Postul Mare elemente practice

[Iorest]

Revenind la subiect observ că foarte multe produse cu marca vegan, sau de post conțin ulei de palmier, de rapiță, de cocos, unt/ulei de shea.

Oare cât de toxic e de fapt uleiul de palmier și ce boli provoacă ?

Până și sosul de tomate făcut în casă poate conține ulei.

Uleiul de palmier,
în special cel hidrogenat și rafinat la temperaturi înalte, este considerat nociv deoarece eliberează compuși (esteri glicerici) cancerigeni și prezintă riscuri pentru sănătate, fiind bogat în grăsimi saturate. Consumul frecvent, mai ales în produse procesate, este asociat cu probleme cardiovasculare, afectând ficatul și rinichii,

[Iorest]

Ultima săptămână din Post, cum se atacă pe ultima sută de metri, cât se postește negru de pildă ?

Singurul pe care l-am văzut să aibă interes sa învețe e Remus-Emilian care zicea că ține post negru de câțiva ani până la Înviere din Duminica Floriilor.

[CristianR]

După cum spun preoții, practic ultima săptămână a Postului Mare a fost a șasea, Săptămâna Patimilor fiind una aparte, cu participare mai intensă la slujbe, mai multă rugăciune și postire. Dacă șase săptămâni a durat urcușul muntelui, acum atacăm piscul.

Există reguli tipiconale în Triod și Tipicul Sf. Sava, din ce am înțeles, dar sunt deosebit de aspre, pentru monahi. Știu că sunt și mulți mireni care duc vieți asemănătoare cu ale monahilor, mai ales dacă trăiesc singuri și simt nevoia unei vieți duhovnicești mai arzătoare.

Părerea mea este că, după cum Hristos "a fost dus de Duhul în pustie", unde a postit patruzeci de zile, și pe noi tot Duhul trebuie să ne cheme la o postire mai puternică, iar nu vreo ambiție personală, vreo dorință de performanță – fie ea și ascetică. De aceea cred că este nevoie de binecuvântarea duhovnicului și de rugăciunea noastră prealabilă, ca să se facă voia Domnului în inima noastră, ca noi să facem voia Lui, nu pe a noastră.

Postirea servește rugăciunii, ne poate înmuia inima, ne poate smeri, ne poate face mai receptivi la rugăciunile din biserică, mai atenți. Poate să aprindă focul în inimile noastre.

Dar și reversul este posibil, putând să ne facă mai reci, lipsiți de empatie, poate chiar duri cu ceilalți, urâcioși, nervoși, frustrați; obosiți, neatenți, letargici.

Și ca să ajung în cele din urmă la răspunsul pe care-l doreai, am înțeles că regula pentru monahi (cea mai aspră) ar fi:

- ajunare luni-miercuri până seara, când se mănăncă puțină pâine și se bea apă
- joi tot o masă, seara, dar cu dezlegare la ulei și vin.
- vineri ajunare de toată ziua, iar cine poate, chiar până sămbătă seara.

[Iorest]

În prealabil postat de CristianR

După cum spun preoții, practic ultima săptămână a Postului Mare a fost a șasea, Săptămâna Patimilor fiind una aparte, cu participare mai intensă la slujbe, mai multă rugăciune și postire. Dacă șase săptămâni a durat urcușul muntelui, acum atacăm piscul.

Există reguli tipiconale în Triod și Tipicul Sf. Sava, din ce am înțeles, dar sunt deosebit de aspre, pentru monahi. Știu că sunt și mulți mireni care duc vieți asemănătoare cu ale monahilor, mai ales dacă trăiesc singuri și simt nevoia unei vieți duhovnicești mai arzătoare.

Părerea mea este că, după cum Hristos "a fost dus de Duhul în pustie", unde a postit patruzeci de zile, și pe noi tot Duhul trebuie să ne cheme la o postire mai puternică, iar nu vreo ambiție personală, vreo dorință de performanță – fie ea și ascetică. De aceea cred că este nevoie de binecuvântarea duhovnicului și de rugăciunea noastră prealabilă, ca să se facă voia Domnului în inima noastră, ca noi să facem voia Lui, nu pe a noastră.

Postirea servește rugăciunii, ne poate înmuia inima, ne poate smeri, ne poate face mai receptivi la rugăciunile din biserică, mai atenți. Poate să aprindă focul în inimile noastre.

Dar și reversul este posibil, putând să ne facă mai reci, lipsiți de empatie, poate chiar duri cu ceilalți, urâcioși, nervoși, frustrați; obosiți, neatenți, letargici.

Și ca să ajung în cele din urmă la răspunsul pe care-l doreai, am înțeles că regula pentru monahi (cea mai aspră) ar fi:

- ajunare luni-miercuri până seara, când se mănăncă puțină pâine și se bea apă
- joi tot o masă, seara, dar cu dezlegare la ulei și vin.
- vineri ajunare de toată ziua, iar cine poate, chiar până sămbătă seara.

Bine spus, din păcate nu avem compilat de la marii duhovnici ai României tradiția de post din B.O.R. m-ar ajuta foarte mult.

Am atacat prima zi luni fără mâncare și apă până după ora 24 când m-am hidratat ușor - nu pe săturate, sper si marți la fel practic m-am inspirat de la Remus-Emilian care zicea pe pagina lui de facebook că postește până după slujba de Înviere începând din Duminica Floriilor.
Evident eu nu pot posti atât, asta e, dar poate o să mai prind o zi - miercuri.

În prealabil postat de CristianR

Dar și reversul este posibil, putând să ne facă mai reci, lipsiți de empatie, poate chiar duri cu ceilalți, urâcioși, nervoși, frustrați; obosiți, neatenți, letargici.

Cred că la început devii așa precum în descriere, fiindcă începi procesul de rafinament duhovnicesc, e ca și cum ajungi să te detoxifici, dar în timp ajungi la rezultatul finit.

E posibil să nu reușești din prima cu postul, dar să adaugi câte ceva în plus în fiecare sezon de postire.