Postul Mare elemente practice

[Iorest]

În prealabil postat de iustin_dumitru

Cel mai important e cum vorbesti cu omul.

Tot ce zici , din secunda urmatoare devine parte a celuilalt, se duce in sufletul sau, te influenteaza si pe tine si pe el .

Si eu as fi intentionat sa zic ca mancarea nu e chiar atat de importanta , cand celalalt vezi ca pune accent pe ea. Dar tot la fel as zice si celor din viata mea care zic ca ei cred in Dumnezeu si ca Dumnezeu e in primul rand in suflet, dar cad in extrema cealalta , si nu cred ca postul de mancare, rugaciunea citita sunt asa importante.

Oricare din extreme imi vine sa o corectez. Dar nu o fac !

Eu văd realism în încercarea de a ține postul cât mai precis raportat la rânduielile marilor Dascăli și Părinți Bisericești precum Vasile Cel Mare.

Problema e că dacă nu ești seminarist la teologie nu afli de pe la 18 ani când ești în putere cum se ține un post strașnic.

Având în vedere câtă lucrătură necurată, vrăjitorie, fermecătorie, și că postul asigură o agerime a minții, ferește de depresii, reechilibrează microbiomul intestinal mi se pare o nebunie să nu ții post.

Dacă Mântuitorul spune că acest soi de demoni nu iese decât numai cu post și rugăciune, e clar că apostolii când posteau nu-și dezlegau cu ulei, nu mâncau burgări de post, lipie cu ulei de rapiță și ulei de palmier.

Postul era ca la Psalmistul David istovitu-s-a trupul meu de lipsa untelemnului.

Eu oricum nu încerc să conving pe nimeni să postească, pe mine mă deranjează că nu găsesc un jurnal de Post pe zile, precum găsești jurnalul unui alpinist care abordează cele mai înalte piscuri.

Concret cum atacăm pe zile, săptămâni Postul pas cu pas, primele 6 săptămâni și apoi Săptămâna Patimilor.