Sfantul Mc. Dimitrie

Asijderea si un oarecare Ilustrie, ce se zice pe limba greaca protospatar, sezând lânga biserica sfântului, dumnezeiesc om se cunostea a fi. Acesta spunea, ca pe vremea razboiului cu avarii, când împaratia Mavrichie, a vazut doi barbati luminosi la chip si la stat, ca cei ce sunt în cinste si stau înaintea fetei împaratului, care mergeau sa intre în biserica sfântului si când au fost la locul ce se cheama Trivolon, de unde se începe a intra în biserica, între cei doi stâlpi mari de tetalie, ce stau spre apus, au zis slugii sa-i duca la domnul casei, si apropiindu-se el de intrarea sfântului chivot, iar sfântul degrab a deschis usile si a iesit de i-a întâmpinat si le-a dat închinaciunea sanatatii ca unor cunoscuti si veniti de la împaratul si facând voia împaratului, iar si au grait catre dânsul, zicând: "Ca împaratul a poruncit sfintiei tale sa lasi cetatea si sa mergi catre dânsul, ca s-a lasat vrajmasilor cetatea aceasta". Daca a auzit sfântul acest lucru a plâns, plecând capul, fiind cuprins cu tacere, multa vreme, arata cu chipul acesta greutatea mâhnirii ce-i dadusera cuvintele acelea, de care mâhnindu-se si sluga, a zis: "De as fi stiut, fratilor, ca va aduce venirea voastra atâta amaraciune, nu as fi spus domnului meu". Si dupa aceea târziu i-a întrebat sfântul: "Adevarat, asa a placut? Asa s-a parut Domnului si Stapânului tuturor? Sa paraseasca o cetate atât de mare, pe care a cumparat-o cu Sângele Sau si sa o dobândeasca cei ce nu-l cunosc?" Si ei au zis: "Asa, adevarat". Iar sfântul si mult-milostivul mucenic, i-a tocmit si i-a învatat sa duca raspunsul la Domnul si Stapânul tuturor, care era în acest chip: "Cunosc, iubitorule de oameni, Doamne, milosârdiile Tale, cele ce biruiesc pururea mâhnirea Ta, pe care o atâta pacatele noastre; cunosc ca Ti-ai pus sufletul pentru pacatosi si Ti-ai varsat sângele pentru ei, si nu s-a zaticnit niciodata aceasta buna voie a Ta si de pacatele noastre, si de vreme ce m-ai pus si pe mine pazitor acestei cetati, ma voi asemana Tie, Stapânului meu, si-mi voi pune sufletul pentru dânsii si voi pieri cu pieritorii acestia, ce cred în numele Tau. Si nu s-au despartit de la Tine, macar ca au gresit, iar Tu esti Dumnezeul celor ce se pocaiesc". La acestea, barbatii aceia zisera: "Acestea sa spunem celui ce ne-a trimis? Acestea sa zicem împaratului? Frica ne este sa nu cumva sa se mâhneasca asupra ta"; iar sfântul a zis: "Acestea sa le zica si iara sa le zica, si s-a întors iarasi la Chimitirion si închise sfântul chivot înaintea celor cu chip îngeresc, care purcesera de se dusera dupa vorba aceasta". Acestea le adeverea sfintitul Ilustrie, ca le vazuse aievea întru uimire; sau vedenie si povestindu-le cetatenilor, ce mai ramasesera, le da îndraznire cu cuvântul, ca erau îngroziti si slabiti pentru boala omorului ce se întâmplase mai înainte, aflându-se la multa neputinta si la lipsa de prada si calcarea limbilor, si-i îmbuna, ca este sfântul într-ajutor cu dânsii si-i adeverea ca vor fi paziti cu rugaciunile sfântului, precum mai pe urma sfârsitul lucrurilor a aratat.
Iarasi un eclesiarh anume Onisifor, pazind la sfântul mormânt si se ostenea la aprinderea candelelor si a facliilor si fiind rau cu naravul, ca fura lumânarile si facliile; si facând aceasta multa vreme, n-a lasat sfântul netamaduit naravul lui cel nepriceput si de stricaciune, si aratându-i-se în vis, l-a mustrat si l-a învatat cu binisorul ceea ce se cadea sa faca, zicându-i: "Frate Onisifore, nu-mi place ce faci la faclii; ci sa stii ca facând aceasta si pe cei ce le aduc pagubesti mult, si însuti pe tine te-ai împins în prapastia pierzarii. Caci cu cât se aprind mai mult facliile, se milostiveste si Dumnezeu mult spre cel ce le aduce; iar când se iau curând, micsoreaza lucrul mila aceluia si sporeste osânda celui ce le ia".
Deci oprindu-se Onisifor putin dupa cuvintele acestea, peste putina vreme iar lasându-se de îmblânzirea vedeniei, s-a apucat iarasi de cele obisnuite si le facea fara de frica. Si într-o zi, mergând un crestin foarte de noapte a dus faclii foarte frumoase, care au placut lui Onisifor si îndata cum le-a aprins a mers sa le ia, dupa ce plecase cel ce le adusese. Însa vezi si grija sfântului: cum se întinse acela la faclii, sfântul înca slobozi glas din sicriu, zicându-i: "Dar nu te-ai mai lasat?" într-acest chip lovindu-se Onisifor, a cazut la pamânt cadere grea, îngrozindu-se de frica si de sunetul glasului, pâna a venit un cleric cunoscut al lui, de l-a ridicat de jos si l-a tinut de si-a venit în fire; si dupa ce si-a venit în fire, si-a marturisit catre toti îndraznirea nebuniei lui si purtarea de grija a sfântului, cu cea dintâi si a doua certare cu iubire omeneasca, încât nu numai el, ci si altii toti se folosira de minunea aceasta.

[cristiboss56]

"O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra netrebnica rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rvgaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui : Aliluia . (Condacul 13-Acatistul Sfantului Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir)

Acum jumatate de ora am venit de la Bucuresti ,unde dupa aprox.4 ore de stat la rand m-am inchinat la moastele Santului Dimitrie cel nou de la Basarabi si la celelalte moaste.Buna organizare,chiar si credinta, si mult har dar abia de maine vor incepe adevaratele slujbe,Ferice de cei care vor fi acolo si vor rezista!

[costel]

Ce inseamna sa fii pelerin
Mantuitorul Hristos spune: "Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga voua".
A fi pelerin nu inseamna a fi un excursionist, care cauta relaxarea cu orice pret. Pelerinul cauta sa cunoasca, sa admire si sa se reculeaga, sa se inchine, sa se roage. Semnificatia pelerinajului este aceea de vizitare a unui loc considerat sfant ori a unor obiecte sacre, relicve ale sfintilor. Luat din punct de vedere etimologic, cuvantul (fr. pelerinage) se refera la cineva care paraseste pentru o perioada de timp propriul tinut si traieste ca strain in alt loc. Aceasta explicatie ne aduce aminte de conceptia prezenta in Vechiul si Noul Testament, dar mai cu seama in Epistola catre Diognet (sec. II), potrivit careia crestinul este un strain pe acest pamant, mereu in pelerinaj spre adevarata lume, cea din ceruri. Termenul este atestat incepand cu secolul al VII-lea, in patru desene gasite pe peretii lacasului Sfantului Mihail din Gargano (Italia). Raluca BRODNER

[MarinaAlca]

Ma rog ca Bunul Dumnezeu sa ne va invredniceasca si pe noi (cei ce din obiective pricini, nu putem fi prezenti la Patriarhie in aceste sfinte zile)a avea parte de o poza cat de micutza,prin bunavointa celor care vor fi prezenti in aceste zile la Sfintele Slujbe de la Patrhiarhie.
Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir a carui pomenire are loc in sfanta zi de azi precum si Sfantul Dimitrie Basarabov, sa ne aiba sub ocrotirea si ajutorul lor, pe noi toti, impreuna cu familiile noastre.AMIN!

Biserica Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir (Salonic)

bucurati-va

Este foarte bine ca cineva incearca sa faca deosebirea intre excursionist si pelerin.Putini sunt cei care vin la sfinte locuri si la moaste sau sfintiri doar pentru a se ruga si a culege har.Multi sunt cei car vin sa vanda si aici as vrea sa amintesc de acei calugari sau calugarite pe care de multe ori duminica cand ies de la biserica ii vad ceand bani de la oameni pentru vreo manastire sau biserica sau vanzand diferite "podoabe"asazis sfinte si ma intreb (poate gresesc,poate judec,sa ma ierte Dumnezeu) oare cat tine Sfanta Liturghie nu pot lasa pe cineva sa vanda pentru a nu lipsi la aceasta??
Stand la rand la cuvioasa Paraschiva la Iasi fiind noapte am stat alaturi de oameni care fumau tot timpul si care mai se inclzeau si cu ceva tarie dintr-o sticla,care faceau glume declotate sau tineri care se sarutau fara jena si m-am intrebat -pentru ce au venit acestia acolo??????
Am incercat sa intru in vorba cu ei si am vazut ca au totusi probleme si asteapta mila si ajutorul de la sfinti.Dar jertfa lor care este?
Printe cei care stau multi dintre ei cu frica de Dumnezeu si cu smerenie la rand apar to soiul de cersetori unii imbracati in haine de calugari caci am recunoscut pe unii care au fost dati afara din manastire.Sa nu ma gasit vinovata ca judec pe careva dar nu cred ca este bine sa fie incurajati acei care se folosesc de credinta pentru a face bani.

[georgeval]

Intrucat suntem creati dupa chipul lui Dumnezeu Cel nesfarsit si netrecator, dorim iubirea Lui nesfarsita si vesnica. Fiindca toate lucrurile din lumea aceasta sunt limitate, purtand in ele semnul finitudinii si al nestatorniciei, suntem intr-o permanenta cautare a odihnei ceresti in Dumnezeu: „Nu avem aici cetate statatoare, ci o cautam pe aceea ce va sa fie“ (Evrei 13, 14). Pelerinul experiaza faptul ca este strain, dar si faptul ca dintr-un strain poate face un prieten.

[costel]

E bine sa stim ca vietile sfintilor Dimitrie Izvoratorul de mir si Dimitrie Basarabov sunt diferite. Primul a trait in sec. al III-lea, al doilea cu o mie de ani mai tarziu. Dimitrie Izvoratorul de mir a fost mare dregator, Dimitrie Basarabov - pastor de vite. Primul nu a fost calugar, dar l-a marturisit pe Hristos in timpul prigonirii sale. Al doilea s-a calugarit, iar viata sa aleasa a fost cea mai puternica marturie. Dimitrie Izvoratorul de mir a suferit inca de tanar moarte martirica, in fata tuturor. Celalalt a murit la batranete, in pace, nestiut de nimeni. Moastele lui Dimitrie Izvoratorul de mir au fost cinstite imediat, in timp ce moastele Sfantului Dimitrie Basarabov au ramas ascunse pana au fost descoperite prin minune dumnezeiasca.

Sa nu uitam ca in Biserica Sfantul Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic, de ziua sfantului se face o procesiune mai deosebita. Cu o zi inainte, dupa Priveghere, se pregateste racla, care se afla undeva in partea stanga a bisericii. Deasupra raclei se afla o alta raclita, ce contine capul sfantului. Aceasta raclita este dusa in Sf. Altar. Racla cea mare, protejata cu un clopot de cristal, se asaza sub policandru si se deschide, astfel incat se pot vedea fragmente din moastele Sf. Dimitrie. Ea ramane aici timp de 7 zile, pana la odovanie (ca la un praznic imparatesc). In ziua praznicului, dupa savarsirea Sf. Liturghii, racla este scoasa afara in procesiune. Alaiul de clerici si credinciosi este precedat de copii, care poarta prapurii. Se merge pe strazile cartierului in care se afla biserica, apoi racla este reasezata in biserica, sub policandru. Este o mare bucurie pentru tesaloniceni, pentru toti cei care participa la aceasta sarbatoare, veniti din toate colturile Greciei si chiar ale lumii.