Ecumenismul si consecintele acestuia

[orthodoxia.i.thanatos]

“Ecumenismul, cea mai mare erezie a timpurilor noastre” – Pr. Prof. Dumitru Staniloae

Consecintele directe ale ecumenismului sint incalcarea invataturii Bisericii Ortodoxe, ceea ce inseamna ca nu poti fi si ecumenist si canonic in acelasi timp. Iar a fi canonic nu inseamna recunoastere mutuala intre patriarhii, ci respectarea stricta a canoanelor. Recunoasterea canonicitatii trebuie sa vina numai ca effect al acestei cauzalitati (respectarea canoanelor), ceea ce in practica, din pacate, nu se intimpla pentru ca ecumenismul pare sa aiba precedenta fata de canoane in ultima suta de ani.

In Biserica Ortodoxa canoanele nu sint ghiduri spirituale sau de conduita, ci standardele la care ne raportam in permanenta credinta si toata viata Bisericeasca din grija de a ne pastra ortodocsi. Canoanele reprezinta cadrul ortodoxiei. Cea mai mica incalcare a canoanelor (in special a celor care se refera la credinta) te scoate complet afara din ortodoxie. De ce e asa? Pentru ca noi, ortodocsii, spunem ca Adevarul e unul si ca Biserica Ortodoxa este Biserica Adevarata, Trupul Domnului, si, de aceea, orice schimbare, oricit de mica, pune la indoiala Adevarul, adica pe Dumnezeu. Credinta noastra este sigilata pina la sfirsitul lumii pentru ca Adevarul nu se schimba. Noi nu mai avem nimic de discutat, analizat sau revizuit cu privire la credinta. Cel care nu crede asa e liber sa plece. De aceea avem romano-catolici, protestanti si neo-protestanti.

Unitatea crestina adevarata poate fi realizata numai prin intoarcerea heterodocsilor la ortodoxie. Orice altceva inseamna transformarea ortodoxiei intr-o alta religie heterodoxa. Exemplele de mai jos vin sa demonstreze acest fapt:

1. In 1922 Patriarhia Ecumenica recunoaste validitatea succesiunii apostolice in biserica anglicana. Cu alte cuvinte, confirma veridicitatea tainelor si in afara Bisericii Ortodoxe, prin urmare Biserica Ortodoxa nu mai detine Adevarul decit impreuna cu anglicanii.

2. In 1965 Patriarhul Ecumenic Athenagoras ridica anathema asupra bisericii romano – catolice (da, schisma nu mai exista!) - in conditiile in care biserica romano – catolica se aflat intr-un grad de apostazie mult mai inaintat decit la 1053 (numarul ereziilor pe care le promoveaza este mult mai mare decit la vremea shismei). In plus, prin trecerea papei in dipticonul Constantinopolitan, Patriarhia Ecumenica se afla, tehnic, in comuniune si cu Papa de la Roma.

3. In 1993, Patriarhia Ecumenica, Biserica Rusa, Biserica Alexandriei, a Cyprului, Poloniei, Finlandei, Albaniei si BOR semneaza acordul de la Balamand (Liban) in care biserica romano-catolica este numita “biserica sora”, iar Biserica Ortodoxa si biserica romano-catolica sint definite ca “cei doi plamini ai Crestinatatii” - o renuntare in scris la ortodoxie.

4. In 2008, Mitropolitul BOR al Banatului se impartaseste cu greco-catolicii, excluzindu-se astfel din comuniunea ortodoxa, pentru ca nu poti fi si greco - catolic si ortodox in acelasi timp. Mitropolitul Corneanu ramine in continuare membru al Sinodului BOR.

5. Biserica Ortodoxa Antiohiana impartaseste monofiziti siriaci, recunoaste validitatea botezului si casatoriei monofizite, con-celebreaza slujbe cu monofizitii (Biserica Siriaca este o biserica monofizita – erezie condamnata la cel de-al IV-lea Consiliu Ecumenic).

6. Mitropolia Finlandei tine Sfintele Pasti dupa pascalia noua incalcind astfel hotaririle celui de-al III-lea Consiliu Ecumenic (in 2008 a sarbatorit Pastele cu 1 saptamina inaintea pastelui iudaic, impreuna cu romano-catolicii si protestantii).

7. Toate acele bisericile care isi spun canonice si care se afla in comuniune cu Patriarhia Ecumenica participa activ in miscarea ecumenista pan-crestina si inter-religiosa (canoanele Bisericii Ortodoxe interzic slujirea si rugaciunea in comun cu heterodocsii si paginii).

Lista, din pacate, ramine deschisa.