre care vorbești? Bukov nu a fost trimis să înființeze uniatismul ci să radă de pe fața pământului focarele puternice de Ortodoxie rămase în Ardeal după așa-zisa unire, cu scopul aducerii la greco-catolicism a unui număr cât mai mare de români. 'Opera' lui Bukov a constat în distrugerea tuturor schiturilor și mănăstirilor ortodoxe din Ardeal precum și în distrugerea altor biserici parohiale, în total 140 de lăcașuri. Practic, după aceea a încetat orice formă de viață monahală ortodoxă, ardelenii care doreau să fie călugări trecând în teritoriile extracarpatice, în Moldova, Valahia și Dobrogea, unde de altfel au și fondat o serie de mănăstiri: Cheia, Suzana, Predeal, Stânișoara, Cocoș. În Banat mănăstirile au continuat să mai existe câteva decenii, fiind închise de către Maria Tereza și fiul ei Iosif II, cu excepția a trei dintre aceste mănăstiri.

Bukov nu a intenționat sau nu a reușit să distrugă toate bisericile ortodoxe din Ardeal, ceea ce nu înseamnă că răul făcut prin el nu este extrem de mare.


Dar știi de ce în Ardeal bisericile se făceau de lemn? Pentru că ortodocșilor li se interzicea ridicarea de biserici de piatră. Cu excepția bisericilor din Țara Hațegului, ridicate înaintea acestei hotărâri samavolnice a regalității catolice maghiare, toate bisericile românești din Ardeal au fost realizate din lemn, deși existau mijloacele financiare ca românii să-și construiască biserici de piatră.

[Mihnea Dragomir]

Un şir de aiureli. Le subliniez numai pe cele mai importante, telegrafic, din lipsă de timp:
-nu e vorba că nu a existat nici o localitate pe locul actualului Istanbul, ci e vorba că la primul conciliu ecumenic de la Niceea nu aveau nici măcar episcop, necum patriarh. Documentele de la Niceea menţionează numai cele trei scaune mitropolitane, şi anume Roma, Alexandria şi Antiohia, stabilind şi ordinea de precendenţă, care este chiar aceasta: Roma, Alexandria şi Antiohia. Este absolut normal, fiindcă acestea erau şi cele trei capitale de provincii mari, rezultate din reforma lui Diocleţian.

Mitropolit nu exista la Constantinopol nici măcar în anul 381, la ceea ce a devent retroactiv "al doilea conciliu ecumenic". Temele fiind nesemnificative pentru apuseni, conciliul trebuia condus de ocupantul primului dintre scaunele orientale, anume de mitropolitul Alexandriei. Dar acesta nu a venit, aşa că a fost condus de al treilea de pe listă, mitropolitul Meletie al Antiohiei, deşi se desfăşura la Constantinopol, fiindcă acolo nu era încă nici un episcop, aşa cum spuneam. Mai departe, istoria se cunoaşte: devenită capitală a Imperiului, vechea colonie grecească îşi capătă un mitropolit, care ajunge să fie menţionat înaintea celui de Alexandria. În 1053 se produce ruptura ( după ce mitropolitul Constantinopolul se autointitulase de mult timp "patriarh ecumenic", adică a toată lumea). Pedeapsa divină vine în 1454, la foarte puţin timp după ce patriarul Bizanţului respinge ultima încercare de reunire care avusese loc la Ferrara - Florenţa şi Constantinopolul cade sub asediul osmanlâilor. Nu trec nici câteva secole şi nenorocitul model al Constantinopolului este preluat cu copy and paste de Moscova, care se declară autocefală şi se proclamă a treia Romă. Tensiunile interortodoxe şi luptele pentru supremaţie dintre Moscova şi Constantinopol sunt vizibile şi azi, sunt cunoscute publicului ortodox informat şi nu au fost lipsite de consecinţe nici pentru istoria ţării noastre

-generalul von Bukow a făcut prăpăd printre aşezămintele ecleziale şi monahale catolice. A distrus, este foarte adevărat, şi câteva ortodoxe. Farmazonii din toate timpurile nu prea au făcut distincţia catolic-ortodox, deşi ţinta lor predilectă a fost mereu Biserica Romei.

-afirmaţia că nu au existat sfinţi părinţi apuseni este o simplă aiureală. Una descalificantă intelectual, afară de cazul în care aparţine unui teribilism de puştean. Sf. Ambrozie al Milanului ori Sf Irineu al Lyonului sunt numai două exemple din lunga listă de sfinţi care au îmbogăţit patrimoniul de ştiinţă al plământului apusean al Bisericii.

[Erethorn]

În prealabil postat de Traditie1

Vestul nu a dat nici măcar un singur autor cu adevărat inspirat de Duhul Sfânt.

Ummmm.. Fericitul Augustin ?! Sf. Ieronim ?!!! Sf. Ciprian ?!!!!!

[Traditie1]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Un şir de aiureli. Le subliniez numai pe cele mai importante, telegrafic, din lipsă de timp:
-nu e vorba că nu a existat nici o localitate pe locul actualului Istanbul, ci e vorba că la primul conciliu ecumenic de la Niceea nu aveau nici măcar episcop, necum patriarh.

Din nou, avem un exemplu despre cum halucinațiile și minciunile devin adevăr în biserica catolică.


Alex, cel căruia îi răspunsesem în mesajul precedent, a afirmat clar că Constantinopolul nu exista înainte de anul 300 iar dl. Dragomir vine și spune că de fapt a afirmat că nu avea episcop. Minciuna dlui Dragomir e însă dublă, fiindcă Constantinopolul avea episcop în timpul primului sinod ecumenic, e vorba de Sfântul Mitrofan, numai că era prea bătrân și a fost reprezentat la Niceea de preotul Alexandru (care avea să urmeze în apoi în funcția de episcop și totodată fiind și el canonizat ca Sfânt).


Pentru mai multe detalii aveți aici lista episcopilor de Byzantium/Constantinopol:
http://www.fordham.edu/halsall/byzan.../byzpatcp.html

Mitropolit nu exista la Constantinopol nici măcar în anul 381, la ceea ce a devent retroactiv "al doilea conciliu ecumenic". Temele fiind nesemnificative pentru apuseni, conciliul trebuia condus de ocupantul primului dintre scaunele orientale, anume de mitropolitul Alexandriei. Dar acesta nu a venit, aşa că a fost condus de al treilea de pe listă, mitropolitul Meletie al Antiohiei, deşi se desfăşura la Constantinopol, fiindcă acolo nu era încă nici un episcop, aşa cum spuneam.

Repeți minciuna că Constantinopolul nu avea episcop, de data asta în 381. Cum poți să-ți imaginezi că orașul capitală a imperiului nu avea episcop? Și că un conciliu ecumenic putea avea loc într-un oraș fără episcop?

Constantinopolul nu numai că avea arhiepiscop la data ținerii Sinodului dar a și fost prezidat de către acest arhiepiscop, Nectarie, împreună cu alți trei episcopi. De altfel acest Nectarie era succesorul în tronul episcopal al Constantinopoleului al nimănui altuia decât Sf. Grigorie de Nazianz.
http://en.wikipedia.org/wiki/First_C...he_proceedings

La acest Sinod s-a decis, în cuprinsul canonului III, caepiscopul Constantinopoleului să fie al doilea în cinste după ce al Romei, pe baza faptului că acest oraș era Noua Romă. Din asta se vede 9evident, pe lângă faptul că exista episcop la Constantinopol) că prestigiul episcopiei Romei nu se baza pe elucubrațiile cu Sf. Petru ci pe calitatea de capitală imperială a Romei.

Mai departe, istoria se cunoaşte: devenită capitală a Imperiului, vechea colonie grecească îşi capătă un mitropolit, care ajunge să fie menţionat înaintea celui de Alexandria.

Dacă ai şti puţină istorie ai şti că civilizaţia romană (şi celelalte civilizaţii italice din epoca fierului, cum ar fi cea etruscă) e o copie a celei greceşti. Chiar şi numele de Roma derivă din greacă, oraşul apărând ca urmare a înfiinţării primelor colonii greceşti în sudul Italiei:
http://en.wikipedia.org/wiki/Rome#Etymology

Pedeapsa divină vine în 1454, la foarte puţin timp după ce patriarul Bizanţului respinge ultima încercare de reunire care avusese loc la Ferrara - Florenţa şi Constantinopolul cade sub asediul osmanlâilor.

Aici intrăm iarăşi în domeniul halucinaţiilor pseudo-religioase. Dacă Constantinopolul a fost pedepsit pentru ceva, atunci Iisus pentru ce a fost pedepsit? Sau toți Sfinții martiri? În realitate, motivele pentru care Dumnezeu permite anumite suferințe și nenorociri sunt diverse și nu rareori (așa cum spune și Scriptura) sunt în realitate un semn al alegerii de către Dumnezeu.

-generalul von Bukow a făcut prăpăd printre aşezămintele ecleziale şi monahale catolice. A distrus, este foarte adevărat, şi câteva ortodoxe. Farmazonii din toate timpurile nu prea au făcut distincţia catolic-ortodox, deşi ţinta lor predilectă a fost mereu Biserica Romei.

Adică împărăteasa Maria Tereza (catolică devotată) l-a trimis pe Bukow (catolic) să dărâme aşezăminte catolice? Hai că-i bună. Şi tu numeşti 200 de mănăstiri şi schituri "câteva"? Şi nu e vorba numai de desfiinţarea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal ci şi de atribuirea tot de către Bukow a peste 500 de biserici ortodoxe către greco-catolici:
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...ara-73036.html

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

-afirmaţia că nu au existat sfinţi părinţi apuseni este o simplă aiureală. Una descalificantă intelectual, afară de cazul în care aparţine unui teribilism de puştean. Sf. Ambrozie al Milanului ori Sf Irineu al Lyonului sunt numai două exemple din lunga listă de sfinţi care au îmbogăţit patrimoniul de ştiinţă al plământului apusean al Bisericii.

În prealabil postat de Erethorn

Ummmm.. Fericitul Augustin ?! Sf. Ieronim ?!!! Sf. Ciprian ?!!!!!

Nimeni nu-i citește pe acești autori cu scopul zidirii duhovnicești. Ei sunt importanți poate pentru istoria bisericească, Irineu a fost creatorul unei bune părți din erezia papistă. Scrierile lui Augustin , pe lângă erezii, nu au nici o valoare, fiind rodul unor raționamente sterile. Iar Ciprian era african, nu vest-european.

[IonelS]

Cred ca am fost cel mai agresiv crestin ortodox de aici, asa ca incerc sa fiu impartial sau corect, in sensul unui dialog. Noi si catolicii impartim sfintii de pana la schisma. De asemeni nu am cum sa neg evidenta creata de existenta unor sfinti apartinatori ai B.C. in primele secole de la schisma..Despre ultimile secole nu cunosc prea multe despre sfintii catolici.., referindu-ma aici la un echivalent al celor din trecut, un echivalent al notorietatii lor..Astept exemple !

[adiandrea6]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Care ar fi "revelaţiile" din Biserica Catolică care s-au schimbat de-a lungul timpului ? Care ar fi "revelaţia" care este "azi într-un fel şi mâine în altul" ? Aţi putea da un singur exemplu ?

Draga Mihnea,
Avand in vedere ca sunteti deacord ca Iisus isi tine cuvantul si apara Biserica Sa de portile Iadului, atunci ideea ca doar Biserica Catolica (cea de la ora actuala) este unica biserica nu poate fi adevarata pentru ca ar insemna sa il acuzam pe Domnul ca a pierdut partea din rasarit a Bisericii catolice de odinioara. In Bisericile Ortodoxe se zice pana astazi "Cred intr-una Sfanta, Catolica si Apostolica Biserica", exceptand biserica ortodoxa romaneasca care a inlocuit "catolica" cu "soborniceasca" dar pana la urma insista sa zica ca "soborniceasca" inseamna tot "catolica". Si totusi, Biserica greco- Ortodoxa, intocmai ca si Biserica catolica, crede ca doar ea, biserica greco-Ortodoxa, este biserica unica a lui Hristos iar vestul este pierdut. In teorie, toti Greco-ortodocsii si catolicii fac aceeasi marturisire de credinta fara sa fie capabili sa o traiasca in practica din cauza ca vestul a avut "revelatii" care au modificat dogmele initiale, in timp ce estul a avut si el "revelatii" cum ca modificarile din vest sunt erezii. Si totusi, in practica, Iisus apara Biserica Sa atat la est cat si la vest, se nasc multime de sfinti din ambele parti in ciuda "revelatiilor" celuilalt, in timp ce batalia pe dogme continua si Biserica vazuta ramane divizata din cauza ca "revelatiile" nu sunt aceleasi la est si la vest. Nu puteti nega ca cei care au modificat dogmele sunt catolicii, istoria bisericii o arata cu prisosinta.
Uitati si punctul de vedere ortodox care se opune catolicilor, cititi aceasta carte:
"Noul catehism catolic contra credintei Sfintilor Parinti".
http://www.angelfire.com/space2/carti/detalii/0315.htm

Eu dupa cum am mai zis, ii iubesc si pe ortodocsi si pe catolici si pe protestanti. Ieri am fost din nou in biserica anglicana si am povestit pe scurt, unuia de acolo, parcursul meu pornind de la ortodocsi, ajungand la catolici, si apoi, de doua saptamani, la ei, la anglicani. Si le-am zis ca, ajungand credincioasa din starea de atee in care eram, m-am rugat sa inteleg care este credinta cea adevarata din atatea cate exista. Si pana la urma, dupa ce practic mi-am dublat varsta, am inteles ca credinta cea adevarata nu este o biserica anume (in sensul de o anume denominatiune crestina dintre toate cele crestine cate exista) ci este credinta in sine, credinta in Iisus dupa Cuvantul Lui. A exclamat foarte incantat pentru ca este exact si credinta lor, de aceea la ei vin oameni dintr-o gramada de alte biserici crestine: ortodoxa, catolica, baptista, evanghelica etc. Si i-am raspuns ca am venit la ei doar de doua saptamani, dar am simtit imediat ca la ei asa este, si practic este ceea ce caut de multa vreme. Si unde pui ca preotul de ieri era o femeie, ca Spovedania se face direct Domnului, si apoi preotul da dezlegarea, adica tot ceea ce imi doream si eu de atata vreme si nu gaseam in Bisericile traditionale, pot sa spun ca in sfarsit Domnul mi-a raspuns inimii mele. Iar cand preotul a dat dezlegarea, am simtit exact ceea ce simteam si in Biserica Ortodoxa si in cea Catolica in momentul dezlegarii, asa ca orice discutie de a convinge ca nu ar fi bine cum fac ei ramane sterila, pentru ca discutiile intre parti care nu au trait concret ceea ce neaga ci se bazeaza doar pe modul in care inteleg ei si inaintasii lor dogmele fara sa fi avut traire duhovniceasca in acele biserici pe care le neaga, sunt discutii sterile. Este bine si ca la catolici, si ca la ortodocsi si ca la anglicani pentru ca Domnul a zis mereu: "Fie tie dupa credinta ta". Pe vremea lui Iisus, unii aveau nevoie sa fie atinsi de Domnul ca sa se vindece, altii sa ii atinga haina, altul a cerut vindecare pentru o sluga si nici nu a avut nevoie ca Domnul sa se apropie de casa lor, atat de mare ii era credinta. Totul tine de credinta in cuvantul Domnului si nu de o anume biserica in sensul de denominatiune, ci Biserica sunt toti cei care cred in Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu, sunt toti impreuna, pentru ca, din acele cuvinte ale lui Iisus care nu vor trece sunt si acestea:

"Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului.
Ca toti sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe Fiul nu cinsteste pe Tatal care L-a trimis.
Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viata."
(Ev. dupa Ioan, cap 5, 22-24)


Si uitati ce se intampla mai nou in Biserica Catolica de rit latin, care demonstreaza ca bataliile pe dogme sunt total fara sens:
http://fr.wikipedia.org/wiki/Renouveau_charismatique

Aici aveti situatia din Romania de acum cativa ani, nu am avut rabdare sa caut ceva mai recent, dar daca va intereseaza subiectul, cred ca puteti gasi pe net.
http://www.isidor.se/Portals/10/docu.../EUCCRIL80.htm

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Care ar fi falsele dogme catolice care nu respectă Scriptura ? Că veni vorba de dogma pururea fecioriei Maicii Domnului, care este exact citatul din Sfânta Scriptură care ar contrazice această dogmă ?

Pai Imaculata conceptie nu respecta Scriptura pentru ca, existenta si a unui singur om nascut fara pacat, face Rastignirea Domnului fara sens pentru ca arata ca se poate sterge pacatul original si doar cu ajutorul Harului lui Dumnezeu. Ori Iisus s-a rastignit tocmai pentru ca nu se putea plati altfel pacatul originar, s-a coborat la noi tocmai ca sa ia pacatul nostru asupra Sa si noi sa putem fi izbaviti de acest pacat. Daca insa se poate naste imaculat si fara Jertfa lui, atunci inseamna ca Jertfa ramane un act de bravura/masochism, si nicidecum unul de iubire si smerenie profunda...
Iar in ceea ce priveste pururea Fecioria Maicii Domnului, Sfanta Scriptura nu si-a permis sa isi bage nasul in intimitatea casatoriei ei si a relatiilor ei conjugale, asa ca nu imi bag nici eu nasul. Pentru mantuire ajunge sa stiu ca Iisus este nascut dintr-o Fecioara umbrita de Duhul Sfant, fiind astfel om si Dumnezeu iar Fecioara devenind Nascatoare de Dumnezeu. Ce a facut apoi in viata conjugala ramane secretul ei pe care nu vreau sa il stric in nici un fel.