Postul Mare elemente practice

[Demetrius]

În prealabil postat de iustin_dumitru

Felicitări ca ai reușit și ca vrei mereu sa fii mai bun. Înțeleg ca ai vrut sa fie ca o cronica,un jurnal. Referitor la pericolul Mândriei ea nu se judeca niciodată în raport de ce crezi tu despre tine ci de ce impresie și sentiment lași celorlalți.

Îmi cer scuze de la bun început, însă mie mi se pare că aici este o capcană pe care vreau s-o semnalez, deoarece mândria din mine iese la iveală tocmai din compararea mea cu ceilalți și din impresia frumoasă despre mine pe care vreau să le-o cultiv celor din jurul meu.

Cât despre judecarea mea despre mine însumi cred că este sănătoasă dacă este critică și aspră, iar pentru asta pot cere ferm ajutor de la îngerul meu păzitor, că ăsta e rolul lui; dacă el ajunge să mă laude, atunci e clar că nu îngerul meu păzitor mă ”sfătuiește”, ci mândria care deja ”locuiește” în mine.
Oare greșesc?

P.S. Eu am subliniat în textul tău o secvență la care mă refer.