Morala crestina vs morala atee

[cristinamaria]

2. Deosebiri intre Morala crestina si etica filosofica

Pe cand in Morala crestina se poate vorbi de o invatatura unica provenind de la Hristos, Invatator si Profet unic si suprem pentru toate timpurile si toate locurile, careia ii corespunde o viata in Hristos, plina de virtuti spre eternitatea desavarsita a existentei, in etica filosofica nu se poate vorbi de o doctrina unitara, ci de mai multe sisteme de etica bazate pe diferite sisteme filosofice, deci neunitare: evdemonismul grec primitiv, evdemonismul teleologic (Aristotel), etica aelenistica: stoicismul, epicureismul, neoplatonismul, scepticismul, idealismul moral, etici utilitariste si subiectiviste, etica axiologica, etica analitica, etica existentialista si fenomenologica, etc.

Morala crestina este universala, pe cand etica filosofica, sub forma a numeroase sisteme etice, nu poate fi universala, ci localizata doar la cativa indivizi sau cateva scoli filosofice. Etica filosofica, a fost cultivata indeosebi de filosofi; de aceea i se mai zice si filosofica. Dar ea difera de la o scoala sau directie filosofica la alta, sau chiar de la un filosof la altul, deoarece nu exista doi filosofi din aceeasi scoala care sa fie de acord in totalitate, in ceea ce priveste etica. Sa ne gandim de pilda la scoala sceptica. Exista deosebiri si in privinta izvoarelor din care Morala crestina si etica filosofica isi iau materialul pentru a-l prelucra in mod sistematic. Izvorul cel mai important al Teologiei Morale este revelatia dumnezeiasca cuprinsa in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie, iar cel al eticii filosofice este numai ratiunea umana. Etica filosofica isi scoate materialul sau, prin observatie si reflectie, fie din fenomenele vietii morale la diferiti indivizi si popoare, fie din analizarea constiintei umane.

Cel de-al treilea izvor al Teologiei Morale il constituie firea si ratiunea umana luminata de harul dumnezeiesc, considerate inferioare fata de celelalte doua izvoare. In etica filosofica, ratiunea constituie fundamentul moralitatii, singura si ultima instanta careia se adreseaza omul si singura autoritate care intervine in actiunile omului.

Morala crestina are asadar o baza revelationala supranaturala si una naturala. Fata de etica filosofica, fundamentarea Moralei crestine este mult mai larga si temeinica.

Teologia Morala are o dubla utilitate: teoretica si practica, intr-o unitate indestructibila. Sistemele etice filosofice sunt foarte numeroase, ceea ce este o dovada ca investigarea fenomenului moral a preocupat, cel mai mult, un mare numar de ganditori. Istoria folosofiei si a eticii ne arata ca nici un sistem etic nu a putut cuprinde in formula sa intreaga realitate a fenomenului moral care, de fapt, nu poate fi cuprins intr-o formula unica. Orice incercare de acest gen lasa, cu sau fara voie, la o parte un aspect al realitatii morale. Viata morala nu poate fi privita numai dintr-un singur unghi, datorie, placere, egoism etc. In etica filosofica sunt infatisate unele principii de conduita discutabila pe care omul le urmeaza numai daca le gaseste valoroase prin prisma cugetarii sale.

Si in privinta cuprinsului exista deosebiri esentiale.

Teologia Morala infatiseaza in mod sistematic normele dupa care crestinul trebuie sa se conduca spre a-si ajunge scopul sau ultim, asemanarea cu Dumnezeu, Binele suprem, folosind motive si mijloace atat supranaturale, cat si naturale. Eticii filosofice ii lipseste cunoasterea unor adevaruri de credinta fundamentale descoperite in mod supranatural, fara de care nu este cu putinta o morala sfintitoare care sa duca pe om la Creatorul sau si la mostenirea vietii vesnice. Totodata etica filosofica nu cunoaste nici calea pe care se ajunge la moralitate si la comuniunea cu Dumnezeu. Eticii filosofice ii sunt necunoscute unele virtuti in sensul crestin, de pilda, milostenia si ingrijirea de vaduve si orfani, de cei bolnavi, de cei saraci etc.

Morala crestina pune accent pe sufletul omului data fiind crearea omului de catre Dumnezeu cu trup si suflet dupa chipul si asemanarea Lui (Facere 1, 26-27).

Scopul creatiei se implineste prin aducerea la existenta a fapturii umane cu trup si suflet, a persoanei constiente create, pentru ca si Creatorul este Persoana si pentru faptul ca insasi creatia are ca scop realizarea unui dialog intre Persoana suprema si persoanele create.

Relatia omului cu Dumnezeu, vie si constienta, dialogica, o intalnim numai in Morala crestina. Ea lipseste eticii filosofice care se reduce numai la relatia omului cu sine insusi sau numai cu semenii.

Dar trupul nu este denigrat asa cum faceau maniheii sau spiritualismul platonic, ci i se acorda o mare valoare si un rost bine determinat in iconomia mmtuirii.

In Morala crestina, omul are o valoare in fata Creatorului. In sistemele etice ale antichitatii grecesti omul avea o valoare deosebita (sa ne gandim doar la sofistul Protagoras care afirmase ca "omul este masura tuturor lucrurilor", dar aceasta valoare nu era ca aceea pe care o acorda crestinismul. Sfantul Grigorie Palama zice: "Nu numai a cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, pe cat e cu putinta, intrece fara asemanare filosofia elinilor, ci si numai a sti ce loc are omul inaintea lui Dumnezeu intrece toata intelepciunea acelora. Caci singur omul dintre toate cele pamantesti si ceresti a fost zidit dupa chipul Ziditorului, ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca si sa fie cunoscatorul singur al Aceluia, iar prin credinta, prin inclinarea si dragostea fata de El, sa-si pastreze frumusetea sa".

Totodata Morala crestina acorda o mare importanta si trupului si vietii pamantesti. In etica filosofica valoarea morala a vietii pamantesti oscileaza intre doua extreme: una pe care se inscrie conceptia care-i acorda suprema si unica valoare incepand cu sistemele naturaliste si culminand cu sistemul lui Nietzsche, alta pe care se inscrie conceptia sistemelor religioase si filosofice pesimiste, de pilda ereziile gnostice, budismul, sistemului Schopenhauer, care considera viata ca pe un rau radical si iremediabil. Aceste doua conceptii sunt gresite deoarece prima acorda importanta expansiunii maxime a vietii biologice, neglijand partea spirituala, iar a doua sustine si indeamna la descatusarea de viata pamanteasca prin sinucidere.

Morala crestina, spre deosebire de aceste conceptii filosofice a dat un sens si o valoare noua vietii umane, atat in perspectiva existentei omului in aceasta lume, cat si in perspectiva eshatologica

ETC.

(pot furniza multe alte texte; aceste fragmente de mai sus sunt luate din mai multe locuri, nu am mai pus ghilimele la fiecare paragraf dar te rog sa le subintelegi).

În prealabil postat de cristinamaria

Cred ca faci niste erori de terminologie, sau poate nu intelegem la fel ce este morala. Nu exista morala absoluta (fie ea atee sau nu, in realitate in afara noralei crestine nu exista morala, deoarece vorbim mai degraba de o etica decat de o morala - o diferenta importanta, daca vrei tu sa ii spui morala atee bine, dar in realitate cred ca te referi la etica filozofica). Nu exista de asemenea morala individuala. Prin insasi definitia sa, aceea a studiului binelui si raului, morala te obliga sa te raportezi la vecinii tai, indiferent ca gandesc sau nu ca tine, deci sa ii incluzi in sfera ta de preocupari, si iata cum am ajuns de la individ la un sistem, ceea ce exclude orice posibilitate de individualism in morala. Putem vorbi de individualism, daca ne referim la specimenele amorale. Atunci insa nu vom mai discuta despre morala.

Terminologia in domeniu e una foarte neclara.
Dupa mine, exista doua directii: meta-etica, ce se ocupa cu studiul aparitiei valorilor (bine, rau etc) si moralitatea, ce incearca sa spuna ce e bine si ce e rau.
Desigur, moralitatea se considera a fi in legatura cu comportamentul uman in legatura cu exteriorul, dar nu neaparat in legatura cu alti umani. Pot sa fiu sau nu moral si in legatura cu un caine.
Eu nu vad vreun motiv ca morala crestina sa acapareze pentru sine cuvintul "moral". Faptul ca se raporteaza la o zeitate nu ii confera o pozitie privilegiata. Cel putin nu pina ai demonstrat acest lucru (in primul rind ca exista vreo zeitate).

În prealabil postat de cristinamaria

Nu am inteles deductia ta cu filtrul universal. prin exemplul dat de mine am incercat sa arat ca in afara moralei crestine omorul altor oameni (fara motive legate de aparare) nu este neaparat condamnat ca regula, ba din contra. Nu stiu tu ce ai inteles din acest exemplu si de unde ai tras concluzia ca exemplul arata ca de fapt filtrul de bine-rau al omenirii este acelasi indiferent de raportarea la morala crestina. Filtrul nu este acelasi. Situarea intr-un sistem de reguli este esentiala si face toata diferenta.

Filtrul s-a schimbat in timp in mod global. Si omenirea s-a schimbat, vorba lui donkins, nu datorita religiei, ci impotriva ei.
Crestinismul, cel putin asa cum a inceput el si este descris in VT, nu pare deloc sa fie ceva special in domeniul moral; aceleasi ritualuri singeroase, aceeasi viziune despre dusmani. O viziune tribala, asa cum aveau toti oamenii din acele timpuri.
A venit apoi Hristos, cu o morala total diferita, de tip intoarce si celalalt obraz. Insa, fiind una nenaturala, nepotrivita pentru acele timpuri, nu a fost deloc urmata si nu este nici azi, decit de catre niste exceptii. Nici macar el insusi nu isi urmeaza indemnurile in totalitate. Filtrul era mai puternic decit invataturile sale.

În prealabil postat de cristinamaria

Finalul mesajului tau este foarte bun, mi-a placut enorm. Asa este (in cazul tau evident). Nu te lupti cu ideea de dumnezeu ci chiar cu Dumnezeu, ceea ce insa arata ca ii accepti existenta (caci altfel nu ai putea sa te lupti cu el), si deci s-a dus pe apa Sambetei ateismul tau cu totul. te-ai prins singur in capcana!

A fost o capcana, insa gura ei e in partea cealalta

În prealabil postat de cristinamaria

Nu iti poti depasi conditia umana, nici prin imaginatie nici in alt fel. Nu poti fi altceva decat om. Oricum, daca de dragul conversatiei admitemca ai putea sa iti depasesti conditia umana, posibilitatile ar fi destul de limitate, si anume 2, animal sau divinitate. in cazul animalului, nu putem vorbi de o depasirea conditiei umane, ci din contra, iar in cazul divinitatii, ok, e o depasire a conditiei umane, dar daca ii acceptam existenta iar ajungem in gard cu ateismul.

Depinde ce intelegi prin om. Daca prin om intelegi fiinta de acum 6000 de ani, atunci ACEL om si-a depasit conditia, dovada sintem noi, care discutam linistit si nu ne scoatem ochii.

În prealabil postat de cristinamaria

In realitate insa tu nu te lupti cu Dumnezeu, ca nu se poate chestia asta, ci cu tine insuti, si bine faci. indiferent de concluzia finala, acest demers interior nu poate decat sa-ti foloseasca. Ma tem insa ca demersul tau nu e unul sincer, fata de tine insuti nu fata de altcineva, deoarece nu pari a avea disponibilitatea reala de a accepta ca argumentele tale ar putea fi daramate si, ca urmare, pe baza de logica, ai fi obligat in situatia respectiva sa imbratisezi punctul de vedere al oponentului si sa te declari crestin.
Eu am disponibilitatea asta, sincer, de a accepta ca, daca argumentele tale sunt mai tari ca ale mele, sa iti imbratisez punctul de vedere.

Am incredere in argumentele mele. Chiar daca ele ar fi invalidate, nu ar fi o problema: in stiinta acest lucru se intimpla frecvent, nu e o tragedie.
Oricum, o teorie nu devine adevarata numai prin invalidarea alteia.

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina presupune pe cea filosofica "in modul in care constiinta crestina presupune stiinta moralei din fire a omului". Preceptele morale nu sunt accesibile numai celor ce cred in Hristos, ci valabile pentru toti oamenii din toate timpurile si locurile.

E bine de tinut minte

În prealabil postat de cristinamaria

Si Morala crestina si etica filosofica pretind savarsirea binelui si evitarea raului. Orice lege morala pretinde din partea omului savarsirea binelui. Ca binele ca valoare morala fundamentala este esenta vietii morale toate sistemele de morala sunt de acord, insa ceea ce le deosebeste unele de altele in acest domeniu este felul in care fiecare dintre aceste sisteme inteleg si definesc fiinta binelui.

Corect

În prealabil postat de cristinamaria

Toate sistemele etice aparute in istoria cugetarii omenesti care fac din cate o valoare particulara axa intregii alcatuiri morale, sunt insuficiente, fiecare in felul sau, din cauza unilateralitatii lor, ceea ce nu se poate spune despre Morala crestina.

De ce?

În prealabil postat de cristinamaria

Pe cand in Morala crestina se poate vorbi de o invatatura unica provenind de la Hristos, Invatator si Profet unic si suprem pentru toate timpurile si toate locurile, careia ii corespunde o viata in Hristos, plina de virtuti spre eternitatea desavarsita a existentei, in etica filosofica nu se poate vorbi de o doctrina unitara, ci de mai multe sisteme de etica bazate pe diferite sisteme filosofice, deci neunitare: evdemonismul grec primitiv, evdemonismul teleologic (Aristotel), etica aelenistica: stoicismul, epicureismul, neoplatonismul, scepticismul, idealismul moral, etici utilitariste si subiectiviste, etica axiologica, etica analitica, etica existentialista si fenomenologica, etc.

Morala crestina este universala, pe cand etica filosofica, sub forma a numeroase sisteme etice, nu poate fi universala, ci localizata doar la cativa indivizi sau cateva scoli filosofice. Etica filosofica, a fost cultivata indeosebi de filosofi; de aceea i se mai zice si filosofica. Dar ea difera de la o scoala sau directie filosofica la alta, sau chiar de la un filosof la altul, deoarece nu exista doi filosofi din aceeasi scoala care sa fie de acord in totalitate, in ceea ce priveste etica. Sa ne gandim de pilda la scoala sceptica.

Faptul ca are cei mai multi adepti nu o face universala

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina are asadar o baza revelationala supranaturala si una naturala. Fata de etica filosofica, fundamentarea Moralei crestine este mult mai larga si temeinica.

O baza mai larga nu o face mai buna sau mai adevarata

În prealabil postat de cristinamaria

Eticii filosofice ii sunt necunoscute unele virtuti in sensul crestin, de pilda, milostenia si ingrijirea de vaduve si orfani, de cei bolnavi, de cei saraci etc.

Ceeeeee??????

În prealabil postat de cristinamaria

Relatia omului cu Dumnezeu, vie si constienta, dialogica, o intalnim numai in Morala crestina. Ea lipseste eticii filosofice care se reduce numai la relatia omului cu sine insusi sau numai cu semenii.

Normal, doar nu ar trebui si morala atee sa aibe o relatie oarecare cu Dzeu :)

În prealabil postat de cristinamaria

Dar trupul nu este denigrat asa cum faceau maniheii sau spiritualismul platonic, ci i se acorda o mare valoare si un rost bine determinat in iconomia mmtuirii.

idem morala atee, mai putin mmtuirea

În prealabil postat de cristinamaria

In Morala crestina, omul are o valoare in fata Creatorului. In sistemele etice ale antichitatii grecesti omul avea o valoare deosebita (sa ne gandim doar la sofistul Protagoras care afirmase ca "omul este masura tuturor lucrurilor", dar aceasta valoare nu era ca aceea pe care o acorda crestinismul. Sfantul Grigorie Palama zice: "Nu numai a cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, pe cat e cu putinta, intrece fara asemanare filosofia elinilor, ci si numai a sti ce loc are omul inaintea lui Dumnezeu intrece toata intelepciunea acelora. Caci singur omul dintre toate cele pamantesti si ceresti a fost zidit dupa chipul Ziditorului, ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca si sa fie cunoscatorul singur al Aceluia, iar prin credinta, prin inclinarea si dragostea fata de El, sa-si pastreze frumusetea sa".

Da, s-a vazut valoarea oamenilor: potop, plagi, nasteri premature etc.
Sa inteleg de aici ca Dzeu l-a creat pe om NUMAI ca sa aibe cine sa il aduleze? :)

În prealabil postat de cristinamaria

Totodata Morala crestina acorda o mare importanta si trupului si vietii pamantesti. In etica filosofica valoarea morala a vietii pamantesti oscileaza intre doua extreme: una pe care se inscrie conceptia care-i acorda suprema si unica valoare incepand cu sistemele naturaliste si culminand cu sistemul lui Nietzsche [...] prima acorda importanta expansiunii maxime a vietii biologice, neglijand partea spirituala

gresit

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina, spre deosebire de aceste conceptii filosofice a dat un sens si o valoare noua vietii umane, atat in perspectiva existentei omului in aceasta lume, cat si in perspectiva eshatologica

Care este, dupa tine, sensul si noua valoare a vietii umane?

[anita]

Cristina ,pentru crestini nu spui nimic nou.
Ca o buna crestina ce esti ,cred ca stii ca viata are un sens si ii cunosti acest sens.
Domnul Iisus a spus foarte clar care este rostul vietii ,"sa va iubiti unii pe altii.."
Morala atee nu prea e morala ,nu are sprijin ,fundament.

În prealabil postat de anita

Morala atee nu prea e morala ,nu are sprijin ,fundament.

Morala atee se bazeaza pe diverse fapte descoperite de stiinta, printre care: universul nu a fost facut pentru om, pentru ca omul sa apara si pentru ca acesta sa aibe vreo morala intr-un mod necesar, simtul moral al omului a aparut ca produs secundar al evolutiei acestuia.
Pentru ca ia in considerare si baza si modul de formare al unui concept moral, morala atee permite ca percepte care la un moment dat sint considerate morale (de exemplu sclavia, inferioritatea femeii) sa fie invalidate pe baze stiintifice. La fel, percepte odata considerate imorale, pe masura ce baza lor este invalidata, se pot transforma treptat in unele cel putin normale.
Sclavia a inceput sa fie vazuta ca imorala numai cind s-a dovedit ca negrii sint la fel de oameni ca albii.
Femeia a inceput sa aibe aceleasi drepturi ca barbatii (si, totusi, a continuat sa fie mai protejata) in momentul in care s-a dovedit ca nu exista baze pentru a considera femeia inferioara intelectual.
Nazismul poate fi definit ca imoral pe baza declararii ca fiind false bazele sale: inferioritatea evreilor si presupusul lor complot prin care sa conduca lumea.

În prealabil postat de anita

Domnul Iisus a spus foarte clar care este rostul vietii ,"sa va iubiti unii pe altii.."

Dar, mai intii de toate, pe Mine

[cristinamaria]

În prealabil postat de topcat

E bine de tinut minte


Corect


De ce?

Pentru ca intr-un sistem moral, ceea ce conteaza in primul rand e reperul, sistemul de referinta. Spuneai mai sus ca poti fi moral si cu un caine, in principiu nu ot (sigur, depinde de sistemul de referinta pe care il alegi pentru sustemul moral, dar nu ai ce sistem de referinta sa alegi astfel incat sa poti spune ca esti moral cu un caine). Binele si raul nu pot fi judecate in cadrul unui sistem decat prin raportare la ceva. Spre exemplu: sa ucizi este rau - de ce? in lipsa sistemului de valori crestine, intr-adevar desavarsit de Hristos (nu inteleg de ce spui ca nici el nu-si respecta propria morala, nu e deloc adevarat dar oricum da argumente), prin care reperul fundamental este desavarsirea, mantuirea, indumnezeirea, viata vesnica, nu are nici o logica sa condamni omorul. Da-mi tu un exemplu de sistem etic (sau de morala atee cum ii zici tu) in care poti sa condamni omorul facand abstractie de principiile crestine si sa aiba sens.

De ce spui ca, capcana avea gura in partea cealalta, explica-te pana la capat ca nu pot ghici (si oricum la orele la care scriu eu de obicei nu mai functioneaza decat 20% din neuroni).

Dumnezeu a spus intr-adevar sa ne iubim unii pe altii, ceea ce implica sa te iubesti si pe tina insuti desigur, dar nu vad de ce "mai intai" pe tine si apoi pe altii. Din punctul meu de vedere ar trebui sa te iubesti kla fel de mult cum ii iubesti si pe altii.