De ce unele femei nu au dureri la nastere?

[Fani71]

În prealabil postat de zaharia_2009

1. De obicei sora alegi exemple nu tocmai eleocvente dar pe care le susti cu maiestrie (aici este arta ta !) incercind de multe ori sa combati chiar firescul !
Ia sa urmarim putin :
- a alege cezariana: in ce consta alegerea personala ? ce are in spate aceasta alegere ? de cine ne tem ? sau de cine dorim sa scapam ? Pai toata lumea stie (vrei sa spui ca tu nu sti ?) ca acolo unde este cabinet medical ori spital si medici si cu atit mai mult sali de interventii operatorii , prima problema care se pune este DUREREA . Cumva prin Belgia in aceste circumstante se pune problema de ,, vin invechit si icre innegrite" ? si noi nu am aflat inca ?
Adica hai sa nu fim penibili, DE DURERE ESTE VORBA; doar de durere !
Ca unii sunt mai rezistenti la ea si altii nu, ca unele femei, mai destoinice si mai barbatoase , aleg nasterea naturala si altele nu , ca unele nu se infricoseaza usor de orice durere sau incercare la care sunt supuse este altceva ; ca unele cu de la ele bogatie duhovniceasca chiar daca sunt mai fricoase si mai nelinistite isi aleg ca si nevointa nasterea fireasca iarasi este altceva . De aceea am si spus in totdeauna ca biserica are nevoie de sfinti si nevoitori drepti ca de lume este si-asa plina ea !
Este adevarat ca este libera alegere , cine poate si mai ales cine vrea ... si asta crezi ca tine de vinul vechi si icrele negre sau de inalta moralitate duhovniceasca ! Iata , asa ne deosebim unele de altele... si prin acest fel ! Comoditatea si confortul nu le-a trecut D.zeu la ,,nevointe" . Si nici a te infrina in general si nici a rabda de dorul lui Hristos si nici a face toate poruncile lui Hristos nu tin de ,,daca este posibil , de ce nu !" ci tin de infrinare si patimire pt. Hristos !
Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi ! A trece fortat in derizoriu aceasta mare incercare si nevointa si a le umple de indiferenta pe nevoitoare nu face cinste unei crestine . Cinste i-ar fi fost daca se nevoia si ea intocmai !

2. Comparatia unei nasteri cu orice fel de operatie este fortata, aiurea, atit de aiurea incit ea, comparatia, s-a rupt pe la colturi ! Pai sti dumneata sora ca exista vreo interventie chirurgicala la care sa nu se faca anestezie ? Eu nu am auzit . Nici macar la stomatolog, cind face simpla devitalizare a unei piese dentare (scoate pachetul vasculonervos din axul piesei)nu se face fara anestezie.
Daca la interventiile chirurgicale anestezia este regula , la nasteri cezariana nu este . Exemplele sunt alese prost, nu se pot compara. Nu mai vorbim de sensul teologicoduhovnicesc al nasterii fata de orice interventie chirurgica unde chiar ca nu exista nici o atingere !
Cezariana este o indicatie precisa , bine stabilita medica , mai ales ca ea nu se practica decit de aproximativ 150 de ani fata de nasterea naturala care este ancestrala .
Dar astazi observam cu ,,admiratie" ca indicatiile cezarienei s-au largit, aplicindu-se si in cazurile :
- femeilor comode si ,,sensibile"'
- a femeilor cu bani si ,,prestanta"
- de comoditate a medicilor pe timpul garzilor si nu numai ;
- de ,,ajutor financiar" pt. sporirea bunastarii medicului curant.

Inteleg ca atunci cind nu putem ceva , nu putem , lasam nasucul jos , tacem si suntem politicosi daca drepti nu putem , dar nu devenim din aceasta postura delicata o vulpe sireata care nu ajunge la struguri . Nu este moral duhovniceste . Si atit !

Frate Zaharia, tu crezi ca durerea este neaparat o cale spre sfintenie? Durerea pe care o poti evita, adica? Pentru a ne sfinti trebuie sa acceptam o durere pe care o putem evita daca vrem? Dupa tine, un sfant nu ia nici aspirina cand il doare capul, pentru a accepta durerea si a se sfinti prin ea? Eu nu cred.
De asta am folosit exemplul cu anestezia. Sigur, este cam tras de par. Ideea este ca acceptarea durerii si a bolii este o cale spre sfintenie, dar nu exclude acceptarea usurarilor posibile. Si da, teoria ta ca durerea aceptata si traita pentru Hristos implica si neacceptarea anesteziei (care de, nici jhu prea exista in alte timpuri). Am folosit metoda reducerii la absurd.
De altfel pentru unii, durerea chiar nu este o cale spre sfintenie ci viteversa.
Nu am inteles ce vrei sa spui aici:
"Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi !"
La ce porunca te referi?
Din experienta iti pot spune ca este o ocazie de a rabda destule si cu cezariana, si cu peridurala. Sunt destule lucruri de rabdat, de ex. interventia unor straini in intimitate (asta voi barbatii chiar nu aveti cum sa intelegeti), durerile de dupa, neplacerile (pot fi mari) anesteziei, starile depresive postpartum, ca sa nu mai vorbesc de tot ce ai de radat toata viata ca mama.

Facerea, 3, 16:
Iar femeii i-a zis: "Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni".

[cristina2012]

În prealabil postat de Fani71

Inseamna ca anestezistul nu a facut bine peridurala. O peridurala bine facuta nu anuleaza senzatiile, iar in faza expulziei nu ar trebui sa se mai adauge anestezic si atunci simti si contractiile, si o parte din durere, si stii cand sa impingi. La mine asa a fost la prima nastere. Avantajul periduralei este ca te simti mai odihnita cand incepe expulzia, nu esti epuizata de dureri, daca faza dinainte a fost lunga; daca este scurta intr=adevar nu este neaparat nevoie.

Riscurile de care vorbeste Cristina exista. De aceea medicii buni nu propun peridurala daca contractiile nu sunt destul de puternice si dilatarea nu se produce destul de repede = ca sa nu se incetineasca si mai tare procesul.
Riscul de moarte al cupilului nu este din cate stiu eu mai mare decat fara peridurala.

Ba da Fani, riscul de moarte este ceva mai mare decat la nasterea naturala. De asemenea riscul pe care il aduce folosirea forcepsului sau a extractorului cu vacum. Prin toate cartile pentru viitoarele mame cand se prezinta alternativele de reducere a durerilor, cu beneficii si riscuri, la peridurala se mentioneaza riscul de a nu putea impinge cu posibilitatea de sufocare a copilului si cu necesitatea de utilizare a forcepsului sau extracotrului.

Este adevarat ca un doctor bun nu monteaza epidurala inainte de a avea o dilatatie buna si contractii eficiente si ca un anestezist reuseste de obicei sa calculeze cum trebuie dozele ca sa evite inertia mamei in expulzie, dar uneori nu e doctorul bun, sau nu se potriveste doza in ciuda calculelor anestezistului... intotdeauna orice anestezie presupune un risc, semnezi ca ti-l asumi (nu-i asa). In cazul nasterii riscul cel mai mare il priveste pe copil... off si e foarte mare.

Destul de frecvent, gravida care nu este pregatita psihic sa rabde durerea cere/plateste sa i se faca mai devreme peridurala, sa i se dea mai mult anestezic...

[cristina2012]

Din punctul meu de vedere, nasterea naturala, fara interventii, e cea mai sanatoasa optiune si pentru mama si pentru copil. Cand nu se poate, asta e, ne lasam pe mana medicilor si ne rugam sa-i lumineze Dumnezeu sa faca manevrele cele mai bune.

Stiu ca si peridurala are indicatie medicala in cazurile cand nasterea este deosebit de grea si mama e prea tensionata si istovita.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Fani71

Frate Zaharia, tu crezi ca durerea este neaparat o cale spre sfintenie? Durerea pe care o poti evita, adica? Pentru a ne sfinti trebuie sa acceptam o durere pe care o putem evita daca vrem? Dupa tine, un sfant nu ia nici aspirina cand il doare capul, pentru a accepta durerea si a se sfinti prin ea? Eu nu cred.
De asta am folosit exemplul cu anestezia. Sigur, este cam tras de par. Ideea este ca acceptarea durerii si a bolii este o cale spre sfintenie, dar nu exclude acceptarea usurarilor posibile. Si da, teoria ta ca durerea aceptata si traita pentru Hristos implica si neacceptarea anesteziei (care de, nici jhu prea exista in alte timpuri). Am folosit metoda reducerii la absurd.
De altfel pentru unii, durerea chiar nu este o cale spre sfintenie ci viteversa.
Nu am inteles ce vrei sa spui aici:
"Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi !"
La ce porunca te referi?
Din experienta iti pot spune ca este o ocazie de a rabda destule si cu cezariana, si cu peridurala. Sunt destule lucruri de rabdat, de ex. interventia unor straini in intimitate (asta voi barbatii chiar nu aveti cum sa intelegeti), durerile de dupa, neplacerile (pot fi mari) anesteziei, starile depresive postpartum, ca sa nu mai vorbesc de tot ce ai de radat toata viata ca mama.

Imi pare tare rau dar continui cu asertiuni absurde , din punctele mele de vedere desigur !
Tu crezi , de exemplu , ca postul este o cale spre sfintenie ? Desigur ca nu ! Stim f. bine cu totii ca poti sa te rupi de post fara sa fi sigur ca vei ajunge sfint sau mintuit ! Si dracii postesc si si evreii... si ai auzit sa ajunga vreunii sfinti sau macar mintuiti ?
Tu crezi ca rugaciunile asidue sau pravila zilnica este o cale spre sfintenie ? Ei, aiurea ! Stim cu totii ca poti sa te rogi pina iti cad dintii din gura fara sa ajungi astfel sfint !
Crezi ca facerea de metanii sau spovedirea deasa sau practicare virtutilor necapitale este o cale spre sfintenie sau mintuire ? Ei aiurea ! Poti face toate aceste o viata intreaga fara a fi sigur ca te vei mintui sau vei ajunge sfint .
Singura virtute care iese din aceasta discutie, singura , unanim recunoscuta de parintii si sfintii bisericii este SMERENIA, care ea singura este atit de tare incit te baga direct in rai si te face si sfint , daca o practici si pe ea , cum trebuie.
In rest nimic din ceea ce am enumerat mai sus, in mod singular , asa cum analizam si durerea, nu-ti garanteaza nici macar mintuirea dara-mi-te sa te faca sfint .
Nici durerea singura nu te baga in rai , dar ea este una din modalitatile de infrinare, de a ,,rabda" putin sau mult pt. Hristos . Stim cu totii ca durerile pot fi atit de mari incit devin socogene si introduc in coma (iertati-ma , v-am considerat pe toti medici !, va garantez eu aceasta afirmatie !). Nu exista om care sa nu fie invins de durere ! Nu exista om din lumea asta in care ne balacim noi crezindu-ne ,,sfintisori cu drepturi multe", pt. ca altminteri exista o sumedenie de oameni dar care asa cum a zis Hristos ,,nu sunt din lumea aceasta" . Acestia au fost evident mucenicii , care nu s-au infricosat de nici un fel de durere, si-apoi patimirea lor pt. Hristos a fost exemplara, in fapt si nu ca noi din buze ! Nimic nu i-a infricosat si nimic nu i-a tulburat , nimic nu i-a bagat in coma pt. Hristos .
Nici pe noi nimic nu ne tulbura si nici nu ne infricoseaza ... dar pt. noi, deoarece stim cum sa le ,,dregem " !

Infrinarea este una din caile spre dobindirea mintuirii atunci cind ea se face cu Hristos si pt. Hristos . Infrinarea este una din cai spre domomolirea patimilor si nu spre confortul si placerea noastra. Adica , daca mi-este sete de 2 pahare de apa beau numai unu si pt. inca unu rabd putin pt. Hristos; daca imi este foame de nu mai pot , voi minca putin si numai un fel de mincare si restul pina la satiu rabd putin pt. Hristos; daca mi-este somn de mor si vreau sa dorm 8 ore , imi pun ceasul sa ma trezeasca dupa 6-7 ore si restul rabd un pic pt. Hristos , s.a.m.d. si in cazul durerii
Despre virtutea si lucrarea infrinarii sper ca nu este cazul sa incep sa te initiez eu acum , cred ca sti !

Pt. Hristos , de la orice ne putem infrina si rabda mai mult sau mai putin . Revenind, durerea este o mare lucrare la indemina ortodoxului de traire in Hristos si pt. Hristos .
Sa ne aducem aminte de Cuviosul gheron Paisios Aghioritul care de cancer suferind statea toata noaptea la priveghere , mare parte in picioare, iar apoi dupa liturghie implinea si porunca impartirii de anafura la frati !Si nu a cirtit sau s-a menajat pe el ! Im, ce zici ?
Sfintul Ioan gura de aur (vezi lucrarea : Gura de aur, atletul lui Hristos)a fost trimis in ultimul surghiun insotit de garda bizantina si plimbat pe jos zeci de kilometrii , intentionat pt. a fi omorit, el fiind slabit, bolnav si cu dureri osteocope (sfisietoare) la mers . Si a mers, nepunindu-se cu picioarele in sus de neputinta !
Sfintii inchisorilor comuniste din Romania s-au supus de bunavoie torturilor rabdind dureri infernale pt. Hristos si neamul romanesc desi puteau f. bine sa faca ce li se spunea sau sa tredeze si sa le fie astfel mai usor iar lui Hristos sa-i spuna : lasa Doamne durerea, ca ea nu este o cale spre mintuire si in plus de asta tu sti cit de ,,mult" te iubesc eu ; ,,tu" esti in inima mea !
Exista in Romania o carturie intitulata ,,Mama blondina" care istoriseste viata unei invatatoare romance din Basarabia refugiata dupa razboi in Romania si care dupa f. multe chinuri rabdate in tacere pt. Hristos sfirseste pribeaga prin Iasi ,desi unicul ei fiu era director general la uzinele Nicolina dar o repudiase, bolnava de cancer , cu dureri precum stiti cu totii ca este in faza terminala din cancer, fiind femeie de serviciu benevola la nu stiu ce biserica a iasilor . Toate acestea le facea numai din dragoste pt. Hristos fara a se plinge macar o data cuiva, fara a lua macar un medicament contra durerii sau fara a apela maca o data la serviciul de urgenta (gratuit)spitalicesc .Spuneam ca fusese invatatoare si sa nu va indoiti ca nu ar fi dus-o mintea la asa ceva!
Ba mint, facea ceva, se ruga neincetat la Hristos sa-i daruiasca si ei un cancer ca patimind astfel sa se poata mintui, ea nestiind ca defapt suferea deja de cancer . Ei , ce ziceti, exemplu de ortodox traitor in duh ? Cred ca multi romani au citit cartea si ca inafara de a se lasa impresionati de ea si-au impropriat si ei acest exemplu deoarece acesta este folosul cartilor ziditoare de suflet cind le citim si nu ca sa ne desfatam rafinamentul intelectual !
Si exemplele pot continua cu aproape toti sfintii, numai tu nu vrei sa vezi aceasta ! Este de prisos sa mai continui . La toti sfintii , canonizati sau nu, intilnim prezenta durerii pe care au acceptat-o liber consimtit, neinfricosindu-se de ea ci primind-o pt. Hristos !

Asadar, toata expunerea de mai sus am facut-o pt. a lua seama si tu , si care or mai fi in situatias ta , ca DUREREA este, da, o cale spre mintuire si sfintenie alaturi de altele. Ca nu ai stiut asta este de mirare dar nu este grav . Dar ca stiai asta insa nu esti de acord este cu totul altceva si atunci ma opresc cu discutia aici deoarece la nivelul si pretentiile tale ma asteptam la cu totul altceva !!!!

2. in rest ma surprinzi f. f. mult . Atit de mult incit prefer sa cred ca ai pus-o pe femeia de serviciu care curata pe casa scarilor sa scrie acest raspuns deoarece tu erai ocupata cu copii . Nu vreau nici pe departe sa te jignesc dar scri niste aiurelui de ma crucesti , adica imi fac semnul sfintei cruci :

1. Porunca pe care nu o intelegi tu , si nu stiu de ce nu ai putut sa faci legatura dintre nasterea femei si durerile facerii corolare , se refera la blestemul lui D.zeu legat de modul de nastere ! Ce era asa greu de inteles ?

2. Mai apoi spui ca trebuie sa rabzi ,,interventia in intimitate" a unor straini ! Ce ai , glumesti sau esti emotionata ? Pai nu-i suporta daca nu-ti place , ca tot nu te obliga nimeni , ca si la durere. Nu este obligatoriu . Pai o data imi vorbesti de timpurile actuale , de anestezie si folosul ei ,de avansul medicinii si a tehnicilor medicale si apoi imi dai in nas cum ca nu suporti interventia in intimitate ? Ce ai ? Ai pierdut coerenta pe drum ? Sau voiesti sa sporesti numarul ,,suferintelor" prin care ai trecut ca poate tot nu se baga de seama ?

Te rog sa ma ierti dar nu ma asteptam la asa slaba prestatie de la tine care m-ai obisnuit cu un alt nivel . Consider ca nici nu am vorbit amindoi despre acest subiect ! Cred ca este mult mai bine asa !

[Samy02]

Am incercat sa inteleg si eu ceva din topicul asta si nu am reusit. Ceea ce stiu cu certitudine este ca femeia trebuie sa nasca natural ,nu cred ca poate sa aleaga, decat in cazul in care copilul sau mama au o suferinta care le pune viata in pericol…..gresesc gandind asa?......
De ce unele femei au dureri mai mari la nastere decat altele?.....nu stiu ….eu cred ca poate fi luat si drept un canon…..
Multe mamici cu care am vorbit ,mi-au spus ca au uitat repede durerea, mogaldeata nascuta te face sa uiti de tot ce-ai patimit pana atunci…..
Pacat ca multe mamici aleg cezariana de frica ….frica de durere….frica ca cel mic poate patii ceva…..dar mai e o vorba:” de ce tie frica tot nu scapi…….”

[cristina2012]

În prealabil postat de Samy02

Am incercat sa inteleg si eu ceva din topicul asta si nu am reusit. Ceea ce stiu cu certitudine este ca femeia trebuie sa nasca natural ,nu cred ca poate sa aleaga?

Femeia poate sa aleaga, dar nu ceva ce este riscant pentru santatatea ei sau a copilului. Poate sa aleaga sa participe la cursurile de nastere fara dureri si sa aplice ce invata acolo, poate apela la ajutorul sotului sau mamei, sau unei prietene care sa o ajute in travaliu, poate folosi dusuri calde sau reci, presopunctura pentru a grabi travaliul, poate alege diferite metode de reducere a durerilor (in Romania exista doar lamaze, in alte tari sunt si altele chiar f. interesante).
Durerea tot este, tot treci prin ea, dar in loc sa urli ingrozita, te poti lupta cu ea, e o munca crunta oricum, dar are rostul ei.

În prealabil postat de Samy02

De ce unele femei au dureri mai mari la nastere decat altele?.....nu stiu ….eu cred ca poate fi luat si drept un canon…..

Exista o multime de motive biologice: varsta mamei (femeile mai tinere nasc mai usor), numarul nasterilor (de obicei prima este cea mai grea), starea de sanatate, dimensiunile copilului, pozitia copilului, felul in care este colul, tonusul muscular, etc.
Pe langa acestea pana sunt si altele necunoscute. La aceeasi femeie, nasterile pot fi foarte diferite una de alta.

În prealabil postat de Samy02

Multe mamici cu care am vorbit ,mi-au spus ca au uitat repede durerea, mogaldeata nascuta te face sa uiti de tot ce-ai patimit pana atunci…..
Pacat ca multe mamici aleg cezariana de frica ….frica de durere….frica ca cel mic poate patii ceva…..dar mai e o vorba:” de ce tie frica tot nu scapi…….”

Depinde de nastere. Cand se uita repede durerea, inseamna ca nu a fost asa de mare. Eu nu cred ca voi uita vreodata durerile de la prima nastere.

[coralina]

În prealabil postat de cristina2012

Femeia poate sa aleaga, dar nu ceva ce este riscant pentru santatatea ei sau a copilului. Poate sa aleaga sa participe la cursurile de nastere fara dureri si sa aplice ce invata acolo, poate apela la ajutorul sotului sau mamei, sau unei prietene care sa o ajute in travaliu, poate folosi dusuri calde sau reci, presopunctura pentru a grabi travaliul, poate alege diferite metode de reducere a durerilor (in Romania exista doar lamaze, in alte tari sunt si altele chiar f. interesante).
Durerea tot este, tot treci prin ea, dar in loc sa urli ingrozita, te poti lupta cu ea, e o munca crunta oricum, dar are rostul ei.

Din ce scrie Zaharia mai sus inteleg ca aceste cursuri ar trebui interzise sau eventual boicotate de catre biserica deoarece menirea lor contravine blestemului lui Dumnezeu pentru femei.

[cristina2012]

Ceea ce inveti prin cursurile de "nastere fara dureri" nu anuleaza durerea, ci te ajuta sa intelegi ce se petrece si sa o poti infrunta. Daca lipseste groaza (pe care durerea foarte mare o aduce), organismul reactioneaza mai bine la efortul pe care il are de facut. Daca domina frica si gravida incepe sa se zbata, energia corpului va fi consumata de muschii necesari luptei si fugii iar uterul nu face parte dintre ei. Asa ca se reduce eficienta travaliului, durerea se prelungeste, groaza la fel, copilul resimte totul si pana la urma pot aparea complicatii care sa puna in pericol viata mamei si a copilului...

[Daniela87]

În prealabil postat de zaharia_2009

Imi pare tare rau dar continui cu asertiuni absurde , din punctele mele de vedere desigur !
Tu crezi , de exemplu , ca postul este o cale spre sfintenie ? Desigur ca nu ! Stim f. bine cu totii ca poti sa te rupi de post fara sa fi sigur ca vei ajunge sfint sau mintuit ! Si dracii postesc si si evreii... si ai auzit sa ajunga vreunii sfinti sau macar mintuiti ?
Tu crezi ca rugaciunile asidue sau pravila zilnica este o cale spre sfintenie ? Ei, aiurea ! Stim cu totii ca poti sa te rogi pina iti cad dintii din gura fara sa ajungi astfel sfint !
Crezi ca facerea de metanii sau spovedirea deasa sau practicare virtutilor necapitale este o cale spre sfintenie sau mintuire ? Ei aiurea ! Poti face toate aceste o viata intreaga fara a fi sigur ca te vei mintui sau vei ajunge sfint .
Singura virtute care iese din aceasta discutie, singura , unanim recunoscuta de parintii si sfintii bisericii este SMERENIA, care ea singura este atit de tare incit te baga direct in rai si te face si sfint , daca o practici si pe ea , cum trebuie.
In rest nimic din ceea ce am enumerat mai sus, in mod singular , asa cum analizam si durerea, nu-ti garanteaza nici macar mintuirea dara-mi-te sa te faca sfint .
Nici durerea singura nu te baga in rai , dar ea este una din modalitatile de infrinare, de a ,,rabda" putin sau mult pt. Hristos . Stim cu totii ca durerile pot fi atit de mari incit devin socogene si introduc in coma (iertati-ma , v-am considerat pe toti medici !, va garantez eu aceasta afirmatie !). Nu exista om care sa nu fie invins de durere ! Nu exista om din lumea asta in care ne balacim noi crezindu-ne ,,sfintisori cu drepturi multe", pt. ca altminteri exista o sumedenie de oameni dar care asa cum a zis Hristos ,,nu sunt din lumea aceasta" . Acestia au fost evident mucenicii , care nu s-au infricosat de nici un fel de durere, si-apoi patimirea lor pt. Hristos a fost exemplara, in fapt si nu ca noi din buze ! Nimic nu i-a infricosat si nimic nu i-a tulburat , nimic nu i-a bagat in coma pt. Hristos .
Nici pe noi nimic nu ne tulbura si nici nu ne infricoseaza ... dar pt. noi, deoarece stim cum sa le ,,dregem " !

Infrinarea este una din caile spre dobindirea mintuirii atunci cind ea se face cu Hristos si pt. Hristos . Infrinarea este una din cai spre domomolirea patimilor si nu spre confortul si placerea noastra. Adica , daca mi-este sete de 2 pahare de apa beau numai unu si pt. inca unu rabd putin pt. Hristos; daca imi este foame de nu mai pot , voi minca putin si numai un fel de mincare si restul pina la satiu rabd putin pt. Hristos; daca mi-este somn de mor si vreau sa dorm 8 ore , imi pun ceasul sa ma trezeasca dupa 6-7 ore si restul rabd un pic pt. Hristos , s.a.m.d. si in cazul durerii
Despre virtutea si lucrarea infrinarii sper ca nu este cazul sa incep sa te initiez eu acum , cred ca sti !

Pt. Hristos , de la orice ne putem infrina si rabda mai mult sau mai putin . Revenind, durerea este o mare lucrare la indemina ortodoxului de traire in Hristos si pt. Hristos .
Sa ne aducem aminte de Cuviosul gheron Paisios Aghioritul care de cancer suferind statea toata noaptea la priveghere , mare parte in picioare, iar apoi dupa liturghie implinea si porunca impartirii de anafura la frati !Si nu a cirtit sau s-a menajat pe el ! Im, ce zici ?
Sfintul Ioan gura de aur (vezi lucrarea : Gura de aur, atletul lui Hristos)a fost trimis in ultimul surghiun insotit de garda bizantina si plimbat pe jos zeci de kilometrii , intentionat pt. a fi omorit, el fiind slabit, bolnav si cu dureri osteocope (sfisietoare) la mers . Si a mers, nepunindu-se cu picioarele in sus de neputinta !
Sfintii inchisorilor comuniste din Romania s-au supus de bunavoie torturilor rabdind dureri infernale pt. Hristos si neamul romanesc desi puteau f. bine sa faca ce li se spunea sau sa tredeze si sa le fie astfel mai usor iar lui Hristos sa-i spuna : lasa Doamne durerea, ca ea nu este o cale spre mintuire si in plus de asta tu sti cit de ,,mult" te iubesc eu ; ,,tu" esti in inima mea !
Exista in Romania o carturie intitulata ,,Mama blondina" care istoriseste viata unei invatatoare romance din Basarabia refugiata dupa razboi in Romania si care dupa f. multe chinuri rabdate in tacere pt. Hristos sfirseste pribeaga prin Iasi ,desi unicul ei fiu era director general la uzinele Nicolina dar o repudiase, bolnava de cancer , cu dureri precum stiti cu totii ca este in faza terminala din cancer, fiind femeie de serviciu benevola la nu stiu ce biserica a iasilor . Toate acestea le facea numai din dragoste pt. Hristos fara a se plinge macar o data cuiva, fara a lua macar un medicament contra durerii sau fara a apela maca o data la serviciul de urgenta (gratuit)spitalicesc .Spuneam ca fusese invatatoare si sa nu va indoiti ca nu ar fi dus-o mintea la asa ceva!
Ba mint, facea ceva, se ruga neincetat la Hristos sa-i daruiasca si ei un cancer ca patimind astfel sa se poata mintui, ea nestiind ca defapt suferea deja de cancer . Ei , ce ziceti, exemplu de ortodox traitor in duh ? Cred ca multi romani au citit cartea si ca inafara de a se lasa impresionati de ea si-au impropriat si ei acest exemplu deoarece acesta este folosul cartilor ziditoare de suflet cind le citim si nu ca sa ne desfatam rafinamentul intelectual !
Si exemplele pot continua cu aproape toti sfintii, numai tu nu vrei sa vezi aceasta ! Este de prisos sa mai continui . La toti sfintii , canonizati sau nu, intilnim prezenta durerii pe care au acceptat-o liber consimtit, neinfricosindu-se de ea ci primind-o pt. Hristos !

Asadar, toata expunerea de mai sus am facut-o pt. a lua seama si tu , si care or mai fi in situatias ta , ca DUREREA este, da, o cale spre mintuire si sfintenie alaturi de altele. Ca nu ai stiut asta este de mirare dar nu este grav . Dar ca stiai asta insa nu esti de acord este cu totul altceva si atunci ma opresc cu discutia aici deoarece la nivelul si pretentiile tale ma asteptam la cu totul altceva !!!!

2. in rest ma surprinzi f. f. mult . Atit de mult incit prefer sa cred ca ai pus-o pe femeia de serviciu care curata pe casa scarilor sa scrie acest raspuns deoarece tu erai ocupata cu copii . Nu vreau nici pe departe sa te jignesc dar scri niste aiurelui de ma crucesti , adica imi fac semnul sfintei cruci :

1. Porunca pe care nu o intelegi tu , si nu stiu de ce nu ai putut sa faci legatura dintre nasterea femei si durerile facerii corolare , se refera la blestemul lui D.zeu legat de modul de nastere ! Ce era asa greu de inteles ?

2. Mai apoi spui ca trebuie sa rabzi ,,interventia in intimitate" a unor straini ! Ce ai , glumesti sau esti emotionata ? Pai nu-i suporta daca nu-ti place , ca tot nu te obliga nimeni , ca si la durere. Nu este obligatoriu . Pai o data imi vorbesti de timpurile actuale , de anestezie si folosul ei ,de avansul medicinii si a tehnicilor medicale si apoi imi dai in nas cum ca nu suporti interventia in intimitate ? Ce ai ? Ai pierdut coerenta pe drum ? Sau voiesti sa sporesti numarul ,,suferintelor" prin care ai trecut ca poate tot nu se baga de seama ?

Te rog sa ma ierti dar nu ma asteptam la asa slaba prestatie de la tine care m-ai obisnuit cu un alt nivel . Consider ca nici nu am vorbit amindoi despre acest subiect ! Cred ca este mult mai bine asa !

Domnu' Zaharia, raspunsul de mai sus chiar e unul pe care un adevarat traitior al Ortodoxiei l-ar da. Da, un ortodox adevarat asa raspunde. Suferintele prin care trece o mama trebuiesc puse in ghilimele ca doar nu se compara cu acelea pe care tu, din "dragoste pt Hristos" le induri. Bine intreba cineva mai devreme, sfintii nu ar lua o aspirina cand ii doare capul, a? Si sincer, cred ca avem dreptul sa ne dam cu parerea asa cum o faci tu doar cand am trecut printr-o situatie asemanatoare, ne-am descurcat voiniceste si putem spune : "Mai fratilor, uite, EU asta am facut pt Hristos". Pana atunci pliscul mic ca nu stii despre ce vorbesti! Na ca am inceput si eu a vb ca tine.