![]() |
![]() |
|
|
|
#11
|
||||
|
||||
|
Citat:
Minuni sunt și acum, Biserica este plină de ele, dar să nu rămânem cantonați în trecut, cerând minuni de felul celor de atunci. Lucrurile s-au schimbat, suntem într-o etapă superioară a mântuirii. Tainele Bisericii sunt o sursă permanentă de minuni. Spovedania, spre exemplu, te scapă de Judecată, dacă-ți mărturisești toate păcatele. Împărtășania este cea mai mare minune, căci te unești cu Hristos cel înviat. Prin ea, El trăiește în tine iar tu trăiești în El. Nu poate fi imaginat ceva mai mare de atât. Ea desăvârșește iertarea, te vindecă de toate apăsările sufletești, îți dă putere. Te înviază, efectiv, dacă te apropii cu frică sfântă și cu dragoste, pregătindu-ți sufletul în prealabil, conștientizându-te prin canonul de rugăciune și post. Mulți așteaptă vindecări de boli trupești ori minuni spectaculoase. Uneori se produc și acestea, dar nu sunt cele mai importante, căci boala poate fi ea însăși un prilej de trezire a conștiinței, a credinței, a smereniei. Există mărturii de vindecări în urma participării la Sf. Maslu; și trupești, dar mai ales sufletești, căci pleci de acolo cu o altă stare decât cea cu care ai venit, cu alte puteri. Toate Tainele sunt minuni, pentru că toate, începând cu Botezul, te unesc cu Hristos cel viu și, prin urmare, te înviază și pe tine. Ce sens ar mai avea să dorești niște minuni mai mici decât aceasta?
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
|
|