|
|
|
|
|
#21
23.05.2025, 01:58:34
|
|||
|
|||
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. 
|
|
#22
01.07.2025, 01:38:44
|
|||
|
|||
|
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#23
04.07.2025, 01:21:03
|
|||
|
|||
|
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#24
30.09.2025, 01:49:18
|
|||
|
|||
|
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#25
20.10.2025, 16:49:50
|
|||
|
|||
|
Postare Mihail Neamțu:
În primii ani de studenție, cele câteva cafenele cu acces la Internet erau gălăgioase și pline de fum. Nu petreceam mai mult de o oră în preajma stațiilor de calculatoare și foloseam tastatura doar pentru corespondență. Nu chat, nu videogame. Scutit de împrăștierea minții, puteam savura mai mult studiul cărților vechi și conversațiile cu prietenii. Mergeam uneori cu trenul (de la Cluj până la Timișoara) pentru a-l audia pe Horia Patapievici în sediul redacției revistei „Orizont”... Nu mă veți crede, însă eram un tip timid și însingurat. Crescut din liceu cu reprezentări mitologice despre erudiția lui Eliade, admirator al școlii filozofice fondată de Constantin Noica, cititor avid al colecțiilor editurilor Deisis, Humanitas & Anastasia, interesat de opera lui Ioan Petru Culianu sau René Girard, îmi făcusem abonament la mai toate bibliotecile din oraș. Pelerinajele de tip alexandrin includeau conspectarea unor cărți de sociologie (Max Weber), psihologie (Jung) și politologie (Fukuyama sau Huntington). M-au atras, deopotrivă, cotloanele Institutului francez din Cluj (unde l-am descoperit pe R. Brague) și cămările întunecoase ale Institutului Reformat (pe unde trecuse și faimosul Karl Barth la începutul anilor 1930). Puteai găsi, în abundență, literatura teologică de limbă germană: exegeza Noului Testament, enciclopedii, lexicoane. Mi-au devenit familiare și copiatoarele Bibliotecii Central Universitare sau fondul de carte al Bibliotecii municipale „Octavian Goga”. Acolo am citit traduceri din Rilke, texte din Kierkegaard și, integral, plus tomul impenetrabil lui Martin Heidegger despre „Repere pe drumul gândirii” (în traducerea lui Gabriel Liiceanu și a regretatului Thomas Kleininger). Mă desfătam sufletește și mă antrenam intelectual pentru un parcurs de lungă durată. Nu-mi păsa deloc de condiția materială a intelectualului și ignoram orice calcul implicat de vreo carieră politică ori condiție socială. Hainele second-hand și aerul boem, aproape hipiot, al vieții noastre studențești mă izbește ca o peliculă salvată dintr-o altă epocă. N-am știut ce sunt acelea cluburi, discoteci sau restaurante. N-am trăit obsedat de știri mondene, rețete culinare sau rețele wi-fi. Mâncam dimineața un corn cu sana iar la prânz comandam niște felii de parizer (plus muștar). Alături de prieteni credincioși, precum iconarul Nicolae Balan, zugravul George Romila sau teologul Cătălin Pălimaru, cugetam la sfințenia apostolilor și la virtuțile Părinților Bisericii. Buchiseam manualele de greacă, devoram paginile de Filocalie și croșetam scriitura unui Jean-Luc Marion, Michel Henry, Ricoeur sau Derrida. N-aveam țechini prin buzunare și, totuși, îmi procurasem cărți despre viețile marilor contemplativi, de la Evagrie Ponticul până la Meister Eckhart. Orice cheltuială avea drept scop creșterea hambarele bibliotecii personale. Mi-am achiziționat atunci sute, poate mii de volume — cărți folositoare pentru o minte ascuțită: Platon, Aristotel, Evangheliile sinoptice, sinteze esențiale privind Antichitatea târzie, traduceri din Augustin din Hippona și Ioan Casian, Anselm din Canterbury, Toma d’Aquino, Grigorie Palama, Descarte & Galilei, edițiile nemțești din Kant și Hegel, marii scriitori ruși, Husserl, Gadamer și fenomenologia franceză, Soljenițîn sau Tocqueville, teologia sistematică a secolului XX și câteva ediții rare din autorii patristici. Ce vremuri... Mi-a fost dat să cunosc zeci de tineri aprinși de făclia dragostei pentru cultură, știință și înțelepciune. Față de mine, unii mai răsăriți chiar stăpâneau instrumentele indispensabile unei cercetări istorice sau filologice: știau elina, latina, poate slavona veche sau maghiara. Majoritatea celor făcuți pentru studiu și savantlâc s-au pierdut. Sărăcia i-a alungat spre alte zări. Școlile autohtone, ticsite de vipere și mediocrități, i-au trimis la plimbare pe absolvenții eminenți. Când s-au întors din străinătate, au fost tratați cu o ridicare din umeri. Foarte puțini au rămas să ducă mandatul erudiției mai departe, plătind un preț uriaș (mă gândesc la pauperitate, marginalitate socială sau drame personale). Alții s-au orientat către vocații mai lumești: politica, diplomația, antreprenoriatul. Nu știu cine a pierdut mai mult: sistemul nostru educațional sau mintea îmbogățită a unor creiere educate mult peste medie.? Cu licărul de speranță al omului credincios, nu pot să spun decât atât: necunoscute sunt căile Domnului printre meandrele nevredniciei valahe...
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#26
21.10.2025, 00:10:45
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cum au luat nastere liniile de divizare a intelectualitatii dupa banii ONGurilor de pe marele continent, primiti pentru formare, educatie, tabere de pregatire, cheltuieli, finantari, calatorii business class, bugete personale, la foarte multi practic inepuizabile pompate la infinit. Nostalgiile prezentate mai sus, pardon, sa si le tina pentru el. N-am nimic cu el, imi este simpatic dar este timpul sa ne povesteasca de epopeea ongeista din viata scriitorilor pe care-i audia, a poetilor, artistilor, artistilor plastici, actorii, alti "älesi" samd. La fel cum la CG dincolo de bla blaul "hrana, apa, energie"-a cu care ne-a impuiat capul ne intereseaza o autobiografie detaliata a anilor petrecuti la Club. Sa ne scuteasca de discutii sterile a la "sarbatori campenesti" cand stim foarte bine de wef care este agenda sinistra care urmeaza sa se deruleze si mai accelerat. Sunt convins ca majoritatea credinciosilor vrem sa stim inainte de gustul micilor si a sarmalelor de "casa" despre urmarirea personala gen "bodyArea network" si culegerea de date cu nanoboti la nivel subcutanat. Am impresia ca va cunoasteti. Daca da, trensmite-i ca nu mai intereseaza pe nimeni ceea ce descrie in pasajul de mai sus. Cand avem cu totii un palos care se balangane deasupra capului, crede-ma ca nu ne mai pasa decat strict de noi si de binele familiei si a copiilor, proietenilor nostri.
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·» Last edited by cozia; 21.10.2025 at 00:29:37.
|
|
#27
03.12.2025, 02:42:24
|
|||
|
|||
|
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#28
14.01.2026, 16:54:56
|
|||
|
|||
|
Mihai Neamtu cu Niculescu Motivațional:
https://www.facebook.com/reel/1382077589544140 De ce tinerii ajung să fure sau să se prostitueze? Statul ar trebui să facă fabrici mari în fiecare oraș, cu departamente pentru tâmplari, croitori, electricieni, frizeri și altele. Primăriile ar trebui să aibă străzi cu meserii, ca pe vremuri Foarte bine punctat legat de arte și meserii.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
#29
14.01.2026, 17:39:41
|
|||
|
|||
|
Citat:
Acum putem doar sa ne lamentam referitor la asta. Industrializarea, meseriasii, combinatele, fabricile, agricultura populara nu se va mai reintoarce. UBI scrie pe milioanele de tineri si mai putin tineri care deja se vede clar ca in curand datorita IA-ului prevalent vor fi fara ocupatie.
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·»
|
|
#30
14.01.2026, 22:11:54
|
|||
|
|||
|
Citat:
În Germania la școlile de arte și meserii se donau de către Mercedes sau firma auto anumite subansamble pe care să învețe tinerii, ca să fie mai ușoară absorbția în muncă. https://stirileprotv.ro/my-impact/ro...-eurostat.html Aproape 20 la sută din tinerii români cu vârsta între 15 și 29 de ani nu urmează nicio formă de învățământ, nu sunt angajați, și nu sunt implicați în formarea profesională, relevă datele publicate vineri de Eurostat. În România, așa-numiții NEETs (Not Engaged in Education, Employment or Training) sunt cu mult peste media UE de 11,7 la sută, și de aproape cinci ori mai mulți decât în Țările de Jos, unde proporția tinerilor fără ocupație este de doar 4,2 la sută. În majoritatea statelor membre sunt diferențe între proporția de NEETs în rândul tinerilor de sex feminin și masculin. Astfel, anul trecut, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 și 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporția era de 10,5%. Cea mai mare reducere a proporției de NEETs între 2012 și 2022 a fost înregistrată în Irlanda (minus 12,9 puncte procentuale), urmată de Grecia (minus 11,4 puncte procentuale), Bulgaria (minus 9,6 puncte procentuale) și Spania (minus 9,5 puncte procentuale). Însă există și două state membre unde proporția de NEETs a crescut între 2012 și 2022: Austria (creștere de 0,9 puncte procentuale) și România (creștere de 0,5 puncte procentuale). _____________ Deci vezi și tu ce proporție mare de tineri care nu studiază, nu lucrează, doar la categoria sub 29 era în România în anul 2023 de când e știrea. Dacă mai pui categoria sub 40 de ani care nu sunt în câmpul muncii și nu fac recalificare și tot așa, ajungi la niște proporții halucinante.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
|
|
|
Mod linear
