Morala crestina vs morala atee

[cristinamaria]

Cred ca faci niste erori de terminologie, sau poate nu intelegem la fel ce este morala. Nu exista morala absoluta (fie ea atee sau nu, in realitate in afara noralei crestine nu exista morala, deoarece vorbim mai degraba de o etica decat de o morala - o diferenta importanta, daca vrei tu sa ii spui morala atee bine, dar in realitate cred ca te referi la etica filozofica). Nu exista de asemenea morala individuala. Prin insasi definitia sa, aceea a studiului binelui si raului, morala te obliga sa te raportezi la vecinii tai, indiferent ca gandesc sau nu ca tine, deci sa ii incluzi in sfera ta de preocupari, si iata cum am ajuns de la individ la un sistem, ceea ce exclude orice posibilitate de individualism in morala. Putem vorbi de individualism, daca ne referim la specimenele amorale. Atunci insa nu vom mai discuta despre morala.

Nu am inteles deductia ta cu filtrul universal. prin exemplul dat de mine am incercat sa arat ca in afara moralei crestine omorul altor oameni (fara motive legate de aparare) nu este neaparat condamnat ca regula, ba din contra. Nu stiu tu ce ai inteles din acest exemplu si de unde ai tras concluzia ca exemplul arata ca de fapt filtrul de bine-rau al omenirii este acelasi indiferent de raportarea la morala crestina. Filtrul nu este acelasi. Situarea intr-un sistem de reguli este esentiala si face toata diferenta.

Finalul mesajului tau este foarte bun, mi-a placut enorm. Asa este (in cazul tau evident). Nu te lupti cu ideea de dumnezeu ci chiar cu Dumnezeu, ceea ce insa arata ca ii accepti existenta (caci altfel nu ai putea sa te lupti cu el), si deci s-a dus pe apa Sambetei ateismul tau cu totul. te-ai prins singur in capcana!

Nu iti poti depasi conditia umana, nici prin imaginatie nici in alt fel. Nu poti fi altceva decat om. Oricum, daca de dragul conversatiei admitemca ai putea sa iti depasesti conditia umana, posibilitatile ar fi destul de limitate, si anume 2, animal sau divinitate. in cazul animalului, nu putem vorbi de o depasirea conditiei umane, ci din contra, iar in cazul divinitatii, ok, e o depasire a conditiei umane, dar daca ii acceptam existenta iar ajungem in gard cu ateismul.

In realitate insa tu nu te lupti cu Dumnezeu, ca nu se poate chestia asta, ci cu tine insuti, si bine faci. indiferent de concluzia finala, acest demers interior nu poate decat sa-ti foloseasca. Ma tem insa ca demersul tau nu e unul sincer, fata de tine insuti nu fata de altcineva, deoarece nu pari a avea disponibilitatea reala de a accepta ca argumentele tale ar putea fi daramate si, ca urmare, pe baza de logica, ai fi obligat in situatia respectiva sa imbratisezi punctul de vedere al oponentului si sa te declari crestin.

Eu am disponibilitatea asta, sincer, de a accepta ca, daca argumentele tale sunt mai tari ca ale mele, sa iti imbratisez punctul de vedere.

Ca sa ne lamurim cu morala crestina, uite cateva extrase dintr-o serie de scrieri pe aceasta tema. sunt multe altele, subiectul e foarte vast, dar depinde si care e sursa bibliografica pe care o iei in discutie, cea din interiorul eticii filosofice (filosofii antici in special) sau cea din interiorul Moralei crestine (scrierile patristice).

"Crestinismul, cu invatatura si morala sa superioare, apare pe fondul lumii greco-romane unde excelasera celebre scoli filosofice care dadusera lumii mari intelepti: Heraclit din Efes, Protagoras, Socrate, Platon, Aristotel, etc. Dar aceste sisteme filosofice, care aveau si o etica, n-au putut impune norme etice si n-au putut influenta decat in mica parte viata adeptilor, uneori nici chiar intemeietorii sau conducatorii scolilor filosofice respective neputand respecta sentintele etice pe care le enuntasera. Ne vom referi indeosebi la filosofia si etica antica greaca deoarece majoritatea sistemelor de etica din cursul istoriei isi au izvorul in filosofia antichitatii. Aceste sisteme in decursul istoriei eticii sunt numeroase, de aceea noi vom folosi denumirea generala de etica filosofica, termen care desemneaza indeosebi aspectul teoretic al sistemelor etice din decursul istoriei, reflexiunile filosofice asupra principiilor generale ale moralei. Chiar de la primii filosofi greci etica n-a insemnat decat unul si acelasi lucru: "studiul reflexiv a ceea ce este bun sau rau in aceasta parte a conduitei umane de care omul este, mai mult sau mai putin, responsabil in mod personal". Problema centrala a teoriei etice antice si medievale era: cum poate omul sa ajunga la fericire? inainte de Renastere se gandea in general ca oamenii erau ordonati prin natura lor sa ajunga la o tinta finala, dar aceasta perspectiva globala difera la diversi filosofi. Teoriile etice moderne si contemporane se intereseaza mai ales de problema ratiunii practice si a datoriei."

1. Asemanari intre Morala crestina si etica filosofica

Morala crestina si etica filosofica, in ciuda faptului ca le despart multe puncte deosebitoare, au si puncte de contact, asemanatoare, dar pe care le ating din planuri deosebite.

Ambele au in comun faptul ca in preocuparile si observatiile lor se afla omul si manifestarile sale morale. Etica filosofica presupune, in general, ca scop al vietii omului fericirea pe care o obtine aici pe pamant, iar firea decazuta a omului se reface numai prin mijloace umane; dupa Morala crestina, scopul vietii omului este tot fericirea, desavarsirea, sfintenia, dobandirea mantuirii in sensul adevarat al cuvantului, care incepe aici pe pamant, este un proces indelungat si se continua in viata de dincolo, iar firea decazuta a omului se restaureaza numai cu ajutorul harului divin.

Insa, facem precizarea ca numai Morala crestina cu invatatura sa superioara daruieste credinciosului mntuirea in sensul adevarat al cuvantului. Unele sisteme etice vorbesc de o fericire a omului, dar aceasta nu este adevarata sa mantuire si nu se ridica la sublimitatea actului mantuirii din Morala crestina.

Ambele aceste doua domenii intreprind aceleasi cercetari asupra realitatii factorului moral, asupra legilor actiunii morale si asupra manifestarilor morale generale.

Etica filosofica pune cel mai mare accent pe ratiunea umana ca fundament al moralitatii, fiind astfel intelectualista, in timp ce Morala crestina trebuie sa cuprinda si faptele omului pe care le savarseste in conformitate cu firea sa umana dar raportate la o Fiinta absoluta, identica cu Binele suprem - Dumnezeu, altfel natura umana a credinciosului ar ramane numai o norma incompleta si nesigura pentru adevarata moralitate crestina. Raportand lumea creaturilor la Creatorul acestora si la scopul urmarit de El prin creatie se poate vorbi de natura lucrurilor ca despre cea mai apropiata norma a moralitatii. Morala crestina tine cont intr-o oarecare masurari de concluziile eticii filosofice dar fara ca Morala crestina sa fie considerata ca o continuare, intregire sau terminare a eticii filosofice. Caci Dumnezeu este Creatorul si Proniatorul atat al lumii creaturilor, cat si al imparatiei harului prin Hristos si de aceea Morala crestina si etica filosofica se afla in general intr-un raport de gradatiune si de calitate, nu de opozitie.

Morala crestina presupune pe cea filosofica "in modul in care constiinta crestina presupune stiinta moralei din fire a omului". Preceptele morale nu sunt accesibile numai celor ce cred in Hristos, ci valabile pentru toti oamenii din toate timpurile si locurile. Conform invataturii crestine atat Revelatia supranaturala, cat si cea naturala au un singur izvor: Dumnezeu - Binele suprem.

Atat morala crestina, cat si etica filosofica (sub aspect teoretic) gasesc un punct comun si in cultivarea valorilor morale, grupa aparte de valori care se infatiseaza in primul rand ca valori ale persoanei. Lucrurile nu sunt purtatoare de valori, deoarece nu sunt responsabile. Prin aceste valori se ierarhizeaza atitudinile, intentiile, faptele persoanei. Specificul calitativ al valorilor morale prin care se deosebesc de celelalte valori consta in raportarea lor la libertatea fiintei umane si la ratiune, calitati esential spirituale cu care a fost creata de Dumnezeu. Imperativele morale care exprima valori morale sunt categorice, nu ipotetice, deoarece valorile morale se infatiseaza constiintei cu caracter de absolut in sensul ca urmarirea lor nu presupune alte scopuri care le-ar depasi si nu se legitimeaza prin elemente straine de ele.

Toate valorile morale se intemeiaza pe valoarea fundamentala a binelui, ca forme particulare ale lui. Aceasta nu inseamna ca el ar fi suma lor, caci binele reprezinta si un plus fata de valorile pe care le fundamenteaza. El le strabate pe toate.

Si Morala crestina si etica filosofica pretind savarsirea binelui si evitarea raului. Orice lege morala pretinde din partea omului savarsirea binelui. Ca binele ca valoare morala fundamentala este esenta vietii morale toate sistemele de morala sunt de acord, insa ceea ce le deosebeste unele de altele in acest domeniu este felul in care fiecare dintre aceste sisteme inteleg si definesc fiinta binelui.

Toate sistemele etice aparute in istoria cugetarii omenesti care fac din cate o valoare particulara axa intregii alcatuiri morale, sunt insuficiente, fiecare in felul sau, din cauza unilateralitatii lor, ceea ce nu se poate spune despre Morala crestina.

[cristinamaria]

2. Deosebiri intre Morala crestina si etica filosofica

Pe cand in Morala crestina se poate vorbi de o invatatura unica provenind de la Hristos, Invatator si Profet unic si suprem pentru toate timpurile si toate locurile, careia ii corespunde o viata in Hristos, plina de virtuti spre eternitatea desavarsita a existentei, in etica filosofica nu se poate vorbi de o doctrina unitara, ci de mai multe sisteme de etica bazate pe diferite sisteme filosofice, deci neunitare: evdemonismul grec primitiv, evdemonismul teleologic (Aristotel), etica aelenistica: stoicismul, epicureismul, neoplatonismul, scepticismul, idealismul moral, etici utilitariste si subiectiviste, etica axiologica, etica analitica, etica existentialista si fenomenologica, etc.

Morala crestina este universala, pe cand etica filosofica, sub forma a numeroase sisteme etice, nu poate fi universala, ci localizata doar la cativa indivizi sau cateva scoli filosofice. Etica filosofica, a fost cultivata indeosebi de filosofi; de aceea i se mai zice si filosofica. Dar ea difera de la o scoala sau directie filosofica la alta, sau chiar de la un filosof la altul, deoarece nu exista doi filosofi din aceeasi scoala care sa fie de acord in totalitate, in ceea ce priveste etica. Sa ne gandim de pilda la scoala sceptica. Exista deosebiri si in privinta izvoarelor din care Morala crestina si etica filosofica isi iau materialul pentru a-l prelucra in mod sistematic. Izvorul cel mai important al Teologiei Morale este revelatia dumnezeiasca cuprinsa in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie, iar cel al eticii filosofice este numai ratiunea umana. Etica filosofica isi scoate materialul sau, prin observatie si reflectie, fie din fenomenele vietii morale la diferiti indivizi si popoare, fie din analizarea constiintei umane.

Cel de-al treilea izvor al Teologiei Morale il constituie firea si ratiunea umana luminata de harul dumnezeiesc, considerate inferioare fata de celelalte doua izvoare. In etica filosofica, ratiunea constituie fundamentul moralitatii, singura si ultima instanta careia se adreseaza omul si singura autoritate care intervine in actiunile omului.

Morala crestina are asadar o baza revelationala supranaturala si una naturala. Fata de etica filosofica, fundamentarea Moralei crestine este mult mai larga si temeinica.

Teologia Morala are o dubla utilitate: teoretica si practica, intr-o unitate indestructibila. Sistemele etice filosofice sunt foarte numeroase, ceea ce este o dovada ca investigarea fenomenului moral a preocupat, cel mai mult, un mare numar de ganditori. Istoria folosofiei si a eticii ne arata ca nici un sistem etic nu a putut cuprinde in formula sa intreaga realitate a fenomenului moral care, de fapt, nu poate fi cuprins intr-o formula unica. Orice incercare de acest gen lasa, cu sau fara voie, la o parte un aspect al realitatii morale. Viata morala nu poate fi privita numai dintr-un singur unghi, datorie, placere, egoism etc. In etica filosofica sunt infatisate unele principii de conduita discutabila pe care omul le urmeaza numai daca le gaseste valoroase prin prisma cugetarii sale.

Si in privinta cuprinsului exista deosebiri esentiale.

Teologia Morala infatiseaza in mod sistematic normele dupa care crestinul trebuie sa se conduca spre a-si ajunge scopul sau ultim, asemanarea cu Dumnezeu, Binele suprem, folosind motive si mijloace atat supranaturale, cat si naturale. Eticii filosofice ii lipseste cunoasterea unor adevaruri de credinta fundamentale descoperite in mod supranatural, fara de care nu este cu putinta o morala sfintitoare care sa duca pe om la Creatorul sau si la mostenirea vietii vesnice. Totodata etica filosofica nu cunoaste nici calea pe care se ajunge la moralitate si la comuniunea cu Dumnezeu. Eticii filosofice ii sunt necunoscute unele virtuti in sensul crestin, de pilda, milostenia si ingrijirea de vaduve si orfani, de cei bolnavi, de cei saraci etc.

Morala crestina pune accent pe sufletul omului data fiind crearea omului de catre Dumnezeu cu trup si suflet dupa chipul si asemanarea Lui (Facere 1, 26-27).

Scopul creatiei se implineste prin aducerea la existenta a fapturii umane cu trup si suflet, a persoanei constiente create, pentru ca si Creatorul este Persoana si pentru faptul ca insasi creatia are ca scop realizarea unui dialog intre Persoana suprema si persoanele create.

Relatia omului cu Dumnezeu, vie si constienta, dialogica, o intalnim numai in Morala crestina. Ea lipseste eticii filosofice care se reduce numai la relatia omului cu sine insusi sau numai cu semenii.

Dar trupul nu este denigrat asa cum faceau maniheii sau spiritualismul platonic, ci i se acorda o mare valoare si un rost bine determinat in iconomia mmtuirii.

In Morala crestina, omul are o valoare in fata Creatorului. In sistemele etice ale antichitatii grecesti omul avea o valoare deosebita (sa ne gandim doar la sofistul Protagoras care afirmase ca "omul este masura tuturor lucrurilor", dar aceasta valoare nu era ca aceea pe care o acorda crestinismul. Sfantul Grigorie Palama zice: "Nu numai a cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, pe cat e cu putinta, intrece fara asemanare filosofia elinilor, ci si numai a sti ce loc are omul inaintea lui Dumnezeu intrece toata intelepciunea acelora. Caci singur omul dintre toate cele pamantesti si ceresti a fost zidit dupa chipul Ziditorului, ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca si sa fie cunoscatorul singur al Aceluia, iar prin credinta, prin inclinarea si dragostea fata de El, sa-si pastreze frumusetea sa".

Totodata Morala crestina acorda o mare importanta si trupului si vietii pamantesti. In etica filosofica valoarea morala a vietii pamantesti oscileaza intre doua extreme: una pe care se inscrie conceptia care-i acorda suprema si unica valoare incepand cu sistemele naturaliste si culminand cu sistemul lui Nietzsche, alta pe care se inscrie conceptia sistemelor religioase si filosofice pesimiste, de pilda ereziile gnostice, budismul, sistemului Schopenhauer, care considera viata ca pe un rau radical si iremediabil. Aceste doua conceptii sunt gresite deoarece prima acorda importanta expansiunii maxime a vietii biologice, neglijand partea spirituala, iar a doua sustine si indeamna la descatusarea de viata pamanteasca prin sinucidere.

Morala crestina, spre deosebire de aceste conceptii filosofice a dat un sens si o valoare noua vietii umane, atat in perspectiva existentei omului in aceasta lume, cat si in perspectiva eshatologica

ETC.

(pot furniza multe alte texte; aceste fragmente de mai sus sunt luate din mai multe locuri, nu am mai pus ghilimele la fiecare paragraf dar te rog sa le subintelegi).

În prealabil postat de cristinamaria

Pe cand in Morala crestina se poate vorbi de o invatatura unica provenind de la Hristos, Invatator si Profet unic si suprem pentru toate timpurile si toate locurile, careia ii corespunde o viata in Hristos, plina de virtuti spre eternitatea desavarsita a existentei, in etica filosofica nu se poate vorbi de o doctrina unitara, ci de mai multe sisteme de etica bazate pe diferite sisteme filosofice, deci neunitare: evdemonismul grec primitiv, evdemonismul teleologic (Aristotel), etica aelenistica: stoicismul, epicureismul, neoplatonismul, scepticismul, idealismul moral, etici utilitariste si subiectiviste, etica axiologica, etica analitica, etica existentialista si fenomenologica, etc.

Morala crestina este universala, pe cand etica filosofica, sub forma a numeroase sisteme etice, nu poate fi universala, ci localizata doar la cativa indivizi sau cateva scoli filosofice. Etica filosofica, a fost cultivata indeosebi de filosofi; de aceea i se mai zice si filosofica. Dar ea difera de la o scoala sau directie filosofica la alta, sau chiar de la un filosof la altul, deoarece nu exista doi filosofi din aceeasi scoala care sa fie de acord in totalitate, in ceea ce priveste etica. Sa ne gandim de pilda la scoala sceptica.

Faptul ca are cei mai multi adepti nu o face universala

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina are asadar o baza revelationala supranaturala si una naturala. Fata de etica filosofica, fundamentarea Moralei crestine este mult mai larga si temeinica.

O baza mai larga nu o face mai buna sau mai adevarata

În prealabil postat de cristinamaria

Eticii filosofice ii sunt necunoscute unele virtuti in sensul crestin, de pilda, milostenia si ingrijirea de vaduve si orfani, de cei bolnavi, de cei saraci etc.

Ceeeeee??????

În prealabil postat de cristinamaria

Relatia omului cu Dumnezeu, vie si constienta, dialogica, o intalnim numai in Morala crestina. Ea lipseste eticii filosofice care se reduce numai la relatia omului cu sine insusi sau numai cu semenii.

Normal, doar nu ar trebui si morala atee sa aibe o relatie oarecare cu Dzeu :)

În prealabil postat de cristinamaria

Dar trupul nu este denigrat asa cum faceau maniheii sau spiritualismul platonic, ci i se acorda o mare valoare si un rost bine determinat in iconomia mmtuirii.

idem morala atee, mai putin mmtuirea

În prealabil postat de cristinamaria

In Morala crestina, omul are o valoare in fata Creatorului. In sistemele etice ale antichitatii grecesti omul avea o valoare deosebita (sa ne gandim doar la sofistul Protagoras care afirmase ca "omul este masura tuturor lucrurilor", dar aceasta valoare nu era ca aceea pe care o acorda crestinismul. Sfantul Grigorie Palama zice: "Nu numai a cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, pe cat e cu putinta, intrece fara asemanare filosofia elinilor, ci si numai a sti ce loc are omul inaintea lui Dumnezeu intrece toata intelepciunea acelora. Caci singur omul dintre toate cele pamantesti si ceresti a fost zidit dupa chipul Ziditorului, ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca si sa fie cunoscatorul singur al Aceluia, iar prin credinta, prin inclinarea si dragostea fata de El, sa-si pastreze frumusetea sa".

Da, s-a vazut valoarea oamenilor: potop, plagi, nasteri premature etc.
Sa inteleg de aici ca Dzeu l-a creat pe om NUMAI ca sa aibe cine sa il aduleze? :)

În prealabil postat de cristinamaria

Totodata Morala crestina acorda o mare importanta si trupului si vietii pamantesti. In etica filosofica valoarea morala a vietii pamantesti oscileaza intre doua extreme: una pe care se inscrie conceptia care-i acorda suprema si unica valoare incepand cu sistemele naturaliste si culminand cu sistemul lui Nietzsche [...] prima acorda importanta expansiunii maxime a vietii biologice, neglijand partea spirituala

gresit

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina, spre deosebire de aceste conceptii filosofice a dat un sens si o valoare noua vietii umane, atat in perspectiva existentei omului in aceasta lume, cat si in perspectiva eshatologica

Care este, dupa tine, sensul si noua valoare a vietii umane?

[anita]

Cristina ,pentru crestini nu spui nimic nou.
Ca o buna crestina ce esti ,cred ca stii ca viata are un sens si ii cunosti acest sens.
Domnul Iisus a spus foarte clar care este rostul vietii ,"sa va iubiti unii pe altii.."
Morala atee nu prea e morala ,nu are sprijin ,fundament.

În prealabil postat de anita

Morala atee nu prea e morala ,nu are sprijin ,fundament.

Morala atee se bazeaza pe diverse fapte descoperite de stiinta, printre care: universul nu a fost facut pentru om, pentru ca omul sa apara si pentru ca acesta sa aibe vreo morala intr-un mod necesar, simtul moral al omului a aparut ca produs secundar al evolutiei acestuia.
Pentru ca ia in considerare si baza si modul de formare al unui concept moral, morala atee permite ca percepte care la un moment dat sint considerate morale (de exemplu sclavia, inferioritatea femeii) sa fie invalidate pe baze stiintifice. La fel, percepte odata considerate imorale, pe masura ce baza lor este invalidata, se pot transforma treptat in unele cel putin normale.
Sclavia a inceput sa fie vazuta ca imorala numai cind s-a dovedit ca negrii sint la fel de oameni ca albii.
Femeia a inceput sa aibe aceleasi drepturi ca barbatii (si, totusi, a continuat sa fie mai protejata) in momentul in care s-a dovedit ca nu exista baze pentru a considera femeia inferioara intelectual.
Nazismul poate fi definit ca imoral pe baza declararii ca fiind false bazele sale: inferioritatea evreilor si presupusul lor complot prin care sa conduca lumea.

[cristinamaria]

În prealabil postat de topcat

Morala atee se bazeaza pe diverse fapte descoperite de stiinta, printre care: universul nu a fost facut pentru om, pentru ca omul sa apara si pentru ca acesta sa aibe vreo morala intr-un mod necesar, simtul moral al omului a aparut ca produs secundar al evolutiei acestuia.
Pentru ca ia in considerare si baza si modul de formare al unui concept moral, morala atee permite ca percepte care la un moment dat sint considerate morale (de exemplu sclavia, inferioritatea femeii) sa fie invalidate pe baze stiintifice. La fel, percepte odata considerate imorale, pe masura ce baza lor este invalidata, se pot transforma treptat in unele cel putin normale.
Sclavia a inceput sa fie vazuta ca imorala numai cind s-a dovedit ca negrii sint la fel de oameni ca albii.
Femeia a inceput sa aibe aceleasi drepturi ca barbatii (si, totusi, a continuat sa fie mai protejata) in momentul in care s-a dovedit ca nu exista baze pentru a considera femeia inferioara intelectual.
Nazismul poate fi definit ca imoral pe baza declararii ca fiind false bazele sale: inferioritatea evreilor si presupusul lor complot prin care sa conduca lumea.

Vai de capul meu! Esti foarte naiv, nu am crezut ca astea sunt bazele gandirii tale, pe care intemeiezi tu morala atee. sa o luam pe rand.

Un sistem moral, un sistem de valori, nu se bazeaza niciodata pe niste fapte. Ci pe niste idei, notiuni abstracte daca vrei, concepte filozofice sau etice (binele si raul, uratul si frumosul etc. nu sunt niste fapte, sunt abstractiuni, definitia acestora compune sistemul moral). Poti defini aceste notiuni si in lipsa crestinismului, pe principiul ca pot face orice, dar inchegarea definitiilor intre ele nu va avea sens, nu se vor potrivi intr-un tot unitar. Citeste Kant.

Morala atee nu permite deloc ceea ce afirmi tu in paragraful 2. mai mult, sclavia si inferioritatea femeii nu au fost niciodata considerate morale si nici nu au intrat vreodata in sfera de abordare a moralului, iar disparitia lor in primul rand ca inca nu s-a produs si in al doilea rand ca "diluarea" lor daca vrei sa ii spunem asa nu are nimic in comun cu bazele stiintifice.

sclavia. faptul ca negrii sunt la fel de oameni ca albii nu a fost niciodata contestat, cel putin nu in sens moral. In primul rand ca sclavia a aparut cu mult inainte de colonizarea masiva a Africii, primii sclavi erau prizonieri de razboi, din cele mai vechi timpuri. Nu s-a pus niciodata problema ca prizonierii de razboi, ei fiind de obicei ALBI si nu negri, ar fi inferiori, din orice punct de vedere, celor care au castigat razboiul, ei deveneau sclavi pentru ca fusesera invinsi. Principala ratiune de a exista a sclaviei nu avea nicidecum o baza morala, ci una economica, PUR economica. sclavii reprezentau o forta de munca ieftina. Sclavia exista si in prezent, in tari arabe si asiatice de exemplu dar nu numai. faptulca nu se vorbeste de ea la TV nu inseamna ca "Drepturile Omului" sunt uniform raspandite pe mapamond. si in prezent ratiunea ei de a fi este tot economica. In SUA, unde a fost abolita sclavia neagra, ca acolo erau cei mai multi sclavi negri si in america de sud, sclavia a fost abolita din ratiuni pur politice, nu pe baza unor fapte stiintifice, de fapt daca iti aduci putin aminte a fost si un razboi la ei pe tema asta, razboiul de secesiune, care te asigur ca nu a avut la baza fapte stiintifice, ci ratiuni politice si economice. Aia care au castigat, si-au impus punctul de vedere si au abolit sclavia. daca castigau aialalti, mai erau sclavi negri si acum in SUA. Nu intra nicaieri in peisajul asta nici un fel de fapte stiintifice.

Inferioritatea femeii este o notiune relativa, ea nu a fost niciodata predicata la nivel absolut. Femeia nu era nici in evul mediu considerata inferioara barbatului la modul absolut, ci la anumite capitole, insa capacitatea ei de a naste copii era si atunci vazuta ca o superioritate a ei fata de barbat. oricum, ideea ca femeia e inferioara barbatului nu a disparut nici pana in prezent, si iti pot gasi in orice moment 100 de barbati care sa aduca argumente in sprijinul acestei idei. din nou, nu intra in discutie nici un fel de descoperiri stiintifice. daca te referi la faptul ca femeia a castigat drepturi suplimentare de-a lungul timpului si a ajuns sa fie considerata egala cu barbatul din punct de vedere social (asta nu afirma egalitatea si pe alte planuri cum ar fi intelectual, ca forta fizica etc.) acest lucru a avut din nou o motivatie PUR politica, ca de altfel intreaga miscare de asa-zisa emancipare a femeii, miscare inventata de niste barbati pentru a creste masa de votanti din partidul lor. Si au si castigat. femeia ete si in prezent tratata special, ca si politica, de stateleasa-zis "civilizate", toatestatele UE de exemplu si SUA au politici speciale la orice capitol pentru femei. de exemplu - adoptam o politica destimulare a antreprenoriatului, adoptam si o politica suplimentara pentru femeile-antreprenor. Egalitatea dintre femei si barbati sau inferioritatea sau superioritatea unuia sau altuia nu are nici un fel de baze stiintifice, este o discutie pur filozofica, si depinde in intregime desistemul de referinta pe care il alegi si de definitiile pe care le accepti. Tot crestinismul este singurul care afirma fara putinta de tagada ca femeia si barbatul sjunt 2 parti ale aceluiasi intreg, ceea ce ii face egali, prin descrierea creatiei. Din nou, nu are nici o legatura cu stiinta.

Nazismul nu a fost declarat imoral niciodata! Este considerat un sistem discriminatoriu, al carui principiu de discriminare este condamnat prin lege, din ratiuni ce nu au nici o legatura cu faptele stiintifice. Daca era pe fapte stiintifice, ramanea la nivelul de teorie infimata stiintific, ca atatea alte teorii si mai nazdravane. Oricum, nazismul nu a fost condamnat pentru ca afirma ca evreii sunt naspa si vor sa faca cine stie ce ispravi, ci din unicul motiv ca a omorat oameni, MULTI, indiferent ca acei oameni erau evrei sau alte natii, omorul fiind considera un lucru rau, in sistemul moralei crestine, sistem ce sta la baza intregii dezvoltari a statelor moderne (tot ce vezi tu in codurile de legi, de exemplu condamnarea furtului, a omorului, a calomniei si alte fapte penale se bazeaza pe morala crestina). statele musulmane de exemplu, au si ele o morala fundamentata exclusiv religios, iar sistemul lor de drept are fundament religios si mai puternic ca al nostru, in sensul ca la ei codul de legi este chiar coranul in sine. Si evreii au un sistem de drept bazat pe morala religioasa a lor, si la ei scrierile religioase )Talmud) au vaoare delegi, iar rabinii meiaza toate conflictele (de obicei inainte de instanta se duc la rabin) pe baza acestor legi (aici intra inclusiv contractele comerciale, si pe alea le mediaza mai intai rabinul).

În prealabil postat de cristinamaria

Vai de capul meu! Esti foarte naiv, nu am crezut ca astea sunt bazele gandirii tale, pe care intemeiezi tu morala atee. sa o luam pe rand.

Morala atee se bazeaza pe altruismul reciproc, un concept evolutionist, care spune ca (,) cooperarea este mai benefica decit conflictul, dupa cum s-a vazut de-a lungul istoriei (nu numai celei umane).

În prealabil postat de cristinamaria

sclavia. faptul ca negrii sunt la fel de oameni ca albii nu a fost niciodata contestat, cel putin nu in sens moral. In primul rand ca sclavia a aparut cu mult inainte de colonizarea masiva a Africii, primii sclavi erau prizonieri de razboi, din cele mai vechi timpuri. Nu s-a pus niciodata problema ca prizonierii de razboi, ei fiind de obicei ALBI si nu negri, ar fi inferiori, din orice punct de vedere, celor care au castigat razboiul, ei deveneau sclavi pentru ca fusesera invinsi. Principala ratiune de a exista a sclaviei nu avea nicidecum o baza morala, ci una economica, PUR economica. sclavii reprezentau o forta de munca ieftina. Sclavia exista si in prezent, in tari arabe si asiatice de exemplu dar nu numai. faptulca nu se vorbeste de ea la TV nu inseamna ca "Drepturile Omului" sunt uniform raspandite pe mapamond. si in prezent ratiunea ei de a fi este tot economica. In SUA, unde a fost abolita sclavia neagra, ca acolo erau cei mai multi sclavi negri si in america de sud, sclavia a fost abolita din ratiuni pur politice, nu pe baza unor fapte stiintifice, de fapt daca iti aduci putin aminte a fost si un razboi la ei pe tema asta, razboiul de secesiune, care te asigur ca nu a avut la baza fapte stiintifice, ci ratiuni politice si economice. Aia care au castigat, si-au impus punctul de vedere si au abolit sclavia. daca castigau aialalti, mai erau sclavi negri si acum in SUA. Nu intra nicaieri in peisajul asta nici un fel de fapte stiintifice.

Sa inteleg ca esti de acord cu mine ca morala crestina nu poate spune ca sclavia e imorala.

În prealabil postat de cristinamaria

Inferioritatea femeii este o notiune relativa, ea nu a fost niciodata predicata la nivel absolut. Femeia nu era nici in evul mediu considerata inferioara barbatului la modul absolut, ci la anumite capitole, insa capacitatea ei de a naste copii era si atunci vazuta ca o superioritate a ei fata de barbat. oricum, ideea ca femeia e inferioara barbatului nu a disparut nici pana in prezent, si iti pot gasi in orice moment 100 de barbati care sa aduca argumente in sprijinul acestei idei. din nou, nu intra in discutie nici un fel de descoperiri stiintifice. daca te referi la faptul ca femeia a castigat drepturi suplimentare de-a lungul timpului si a ajuns sa fie considerata egala cu barbatul din punct de vedere social (asta nu afirma egalitatea si pe alte planuri cum ar fi intelectual, ca forta fizica etc.) acest lucru a avut din nou o motivatie PUR politica, ca de altfel intreaga miscare de asa-zisa emancipare a femeii, miscare inventata de niste barbati pentru a creste masa de votanti din partidul lor. Si au si castigat. femeia ete si in prezent tratata special, ca si politica, de stateleasa-zis "civilizate", toatestatele UE de exemplu si SUA au politici speciale la orice capitol pentru femei. de exemplu - adoptam o politica destimulare a antreprenoriatului, adoptam si o politica suplimentara pentru femeile-antreprenor. Egalitatea dintre femei si barbati sau inferioritatea sau superioritatea unuia sau altuia nu are nici un fel de baze stiintifice, este o discutie pur filozofica, si depinde in intregime desistemul de referinta pe care il alegi si de definitiile pe care le accepti. Tot crestinismul este singurul care afirma fara putinta de tagada ca femeia si barbatul sjunt 2 parti ale aceluiasi intreg, ceea ce ii face egali, prin descrierea creatiei. Din nou, nu are nici o legatura cu stiinta.

Sa inteleg ca esti de acord cu mine ca morala crestina nu poate spune ca inegalitatea intre femeie si barbat este imorala.

În prealabil postat de cristinamaria

Nazismul nu a fost declarat imoral niciodata!

Cum asa?
Daca vrei sa spui ca orice razboi e la fel de imoral, si asta pentru ca se ucid oameni, te inseli.