Disperare...

[ortodox4life]

Cine m-a pus in acest asternut de viermi? Cine m-a ingropat in tarana
spre a ajunge vecin cu serpii si ospat al viermelor?

Cine m-a pogorat de pe inaltul muntelui spre a ajunge tovaras al
oamenilor insetati de sange si fare de Dumnezeu?

Pacatul meu si dreptatea Ta, o, Doamne. Pacatul meu se intinde de la
crearea lumii si e mai iute decat dreptatea Ta.

Imi socotesc pacatele din viata mea, din toata viata tatalui meu si
din toata calea cea intoarsa pana la inceputurile lumii si spun: Cu
adevarat, numele dreptatii Domnului este mila.

Port ranile parintilor mei pe mine insumi, iar acum ele s-au aratat pe
sufletul meu ca o pata pe spatele unei girafe, ca un vesmant de
scorpioni otravitori care ma inteapa.

Ai mila de mine, o Doamne, deschide portile cerescului rau al harului
Tau si curateste-mi sufletul lepros, spre a putea ca vindecat de lepra
sa indraznesc a preamari numele Tau dinaintea altor leprosi fara ca
acestia sa ma batjocoreasca.

Macar ridica-ma cu un cap deasupra duhorii imputite a acestui asternut
de viermi spre a trage adanc in piept mireasma cerului si spre a
reveni la viata.

Macar ma ridica la inaltimea unui palmier ca sa pot rade de serpii ce-
mi vaneaza calcaiele.

O, Doamne, nadejdea mea in deznadejde.

O, Doamne, taria mea in neputinta.

O, Doamne, lumina mea in intuneric.

Pune macar un deget pe fruntea mea si-atunci voi invia. Sau, daca sunt
prea necurat pentru degetul Tau, ingaduie ca doar o raza de lumina din
imparatia Ta sa straluceasca asupra mea si inalta-ma, inalta-ma din
acest asternut de viermi, o, Domnul meu preaiubit.