Citat:
În prealabil postat de zaharia_2009
1. De obicei sora alegi exemple nu tocmai eleocvente dar pe care le susti cu maiestrie (aici este arta ta !) incercind de multe ori sa combati chiar firescul !
Ia sa urmarim putin :
- a alege cezariana: in ce consta alegerea personala ? ce are in spate aceasta alegere ? de cine ne tem ? sau de cine dorim sa scapam ? Pai toata lumea stie (vrei sa spui ca tu nu sti ?) ca acolo unde este cabinet medical ori spital si medici si cu atit mai mult sali de interventii operatorii , prima problema care se pune este DUREREA . Cumva prin Belgia in aceste circumstante se pune problema de ,, vin invechit si icre innegrite" ? si noi nu am aflat inca ?
Adica hai sa nu fim penibili, DE DURERE ESTE VORBA; doar de durere !
Ca unii sunt mai rezistenti la ea si altii nu, ca unele femei, mai destoinice si mai barbatoase , aleg nasterea naturala si altele nu , ca unele nu se infricoseaza usor de orice durere sau incercare la care sunt supuse este altceva ; ca unele cu de la ele bogatie duhovniceasca chiar daca sunt mai fricoase si mai nelinistite isi aleg ca si nevointa nasterea fireasca iarasi este altceva . De aceea am si spus in totdeauna ca biserica are nevoie de sfinti si nevoitori drepti ca de lume este si-asa plina ea !
Este adevarat ca este libera alegere , cine poate si mai ales cine vrea ... si asta crezi ca tine de vinul vechi si icrele negre sau de inalta moralitate duhovniceasca ! Iata , asa ne deosebim unele de altele... si prin acest fel ! Comoditatea si confortul nu le-a trecut D.zeu la ,,nevointe" . Si nici a te infrina in general si nici a rabda de dorul lui Hristos si nici a face toate poruncile lui Hristos nu tin de ,,daca este posibil , de ce nu !" ci tin de infrinare si patimire pt. Hristos !
Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi ! A trece fortat in derizoriu aceasta mare incercare si nevointa si a le umple de indiferenta pe nevoitoare nu face cinste unei crestine . Cinste i-ar fi fost daca se nevoia si ea intocmai !
2. Comparatia unei nasteri cu orice fel de operatie este fortata, aiurea, atit de aiurea incit ea, comparatia, s-a rupt pe la colturi ! Pai sti dumneata sora ca exista vreo interventie chirurgicala la care sa nu se faca anestezie ? Eu nu am auzit . Nici macar la stomatolog, cind face simpla devitalizare a unei piese dentare (scoate pachetul vasculonervos din axul piesei)nu se face fara anestezie.
Daca la interventiile chirurgicale anestezia este regula , la nasteri cezariana nu este . Exemplele sunt alese prost, nu se pot compara. Nu mai vorbim de sensul teologicoduhovnicesc al nasterii fata de orice interventie chirurgica unde chiar ca nu exista nici o atingere !
Cezariana este o indicatie precisa , bine stabilita medica , mai ales ca ea nu se practica decit de aproximativ 150 de ani fata de nasterea naturala care este ancestrala .
Dar astazi observam cu ,,admiratie" ca indicatiile cezarienei s-au largit, aplicindu-se si in cazurile :
- femeilor comode si ,,sensibile"'
- a femeilor cu bani si ,,prestanta"
- de comoditate a medicilor pe timpul garzilor si nu numai ;
- de ,,ajutor financiar" pt. sporirea bunastarii medicului curant.
Inteleg ca atunci cind nu putem ceva , nu putem , lasam nasucul jos , tacem si suntem politicosi daca drepti nu putem , dar nu devenim din aceasta postura delicata o vulpe sireata care nu ajunge la struguri . Nu este moral duhovniceste . Si atit !
|
Frate Zaharia, tu crezi ca durerea este
neaparat o cale spre sfintenie? Durerea pe care o poti evita, adica? Pentru a ne sfinti trebuie sa acceptam o durere pe care o putem evita daca vrem? Dupa tine, un sfant nu ia nici aspirina cand il doare capul, pentru a accepta durerea si a se sfinti prin ea? Eu nu cred.
De asta am folosit exemplul cu anestezia. Sigur, este cam tras de par. Ideea este ca acceptarea durerii si a bolii este o cale spre sfintenie, dar nu exclude acceptarea usurarilor posibile. Si da, teoria ta ca durerea aceptata si traita pentru Hristos implica si neacceptarea anesteziei (care de, nici jhu prea exista in alte timpuri). Am folosit metoda reducerii la absurd.
De altfel pentru unii, durerea chiar nu este o cale spre sfintenie ci viteversa.
Nu am inteles ce vrei sa spui aici:
"Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi !"
La ce porunca te referi?
Din experienta iti pot spune ca este o ocazie de a rabda destule si cu cezariana, si cu peridurala. Sunt destule lucruri de rabdat, de ex. interventia unor straini in intimitate (asta voi barbatii chiar nu aveti cum sa intelegeti), durerile de dupa, neplacerile (pot fi mari) anesteziei, starile depresive postpartum, ca sa nu mai vorbesc de tot ce ai de radat toata viata ca mama.