Iuda a fost predestinat sa-L vanda pe Hristos?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Yep,citatul subliniat ma trimite la plimbare.Adica la cautat mai multe informatii cu privire la semnificatia(sau semnificatiile lui complete).Sfantul Ioan Damaschinul..mi-a mai vorbit cineva de el azi.Fac ce fac si ma intalnesc virtual cu acest sfant.Solutie: pus scara :) pe biblioteca,rafturile cu placuta ,,Ortodoxism",sigur am Dogmatica si inca ceva.Pix,foi,cafea si research in progress :) Thx Delia, inca o noapte alba la orizont.Dar merita :)

Păcatul Ancestral a fost adesea văzut ca o anti-liturghie. O "împărtăşire" în cadrul unei Liturghii Negre, ca să zic aşa. Toate sunt aici, in nuce: Evanghelie (întoarsă), Punerea Înainte (Anafora), comuniunea.

P.S: Hai înapoi la topic !

Multumesc pt info,mi-am notat multe aspecte interesante in acesta seara.La sugestia dvs,revenirea la topic,va las opinia mea de final.Fiind o opinie a unui individ,trebuie tratata in acest mod.Nu altfel.O sa folosesc in mare parte tot materialul pe care l-am folosit in aceste postari.

Exista profetie in VT cu privire la tradare?Exista.Stia Mantuitorul ca va fi vandut?Stia.Stia de cine?Stia.Trebuia sa se implineasca Scripturile?Trebuia.Pana aici pare un plan implacabil dar exista si elemente care spun o alta fata a acelor momente dramatice.

Scena de la Templu pune in lumina oroarea situatiei lui Iuda.Iuda da impresia ca nu intelege in ce incurcatura si-a aruncat Invatatorul.El inceraca sa-si repare cumva fapta prin admiterea faptului ca a vandut un nevinovat: ,,"Am pacatuit, caci am vandut sange nevinovat."(Matei 27:4).Isus este desemnat prin sange nevinovat,o expresie biblica ce face trimitere directa la Deuteronom,lucru pe care Iuda il stia:,,"Blestemat sa fie cel ce va primi un dar ca sa verse sangele celui nevinovat!"(Deut 27:25).Zbuciumul sau sufletesc este explicabil.

Sangele lui Isus este asociat astfel cu sangele dreptilor din VT iar condamnarea calailor fusese anuntata chiar de catre Hristos: ,,Pe unii din ei ii veti omori si rastigni, pe altii ii veti bate in sinagogile voastre si-i veti prigoni din cetate in cetate; ca sa vina asupra voastra tot sangele nevinovat care a fost varsat pe pamant, de la sangele neprihanitului Abel pana la sangele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ati omorat intre Templu si altar."(Matei 23:34-35).Pacatul este cu atat mai grav cu cat sangele a fost varsat spre multumirea unor straini: ,,Si au inceput sa-L parasca si sa zica: "Pe Omul acesta L-am gasit atatand neamul nostru la rascoala, oprind a plati bir cezarului si zicand ca El este Hristosul, Imparatul."(Luca 23:2) act monstruos cu precadere.

Cinismul preotilor tasneste la lumina zilei:ei nu ezita sa arunce intreaga vina a tradarii pe umerii lui Iuda: ,,"Ce ne pasa noua?", i-au raspuns ei. "Treaba ta." (Matei 27:4).In antiteza,un strain,cel care le impunea o lege straina,Pilat,reactioneaza diferit: ,,"Eu sunt nevinovat de sangele Neprihanitului acestuia. Treaba voastra!"(Matei 27:24).De fapt marii preoti sunt cei care,cel putin in aceiasi masura,daca nu cumva mai mare,au mainile patate de sangele lui Isus.

Ei ar fi trebuit,conform Legii,sa-l ucida pe Iuda,dupa marturisire acestuia.Raspunsul lor insa este dovada nedreptatii si falimentului lor spiritual.Daca cumva Iuda s-a gandit ca isi va rascumpara,prin inapoierea banilor si admiterea evidentelor,pacatul,ei bine,a esuat complet:sangele nu a fost rascumparat: ,,Preotii cei mai de seama au strans argintii si au zis: "Nu este ingaduit sa-i punem in vistieria Templului, fiindca sunt pret de sange." (Matei 27:6)

Banii cad la picioarele preotilor cei mai de seama iar Iuda se grabeste sa se spanzure,preotii esuand la randul lor in a pedepsi un vinovat.Moarte pentru moarte,in cazul lui Iuda,dupa modelul lui Ahitofel,sfetnicul Regelui David,care isi tradeaza stapinul pentru a se pune in slujba lui Absalom.Dupa care,la fel,se spanzura (2 Samuel 17:23).Discipolul Fiului lui David isi va vinde si el Invatatorul si se va spanzura si el.

Iuda nu a fost singurul in lista infama ce a inceput inca din Vechiul Testament.Iuda nu a fost singurul ticalos in acele momente.Poate unii au fost mai ticalosi ca el.Iuda s-a cait:,,Atunci Iuda, vanzatorul, cand a vazut ca Isus a fost osandit la moarte, s-a cait, a dus inapoi cei treizeci de arginti, i-a dat preotilor celor mai de seama si batranilor"(Matei 27:3).Iuda a recunoscut ca a vandut sange nevinovat.

Insa nimic nu l-a mai putut salva.Asa cum i-a spus si Mantuitorul: ,,Isus i-a zis: "Prietene, ce ai venit sa faci, fa!"(Matei 26:50).Iuda exact asta a facut desi,conform textului,abia la un anumit moment a inteles exact ce a facut.Era insa prea tarziu si,ca sa folosesc o expresie des intalnita,soarta sa era pecetluita.

[iana]

Iuda a fost predestinat sa-L vanda pe Hristos?

Mareste imaginea.
Iuda apare in mintea unor oameni ca cel care a contribuit la mantuirea neamului omenesc. Acest mod de gandire ii face sa afirme ca daca nu ar fi fost Iuda, nu ar fi fost nici rastignirea lui Hristos si astfel, firea omeneasca ar fi ramas si astazi in moarte. Mare ratacire.
Daca Mantuitorul ar fi avut nevoie de pierzania lui Iuda ca sa mantuiasca omenirea, apoi nu El, ci Iuda ar fi fost cu adevarat jertfa izbavitoare.
Iuda nu este o persoana predestinata de Dumnezeu ca sa-L vanda pe Hristos. Este adevarat ca tradarea lui Hristos a fost prezisa in Vechiul Testament, dar prorocia nu a fost un lucru care cerea implinirea. Este de ajuns sa ne amintim de faptul ca Dumnezeu vesteste ca va distruge cetatea Ninive, insa pentru pocainta ninivitenilor, El renunta sa implineasca aceasta profetie.
Pe de alta parte, sa nu uitam ca prinderea Mantuitorului fusese hotarata de sinderiu inainte ca Iuda sa-L vanda pe Hristos. In acest caz, Iuda nu face decat sa grabeasca arestarea Domnului, care se putea face si fara el.
Tradarea nu este necesara mantuirii. Asa ca nu este important sa ne intrebam: daca nu ar fi fost Iuda, atunci cine i-ar fi luat locul?
In cantarile din Saptamana Patimilor se spune ca "Iuda nu a voit sa inteleaga". Din aceste cuvinte reiese ca ceea ce avea sa faca Iuda nu era conform cu voia dumnezeiasca si ca Iuda avea in sine posibilitatea indreptarii. Nu intamplator, Biserica face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului in Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri, ziua in care Mantuitorul a fost vandut. Pocainta acestei femei ar fi trebuit sa o aiba si Iuda si Dumnezeu ar fi tamaduit indata boala sufletului sau.
Iuda Il vinde pe Hristos nu doar din cauza pierderii credintei, ci si pentru iubirea de arginti. Primeste de la sinderiu suma de treizeci de arginti, pentru ca sinedriul credea ca prin acest act implineste porunca lui Moise, care spunea ca cel care va ucide fara voie un sclav apartinand unui iudeu, sa-si rascumpere greseala achitand stapanului pagubit prin fapta sa treizeci de arginti (Exod XXI, 32).
Vinderea lui Hristos are loc miercuri spre seara, cand Iuda paraseste casa lui Simon Leprosul, in care se afla Mantuitorul cu ceilalti ucenici si vine in casa arhiereului Caiafa spunand: "Ce-mi veti da mie, si eu il voi da pe El voua? Iar ei i-au dat treizeci de arginti. Si de atunci (Iuda) cauta prilej sa-L predea" (Matei XXVI, 15-16).
Mantuitorul stia cine il va vinde. Acest lucru reiese din cuvintele Evanghelistului Matei: "Adevar graiesc voua: Unul din voi Ma va vinde" (Matei 26, 20-21). Nu-i spune numele, ca prin aceasta tainuire sa-i ofere un nou prilej de pocainta. Hristos alege sa-i infricoseze pe toti, ca sa-l mantuiasa pe Iuda: "Iar ei intristandu-se foarte, au inceput a-L intreba fiecare: Nu cumva sunt eu, Doamne? Iar El raspunzand a zis: Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela va sa Ma vanda. Ci Fiul Omului va merge, precum este scris pentru EI, dar vai aceluia prin care Fiul Omului se vinde. Atunci Iuda, cel ce L-a vandut pe El, a intrebat: Nu cumva sunt eu, Invatatorule? Zis-a lui: Tu ai zis!" (Matei XXVI, 20-25; Marcu XIV, 17-21).
Faptul ca El stia, nu inseamna ca Iuda era predestinat sa-L vanda. El vesteste aceste lucruri pentru a-l indrepta pe Iuda. Dar pentru ca acesta ramane nesimtitor la dragostea Sa, Mantuitorul va incerca sa-l indrepte prin frica, caci spune: "Cu adevarat Fiul Omului va pieri dupa cum este scris, dar vai celui prin care se face acest lucru. Mai bine era sa nu se fi nascut". Si pentru ca si in urma acestor cuvinte Iuda ramane impietrit, ii spune: "Ceea ce ai sa faci, fa mai degraba" (Ioan XIII, 21). Prin aceste cuvinte Hristos nu-i ofera lui Iuda o binecuvantare, ci o dezlegare, dupa cum spune Parintele Rafael Noica. Daca Domnul nu ar fi dat dezlegarea, Iuda nu ar fi putut face nimic. Tot ce se petrece in aceasta lume este cu ingaduinta lui Dumnezeu.
In concluzie, putem afirma fara retineri ca Iuda nu L-a vandut pe Domnul ca sa implineasca Scriptura, ci din cauza rautatii lui. Nu vanzarea lui Iuda ne-a adus mantuirea, ci intelepciunea lui Hristos, care s-a slujit de rautatile altora pentru folosul nostru. Iar ca sa nu ramana in noi credinta ca Iuda a lucrat pentru mantuirea noastra, voi reda cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur: "Daca nu L-ar fi vandut Iuda, nu L-ar fi vandut oare, un altul? Departe de noi un astfel de gand. Atotinteleptul Dumnezeu stia cum sa ne mantuiasca daca s-ar fi intamplat sa nu fie nici un vanzator. Intelepciunea Lui e fara margini si mai presus de mintea omeneasca. Tocmai de aceea Hristos il vaita pe Iuda, ca sa nu socotesti ca el a slujit la mantuirea noastra".
Adrian Cocosila

[delia31]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Partea a doua

Tradatorii,la randul lor,mor de o moarte violenta care,astfel,nu ramine doar un privilegiu rezervat tiranilor.Se poate cita in acest sens o fascinanta legenda, a careia versiune straveche apare pe un papirus arameean,din sec V,gasit la Elefantina:aceea a lui Ahiqar, inteleptul sirian.Acesta l-a ales pe nepotul sau Nadan ca sa-i continue menirea si de aceea il invata tot ce trebuie sa stie.Cu toate acestea Nadan comploteaza impreuna cu regele ca sa-si omoare unchiul.Dupa nenumarate peripetii care sunt tot atatea prilejuri pentru Ahiqar ca sa-si demonstreze intelepciunea,Nadan este dat in vileag.Textul versiunii siriene,cel mai complet de altfel, ne infatiseaza un Ahiqar grozav de rabdator care,in plus,refuza sa-si condamne nepotul: ,,Eu nu-ti spun nimic.Dumnezeu te va rasplati dupa cum ti-au fost faptele".Pedeapsa divina nu se face mult asteptata:

,,Cand tanarul Nadan a auzit asemenea vorbe,trupul i s-a umflat deindata si s-a fcut asemenea une plosti prea pline, in vreme ce maruntaiele i-au iesit din vintre.Lucrarea sa cea rea l-a infierbantat, l-a parjolit, l-a uscat,l-a slabit l-a sortit pieirii si l-a omorat"

back on topic -Nadan, Iuda, Brutus si alti tradatori

Tocmai ai precizat si de Ahitofel.
Dupa detaliatele tale postari, o mica nuanta la subiectul despre moartea lui Iuda, pe care am retinut-o ca idee a unui preot catolic si care explica oarecum divergenta ireconciliabila intre cele doua versiuni distincte despre moartea lui.
Singurul evanghelist care vorbeste despre asta e Matei. Iar varianta lui e sinuciderea. In timp ce Faptele Apostolilor vorbesc ca a fost vorba de un accident: Iuda ar fi cazut si trupul sau s-a lovit de pamant.

In Vechiul Testament exista un gen literar special, numit “relatari despre morti infamante”, folosit pentru a povesti moartea pacatosilor, dusmani ai lui Dumnezeu, care in timpul vietii lor se opuneau proiectelor divine.

Se stie ca Matei si-a scris evanghelia pentru evrei. Si incearca sa-i convinga ca Iisus este Mesia cel asteptat de-a lungul secolelor. Insa evreii visau un Mesia descendent din regele David. Unul care sa aiba aceleasi trasaturi si caracteristici. Unul care sa fie un nou David.
Cel putin, asa il vestisera profetii. Si Matei, pentru a le spune ca Iisus este noul David, de fiecare data cand poate, in cartea sa, il descrie cu trasaturile tipice ale acestui rege.
Exegetii au descoperit foarte multe aluzii la David, facute de catre evanghelist, din copilaria lui Iisus pana la moarte.
Despre David, stim ca avea un prieten intim, numit Ahitofel, unul dintre colaboratorii sai cei mai apropiati, caruia ii descoperea toate secretele regatului.
Intr-o zi, dusmanii au facut o conspiratie impotriva lui David, pentru a-l ucide. Si Ahitofel, prietenul sau intim, l-a tradat si s-a alaturat dusmanilor sai. Care a fost sfarsitul lui Ahitofel? Scriptura spune ca, vazand esuate planurile sale, “a plecat si s-a dus la casa sa… si s-a spanzurat” (2Sam 17,23).

Moartea lui Iuda, conform versiunii lui Matei, este in mod straniu asemanatoare cu aceea a lui Ahitofel. De fapt, Iuda era colaborator apropiat al lui Iisus; Iisus ii incredinta lui toate secretele imparatiei cerurilor (Mt 13,11); si el l-a trădat pe prietenul sau intim; iar Iuda, caindu-se, s-a spanzurat.
Iuda si Ahitofel sunt unicele persoane, in toată Biblia, a căror sinucidere se relateaza. Amandoi mor spanzurati.
Matei relateaza despre spanzurarea lui Iuda si, folosindu-se de marturia lui Ahitofel, nu pretinde sa ofere o informatie detaliata despre sfarsitul apostolului. Ar fi avut putină importanta pentru cititorii sai evrei. Prefera sa recreeze din nou, in Iisus si Iuda, istoria lui David si Ahitofel si sa lase evreilor un mesaj mult mai profund: Iisus era noul David, Mesia salvator pe care il astepta poporul.

În prealabil postat de delia31

back on topic -Nadan, Iuda, Brutus si alti tradatori

Tocmai ai precizat si de Ahitofel.
Dupa detaliatele tale postari, o mica nuanta la subiectul despre moartea lui Iuda, pe care am retinut-o ca idee a unui preot catolic si care explica oarecum divergenta ireconciliabila intre cele doua versiuni distincte despre moartea lui.
Singurul evanghelist care vorbeste despre asta e Matei. Iar varianta lui e sinuciderea. In timp ce Faptele Apostolilor vorbesc ca a fost vorba de un accident: Iuda ar fi cazut si trupul sau s-a lovit de pamant.

In Vechiul Testament exista un gen literar special, numit “relatari despre morti infamante”, folosit pentru a povesti moartea pacatosilor, dusmani ai lui Dumnezeu, care in timpul vietii lor se opuneau proiectelor divine.

Se stie ca Matei si-a scris evanghelia pentru evrei. Si incearca sa-i convinga ca Iisus este Mesia cel asteptat de-a lungul secolelor. Insa evreii visau un Mesia descendent din regele David. Unul care sa aiba aceleasi trasaturi si caracteristici. Unul care sa fie un nou David.
Cel putin, asa il vestisera profetii. Si Matei, pentru a le spune ca Iisus este noul David, de fiecare data cand poate, in cartea sa, il descrie cu trasaturile tipice ale acestui rege.
Exegetii au descoperit foarte multe aluzii la David, facute de catre evanghelist, din copilaria lui Iisus pana la moarte.
Despre David, stim ca avea un prieten intim, numit Ahitofel, unul dintre colaboratorii sai cei mai apropiati, caruia ii descoperea toate secretele regatului.
Intr-o zi, dusmanii au facut o conspiratie impotriva lui David, pentru a-l ucide. Si Ahitofel, prietenul sau intim, l-a tradat si s-a alaturat dusmanilor sai. Care a fost sfarsitul lui Ahitofel? Scriptura spune ca, vazand esuate planurile sale, “a plecat si s-a dus la casa sa… si s-a spanzurat” (2Sam 17,23).

Moartea lui Iuda, conform versiunii lui Matei, este in mod straniu asemanatoare cu aceea a lui Ahitofel. De fapt, Iuda era colaborator apropiat al lui Iisus; Iisus ii incredinta lui toate secretele imparatiei cerurilor (Mt 13,11); si el l-a trădat pe prietenul sau intim; iar Iuda, caindu-se, s-a spanzurat.
Iuda si Ahitofel sunt unicele persoane, in toată Biblia, a căror sinucidere se relateaza. Amandoi mor spanzurati.
Matei relateaza despre spanzurarea lui Iuda si, folosindu-se de marturia lui Ahitofel, nu pretinde sa ofere o informatie detaliata despre sfarsitul apostolului. Ar fi avut putină importanta pentru cititorii sai evrei. Prefera sa recreeze din nou, in Iisus si Iuda, istoria lui David si Ahitofel si sa lase evreilor un mesaj mult mai profund: Iisus era noul David, Mesia salvator pe care il astepta poporul.

Corect.Nu Iuda este subiectul principal sau sordida lui tradare.Desi venise ora intunericului ,,Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului." (Luca 22:53) Lumina,prin sacrificiu, urma sa invinga intunericul prin propria suferinta.Iuda este un element secundar,marginal,al tabloului si nicidecum cel principal.Pe evreii comunitatii mateine nu soarta lui Iuda ii interesa ci Mesia.Ne concentram prea mult pe Iuda iar Iscarioteanul este,in general,un subiect de speculatie.Hristos nu.

[Heurtebise]

În prealabil postat de LapetiteMoc

Evident ca nu e inocent... Tu asta ai inteles ?

Hristos a Inviat !!!

Da. Asta am inteles. Mi se pare ca thread-ul asta ii face un fel de proces neoficial lui Iuda si mi s-a parut ca cei care incearca sa-l "inteleaga" ii gasesc tot felul de scuze(constrans de imprejurari, slaba credinta, e in dilema: nu stie daca Iisus face minuni din cauza ca e Dumnezeu sau le face impreuna cu dracul, a cazut momeala preotilor, n-a stiut ca soldatii urmau sa-L omoare etc.). Deci, cand spun inocent, ma refer in termen juridic; verdictul meu e ca Iuda este vinovat(daca as fi fost in locul lui Iuda, si eu m-as fi sinucis). Asa cum ti-ai spus tu parerea si ai incercat sa faci o psihologie a lui Iuda, asa am hotarat(instinctiv, recunosc) si eu ca Iuda e un ticalos caruia nu merita sa i se gaseasca scuze.

[Heurtebise]

Mai sus am numit scuzele pe care tu i le gasesti lui Iuda dar am uitat s-o mentionez pe cea mai cea(aia propusa in thread) anume: predestinarea, imposibilitatea de a alege in fata unui destin implacabil.

Adevarat a inviat! :)

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de Heurtebise

Mai sus am numit scuzele pe care tu i le gasesti lui Iuda dar am uitat s-o mentionez pe cea mai cea(aia propusa in thread) anume: predestinarea, imposibilitatea de a alege in fata unui destin implacabil.

Adevarat a inviat! :)

Incercand sa descopar un profil psihologic al lui Iuda, nu-i gaseam scuze. De aceea te intrebasem daca atat ai inteles. Repet: conturam un profil psihologic fara intentia de a-l scuza. Ma interesa ce tip uman ascunde in el un Iuda, atat. Iar Ioan Cezar a completat foarte bine nelamuririle mele.
Ai intrat intr-un dialog cu mine fara sa-i intelegi premisa. Insasi ideea de dialog presupune exprimarea unei opinii personale fara a o darama pe a altuia inainte de a fi inteles bine pe ce pozitie se afla.

Doamne, miluieste!

[Mihnea Dragomir]

Profilul psihologic al lui Iuda e cel al omului las,tradator,inselator,fatarnic si prefacut.

Este prototipul (ba chiar "antitipul" am putea spune) multor oameni politici din zilele noastre. Să ne amintim de episodul în care femeia bogată îi unge lui Isus picioarele cu nard de preţ. Iuda este cel care reclamă risipa şi ne spune că s-ar fi putut lua 100 de euro pe acel parfum, dacă s-ar fi vândut. Banii ar trebui împărţiţi săracilor, mai adaugă. Dar evanghelistul observă că el avea grijă de punga comună şi sugerează că ardea de nerăbdare să-şi bage mâinile. Cât de des vedem asta în zilele noastre ! Grija de cei săraci îi chinuie tare pe cei care au, şi acum, punga comună în paza lor ! Şi cât de des Iudele timpului nostru îi reproşează Bisericii că prea cheltuie parfumuri de preţ în dumnezeiescul cult. Cu aurul Sfintelor Odoare, cu banii cu care se înalţă catedrale Domnului nostru, ar putea fi îngrijiţi atâţia săraci ! Ori de câte ori aud asemenea lucruri, îmi amintesc de episodul evanghelic cu Iuda care vrea să lichideze tămâia în favoarea sărmanilor.
Ce splendidă carieră politică ar fi avut Iuda în zilele noastre, nefăcând altceva decât a făcut: să îl vândă pe Domnul nostru şi să spună că e prea scump cultul pe care cei care sunt cuceriţi de El i-L aduc ! Cum ar fi ajuns el şeful unui grup civic care să facă tămbălău pentru a se da jos icoanele din şcoli, doar din grija de a nu jigni pe cei de altă credinţă ! Cum ar fi spus el că e prea scumpă Catedrala Neamului, când cu banii aceia s-ar putea face 10 policlinici pentru săraci şi un părculeţ pentru copii ! Cum ar fi dus el argintul sfintelor relicvarii la topit, primind de la topitorie 30 de arginţi ! Ce-ar mai fi cerut el ca fraţii lui preoţi să nu mai primească salarii !
Iscarioteanule, te-ai născut prea devreme ! Abia astăzi este, cu adevărat, timpul tău !

[sophia]

Cred ca s-a ajuns cam departe cu aceasta discutie. Ar trebui inchisa, daca tot nu se poate lamuri. Caci va ramane un mister totul, pentru noi.
Si acum trantim vorbe cu manie, judecam si etichetam, taiem si spanzuram. Noi suntem buni si restul sunt "Iuda". Cum ramane cu aruncatul pietrei? Cine e primul?